România Liberă, ianuarie 1984 (Anul 42, nr. 12183-12207)
1984-01-16 / nr. 12194
91 Consiliile populare în strategia dezvoltării PRIMARUL ÎNTR-UN CONTINUU DIALOG CU CETĂŢENII în ansamblul instituţiilor democratice care asigură în statul nostru participarea directă şi efectivă a cetăţenilor la conducerea societăţii, la rezolvarea problemelor obştii, un loc important ocupă adunările cetăţeneşti, in cadrul cărora se prezintă, periodic, de către comitetele executive ale consiliilor populare dări de seamă asupra ansamblului activităţii economice, edilitar-gospodăreşti şi social-culturale din teritoriul de competenţă, se analizează rezultatele în vederea extinderii celor pozitive şi eliminării neajunsurilor. De asemenea, se lansează, se dezbat şi se însuşesc noile obiective şi sarcini, ceea ce asigură o participare mai angajată şi mai eficientă a cetăţenilor, în toate sferele de activitate. In sfîrşit, aceste adunări cetăţeneşti constituie una dintre căile de exercitare a controlului obştii asupra activităţii organelor administraţiei locale, ceea ce contribuie efectiv la îmbunătăţirea muncii lor şi totodată la adîncirea democraţiei noastre socialiste. O asemenea adunare cetăţenească, prima din acest an, s-a desfăşurat recent — 10 ianuarie — in sectorul 1 al Capitalei, adunare la care au participat deputaţii, reprezentanţii organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste, ai unor asociaţii de locatari, activişti de partid şi pe tărim obştesc, factorii implicaţi din diverse sectoare de activitate, în faţa cărora primul secretar al Comitetului de partid, primarul sectorului — tovarăşul Gheorghe Dumitru — a prezentat un amplu raport, cuprinzîid, în fond, roadele unui an de conlucrare a autorităţilor locale cu cetăţenii pentru traducerea în viaţă a planurilor şi programelor pe care şi le-au propus, în vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin potrivit întăririlor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, orientărilor şi sarcinilor rezultate din cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, documentelor de partid şi de stat privitoare la activitatea consiliilor populare. Aşa cum reieşea din raportul prezentat, anul 1983 a fost încheiat de oamenii muncii din sectorul 1 al Capitalei cu un bilanţ rodnic, în anul 1983, conform strategiei dezvoltării armonioase a tuturor localităţilor şi zonelor, în acest sector au fost alocate de stat importante fonduri pentru dezvoltarea capacităţilor productive şi a obiectivelor social-culturale, în valoare, de aproape 3 miliarde lei, din care circa 1 miliard pentru lucrări de construcţii-montaj. Potenţialul productiv creat a fost bine valorificat. „Putem, raporta — a spus primarul sectorului — că unităţile economice din sectorul nostru şi-au realizat sarcinile anuale de plan la producţiamarfă încă in ziua de 15 decembrie 1983, dată de la care pînă la finele anului am realizat o producţie suplimentară în valoare de peste 1 miliard lei“. Cetăţenii au aflat, în continuare, cu satisfacţie, că şi planul de export a fost depăşit cu peste 116 milioane lei, sarcina pe devize libere convertibile fiind îndeplinită în proporţie de peste 131 la sută. La obţinerea acestor rezultate ale oamenilor muncii din sector au avut o contribuţie importantă organizaţiile de partid, deputaţii consiliului popular şi organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste, celelalte organizaţii obşteşti, care au mobilizat toate forţele, au iniţiat, organizat şi promovat studii şi analize concrete în întreprinderi, care au dus la creşterea eficienţei prin modernizarea produselor şi tehnologiilor. Îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi serviciilor, reducerea cheltuielilor materiale şi energetice ş.a.a Străin de orice ton festivist, de automulţumire, raportul a cuprins, paralel cu rezultatele pozitive, o prezentare analitică şi autocritică subliniindu-se că „pe parcursul anului trecut, în unele întreprinderi şi instituţii s-au manifestat deficienţe in organizarea producţiei şi a muncii, ceea ce a determinat realizarea neritmică a producţiei fizice, consumuri nejustificate de materii prime, materiale, energie şi combustibili, unele produse fiind necorespunzătoare calitativ". Acest aspect a constituit şi constituie în continuare o preocupare serioasă pentru factorii responsabili şi pentru ceilalţi oameni ai muncii. Adîncindu-se analiza critică a activităţii s-au relevat, ca deficienţe Adunarea cetăţenească din sectorul 1 al Capitalei mai frecvente, indicele încă necorespunzător in utilizarea maşinilor şi faptul că încă nu s-a curmat peste tot risipa. De asemenea, necesitatea perfecţionării, în continuare a activităţii de ridicare a nivelului calificării muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, începînd cu activizarea comisiilor de ridicare a nivelului profesional, necesitatea întăririi ordinei și disciplinei. Iată, așadar, cit se poate de clar care este caracterul acestor adunări, un caracter realist, constructiv, un caracter de lucru, de conlucrare efectivă pe o problematică majoră şi care-i implică pe toţi, atit la nivelul deciziei, cit şi la acela al înfăptuirii celor hotărite. Asistăm, cu alte cuvinte, la practica autoconducerii muncitoreşti, la manifestarea angajată, democratică şi responsabilă a spiritului civic. Trebuie să mai arătăm că in sfera acestei activităţi se cuprind şi alte domenii ale vieţii obştei, asupra cărora edilii şi cetăţenii s-au aplecat, de asemenea, cu atentă preocupare şi efectivă conlucrare. Aşa, de pildă, s-au analizat rezultatele în realizarea obiectivelor socialculturale şi edilitar-gospodăreşti, constatîndu-se îmbogăţirea zestrei de locuinţe noi a sectorului în anul 1983 cu 2 251 apartamente, care completează ansamblurile noi din bulevardele 1 Mai, N. Titulescu, Banu Manta, str. Turda şi din cartierul Aviaţiei. Sub directa îndrumare a organelor locale, cu sprijinul deputaţilor şi cu participarea activă a cetăţenilor — utilizînd fondurile conform legii nr. 20/ 1971 — s-a extins reţeaua de apă şi canalizare şi s-au modernizat mai multe străzi, s-au amenajat 6,6 ha de spaţii verzi, noi terenuri de sport şi de joacă. Pentru înfrumuseţarea sectorului s-au plantat flori şi peste 68 000 de arbori şi arbuşti. Importante rezultate s-au obţinut în colectarea unor materiale refolosibile, între care peste 4 240 tone fier vechi şi 2 715 tone hîrtie ş.a. Cetăţenii, mobilizaţi de O.D.U.S. şi alte organizaţii, au cultivat cu legume şi zarzavaturi circa 102 ha terenuri, realizînd chiar şi culturi succesive pe 21 ha şi culturi protejate in tunele şi solarii pe 3,5 ha, ceea ce a contribuit la buna lor aprovizionare cu asemenea produse, la creşterea rentabilităţii unor cantine şi la degrevarea parţială a unităţilor comerciale. Au fost remarcate şi unele rezultate obţinute în creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei (2 135 porcine şi 62 880 păsări), cit şi in fermele unor întreprinderi (2 095 porcine şi 21 653 păsări), rezultate care vădesc posibilităţile in acest domeniu, posibilităţi încă departe de epuizare. Activitatea comercială şi de prestări de servicii a înregistrat şi ea o dezvoltare, consemindu-se, aşa cum releva unul dintre vorbitori — tovarăşa Viorica Tănăsescu, director al Comalimentului — cel mai scăzut nivel de pagube din ultimii 10 ani, ceea ce relevă creşterea spiritului gospodăresc, a ordinii şi disciplinei, a conştiinţei lucrătorilor din acest domeniu. In acelaşi timp, s-a constatat că in unele sectoare de activitate mai sunt deficienţe nelichidate, unele unităţi, de pildă I.C.R.A.L.-ul, rămînind datoare beneficiarilor — aşa cum arăta ing. şef al I.C.R.A.L — Pajura, Ion Emanuel — mai ales sub raportul promptitudinii şi al calităţii, lipsuri pe care s-au angajat să ie lichideze in acest an, în discuţia pe care am purtat-o pe marginea raportului şi dezbaterilor Adunării cetăţeneşti cu tovarăşul Ion Trăilă, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular din acest sector am reţinut, ca o concluzie că rezultatele anului 1983 constituie o bună bază pentru obţinerea unor importante realizări in acest an, in care, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii, in Mesajul adresat naţiunii de Anul Nou, aşa cum prevede Planul naţional unic de dezvoltare economico-sociala pe anul 1984, sarcinile şi obiectivele sunt substanţial sporite, iar îndeplinirea lor o condiţie pentru progresul general al ţării. De asemenea, că un rol determinant revine consiliilor populare şi cetăţenilor, factorului decisiv — omul ! Nu vom reţine atenţia cititorului cu cifrele acestor obiective şi sarcini. Esenţial este, de pildă, faptul că întregul spor de producţie prevăzut faţă de anul 1983 urmează a se realiza numai pe seama creşterii productivităţi muncii, al eficienţei deci. Peste 7 miliarde de lei reprezintă fondul investiţiilor in sectorul 1 in 1984 şi cifra vorbeşte despre efortul economic care se face in acest sector. Viaţa locuitorilor va cunoaşte noi trepte de bunăstare, pentru satisfacerea nevoilor populaţiei prevăzindu-se desfacerea mărfurilor in reţeaua comercială în valoare de peste 10,5 miliarde lei şi un volum de prestaţii de servicii de circa 4,5 miliarde lei. Veniturile la bugetul local al Consiliului popular se vor ridica la aproape 300 milioane lei, în timp ce nivelul cheltuielilor va fi sub 50 milioane lei, un important excedent (de peste cinci ori nivelul cheltuielilor !) vărsindu-se la bugetul ţării. Sesiunile consiliului popular — arăta primul vicepreşedinte — au ciştigat mult in eficienţă şi rigoare, inlăturîndu-se formalismul, tendinţele de mitizare a hirtiilor, a unor cutume administrative, in favoarea operativităţii, a rigorii şi responsabilităţii. Aşadar, semne bune anulara şi in acest domeniu. I. Butnaru Pagina a 2-a — 16 ianuarie 1984„România liberă" POŞTA JURIDICĂ ! CAZURILE IN CARE SE PIERDE DREPTUL DE FOLOSINŢA A SUPRAFEŢEI LOCATIVE Valentin Bărbulescu, inspector judecătoresc, răspunde mai multor întrebări pe această temă, printre care cele adresate de Mircea Mihai si Gheorghe Ionescu din Bucureşti. Potrivit articolului 21 din Legea nr. 5/1973, privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, nici o persoană nu poate fi evacuată din locuinţa destinată în mod legal, decit în anumite cazuri şi in condiţii prevăzute de lege. Ca o garanţie pentru normele de folosinţă a locuinţelor, legea prevede că pentru suprafeţele locative cu destinaţia de locuinţă din fondul locativ de stat, contractul de închiriere se întocmeşte în formă scrisă, are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu. In consecinţă, persoanele care ocupă fără contract o suprafaţă locativă vor fi evacuate, fără atribuirea altei locuinţe, pe baza deciziei comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, evacuarea făcindu-se de către întreprinderile care au in administrare fondul locativ de stat. In ce priveşte persoanele care se mută definitiv în altă localitate ele îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei pe care o deţin, cel mult şase luni de la data mutării, după care pierd acest drept şi pot fi evacuate prin hotărîre judecătorească. De menţionat că persoanele care sunt transferate in interes de serviciu în altă localitate îşi păstrează drepturile locative pînă la obţinerea altei locuinţe în localitatea respectivă. In interpretarea legii, urmează a se considera că şi-a pierdut dreptul locativ şi persoana care, deşi a încheiat contractul de închiriere nu şi l-a valorificat prin ocuparea locuinţei sau prin introducerea acţiunii în justiţie pentru evacuarea celui ce o deţine, mai mult de şase luni. In caz de divorţ, beneficiază de contract soţul care a primit in îngrijire copiii, sau care nu are vină in desfacerea căsătoriei, insă instanţa va atribui locuinţa exclusiv unuia dintre soţi şi va dispune evacuarea celuilalt, numai dacă locuinţa nu poate fi împărţită. Pentru cazurile de folosire abuzivă a locuinţelor sau de încălcare a normelor de comportare civilizată, legea prevede că instanţele judecătoreşti dispun evacuarea locatarilor principali şi a celor ce locuiesc cu aceştia, fără atribuirea altei suprafeţe locative, în următoarele situaţii : cauzarea de stricăciuni însemnate locuinţei, instalaţiilor şi accesoriilor ; conturbarea gravă a convieţuirii cu alţi locatari din acelaşi apartament sau clădire ; dacă locuinţa a fost obţinută în mod fraudulos ; dacă nu se plăteşte cu rea credinţă timp de 3 luni consecutiv chiria sau cota parte din cheltuielile legale. O situaţie specifică prezintă suprafeţele locative din clădirile administrate de întreprinderi şi organizaţii economice de stat, pentru care contractul de închiriere este accesoriu al contractului de muncă, astfel că la încetarea acestuia, chiriaşii respectivi sunt obligaţi să elibereze locuinţa în termen de 3 luni. De asemenea, persoanele încadrate în muncă şi familiile lor care ocupă locuinţa de serviciu, situată în incinta unităţilor socialiste de stat, ori în imediata apropiere a locului de muncă, pierd dreptul de folosinţă a acestora odată cu încetarea contractului de muncă. FALSIFICAREA DE ALIMENTE SAU ALTE PRODUSE Dumitru Ciucă, procuror la Procuratura Generală răspunde la întrebarea formulată de Ştefan Mihai din Tulcea : Falsificarea de alimente sau alte produse este o infracţiune ce constă din fapta unei persoane de a prepara alimente sau băuturi falsificate, alterate, ori interzise consumului, vătămătoare sănătăţii, de a expune, spre vinzare sau de a vinde astfel de produse, cunoscînd că sunt falsificate sau alterate sau interzise consumului. Cu această infracţiune este asimilată şi punerea in consumul public de carne sau produse de carne provenite din tăieri de animale, sustrase controlului veterinar. VÎNZAREA LOCUINŢELOR DIN FONDUL LOCATIV DE STAT ŞI VÍNZAREA GARAJELOR Eugen Enăchescu, consultant juridic şef al Tribunalului Suprem răspunde unor întrebări formulate de mai mulţi cititori, printre care şi Octavian Grigore din Vaslui. Potrivit art. 42 din Legea nr. 4/1973, după ce s-a asigurat fondul de locuinţe destinat pentru închiriere, statul poate vinde celelalte locuinţe de care dispune. In art. 43 al legii şi în art. 7 din H.C.M. nr. 830/1973 se prevede că vînzarea locuinţelor se aprobă anual de către Consiliul de Miniştri. Se pune problema dacă şi pentru vînzarea garajelor este sau nu necesară o asemenea autorizare. Practica Tribunalului Suprem a stabilit că, deşi în noţiunea de apartament stin aceea de locuinţă nu sunt incluse şi garajele, totuşi pentru garajele ce fac parte din clădiri cu mai multe apartamente este necesară o astfel de autorizare. • Sandu Alexandrescu, Sibiu : Acordul de voinţă, sau consimţământul este exprimarea concordantă a voinţei juridice a două sau mai multe persoane, cu privire la încheierea unui act juridic. • Viorica Gherghescu, București : Activul succesoral reprezintă ansamblul drepturilor patrimoniale şi bunurilor rămase în patrimoniul unei persoane la data decesului acestuia, care urmează a forma obiectul împărţirii succesorale. Rubrică realizată de Graziela Vântu ideea Unirii In Există In evoluţia istorică a unui popor evenimente ce depăşesc dimensiunile obişnuite ale vieţii şi deschid ample perspective dezvoltării lui viitoare. Ele nu au numai valoare de document, ci constituie adevărate puncte nodale, care marchează rezolvarea unor contradicţii de veacuri şi contribuie la înţelegerea rădăcinilor adinei ate luptei maselor populare pentru libertate şi unitate naţională. Faptul istoric e adesea anticipat, momentul politic e pregătit de efervescenţa ideilor. Istoria a marcat interferenţa ideilor cu acţiunea directă, prezenţa acelor „idei-forţă“ destinate a dinamita o ordine devenită caducă, pentru a face loc unor forme de organizare superioară şi a împlini destinul unei naţiuni pe calea civilizaţiei şi progresului, împlinită prin acţiunea directă a maselor, călăuzite de intelectualitatea cu vederi înaintate, ideea unirii de la 1859 şi din 1918 a avut preludii — nu numai în fulguranta clipă a reunirii celor trei provincii sub sceptrul lui Mihai Viteazul, ci in întreaga serie de mişcări revoluţionare de la Tudor Vladimirescu şi „conjuraţiile“ antifeudale de la începutul secolului al XIX-lea pînă la revoluţia de la 1848, al cărei corolar ideologic era crearea statului naţional român. Actul Unirii de la 1859 apare in covârşitoarea lui semnificaţie, ca eveniment hotărîtor în constituirea statului naţional român modern şi dezvoltarea lui, pe linia progresului social-istoric, avînd un puternic ecou, învăluit in aura legendară, a unui „vis“ secular. „Realizarea Unirii Principatelor — subliniază cu pregnanţă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a constituit un moment crucial în Istoria României. Aceasta a, pus baza statului naţional român, dezvoltării naţiunii române şi a marcat trecerea ţării noastre pe calea progresului economico-social". Cu o întinsă rezonanţă in straturile largi ale populaţiei din ambele Principate, ideea unionistă lansată explicit de „Comitetul central al Unirii“ înfiinţat în 1856 şi dominat de personalitatea lui Alecsandri şi aceea a lui Kogălniceanu, a constituit obiectivul central al întregii mişcări culturale a timpului, reprezentată — printre alţii — de D. Bolintineanu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti etc., făcînd să răsune cuvintele magice ale lui Bălcescu, care proclamau dreptul şi datoria poporului român de a se afirma ca „naţie“ liberă şi independentă spre a-şi împlini „misia“ în istorie. Puternic a străbătut atunci lirismul cald al versurilor lui V. Alecsandri din „Jurămînt“-ul făcut la Minjina („Sub acest măreţ castan / Să jurăm intr-o frăţie / Ca de-acum să nu mai fie / Nici valah, nici moldovan, / Ci să fim numai români / Intr-un gînd, intr-o UNIRE / Şi să ne dăm mîini cu miini / Pentru-a ţăriifericite“). Ideea şi actul Unirii au fost prezente cu intensitate în variate producţii literare, de la simpla notaţie memorialistică pînă la creaţia autentică: poezie, nuvelă, teatru. Prin impactul său direct cu publicul însă, teatrul a trezit şi purtat in mase sentimentul unităţii şi al solidarităţii, transformîndu-l in mesagerul marii idei, cu un vibrant şi agitatoric suflu patriotic, oferind, totodată, şi o prezentare concretă a ei. Cel mai proeminent reprezentant al literaturii Unirii, V. Alecsandri, a schiţat — cu graţie şi naturaleţe — unitatea morală şi frăţia poporului român din cele două principate in vodevilul Cinel-Cinel, în care lirismul iubirii dintre o tinără munteancă şi un flăcău moldovean se îmbină cu sugerarea unirii ţărilor surori în versuri de nuanţă populară. Poetul şi-a continuat acţiunea, nu numai exaltind virtuţile eroice ale ostaşilor români în mica piesă „Cetatea Neamţului“ (dramatizare după nuvela lui C. Negruzzi), ci şi pe linie satirică, biciuind boierimea anti-unionistă in sceneta Păcală şi Tindală, apărută întîi în publicaţia ieşană „Zimbrul“ şi apoi in „Steaua Dunării“, foaie de mai largă circulaţie în rîndurile publicului epocii. Dialogul dintre cele două personaje este edificator. Replica lui Păcală, purtător al ideii unioniste, e directă şi plină de ironie („înţeleg că şi tu vrei / Să jertfeşti o ţară-ntreagă / Pentr-un ticălos bordei“) şi piesa se încheie entuziast cu „Hora Unirii“. Demne de menţionat sunt şi mărturiile autorului, într-o scrisoare din 1858 către un prieten, in care e atestată conştiinţa luptătorului pentru Unire: „Ne aflăm în ajunul unor mari evenimente — notează el — şi in lupta crincenă pentru realizarea unui mare vis: Unirea Moldovei cu Valahia. Toţi amicii noştri lucrează cu entuziasm sub impulsul acestei mari idei a Unirii (...). Cit despre mine, am cercat să fac din scena română un auxiliar puternic pentru succesul luptei şi am avut mulţumirea (...) prin piesa „Cinel- Cinel“ a pleda cauza Unirii". Publicişti şi actori notorii şi-au adus — la rîndul lor — contribuţia însufleţită la pregătirea Unirii, întreţinind un permanent spirit agitatoric in sprijinul ideii unioniste, scriind şi recitind versuri înflăcărate în diferite oraşe, făcînd apel la solidaritate şi la sentimentul unităţii naţionale. (Al. Evolschi, N. Luchian). Millo, devenit director la Teatrul Mare din Bucureşti încă din 1855, Mihail Pascaly, Costache şi Iorgu Caragiale au jucat un rol de prim plan. Fruntaş în această competiţie, Pascaly a reprezentat în 1858, pe scena teatrului din Galaţi, poemul său dramatic Viitorul României, in timp ce Iorgu Caragiale compunea la Bucureşti şansoneta satirică Cornetul sau Astronomul vrăjitor, in finalul căreia era adresat un îndemn la Unire „Haideţi împreună cu toţi să urăm / Frăţie, Unire! Un glas să strigăm"), repetînd aceeaşi chemare şi într-o altă producţie interpretată chiar de autor în 1857. Dar seria pieselor destinate Unirii nu se încheie aici. I. Dumitrescu-Movileanu care, în timpul Revoluţiei de la 1848, publicase comedia Zece mii de galbeni sau Păhărida de trei zile, scrie în 1855 o „comedie cu cintece“, Smărăndiţa, fata pindarului, în care satira exploatării lumii ţărăneşti şi pledoaria generoasă pentru emanciparea iubirii tinerilor de obligaţia Înzestrării cu avere sunt însoţite de unele aluzii la Unire (ceea ce i-a şi oprit răspîndirea in public). Iar scriitorul Petre Grădişteanu, viitor director al Teatrului Naţional din Bucureşti, compune în 1857 poemul dramatic O noapte pe ruinele Tirgoviştei sau Umbra lui Mihai Viteazul, schiţînd un tablou simbolic în care principatele române iau înfăţişarea a două surori, a căror apropiere este sugerată apoteotic. Nu numai pledoaria patriotică pentru succesul acţiunii unioniste ci „actul“ însuşi, odată înfăptuit, a reţinut atenţia unor scriitori ai timpului. C.D. Aricescu, publicist înflăcărat care scrisese în 1857 Trîmbiţa Unirii, adevărată pledoarie solemnă pentru realizarea marelui eveniment, relatează entuziasmul mulţimii care a însoţit alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca Domn al ambelor principate şi compune piesa Sărbătoarea Unirii sau 24 ianuarie 1859. Aceasta nu era numai o înălţătoare imagine a momentului istoric reprezentativ ci lăsa să se întrevadă şi speranţele ţărănimii în schimbarea vitregelor ei condiţii de viaţă, în raporturile cu moşieirimea şi mai ales, cu arendaşii. La rindul său, Iorgu Caragiale revine în publicistică cu o piesetă intitulată Moş Trifoi sau Cum iţi vei aşterne, aşa vei dormi, tablou alegoric, în finalul căruia se anunţă entuziast proclamarea Unirii principatelor, în fine, Matei Millo, care a militat constant pentru realizarea Unirii, scrie şi apoi recită un Imn pentru fericita alegere de la 24 Ianuarie, publicat în „Românul“ lui C.A. Rosetti — adevărată apoteoză ce glorifică memorabilul act politic. Astfel prin extinderea şi Intensitatea ecoului ei pe toate planurile vieţii sociale ,in egală măsură în artele plastice, literatură şi teatru, Unirea de la 1859 a fost — aşa cum a definit-o Mihail Kogălniceanu , „actul energic al întregului popor“ pentru asigurarea propriului său destin istoric. Mircea Mancaş (Urmare din pag. 1) Soluţia lumii care va fi a lui, să se confrunte cu problemele fundamentale ale umanităţii dintre care cardinală pentru viitorul lui este Pacea. S-a mai putut scrie că virstnicii, deschizind porţile istoriei In faţa celor tineri, au o gravă, inaltă responsabilitate faţă de rolul lor, in lumea modernă. Astăzi, cind ştiinţa spaţiază cunoaşterea de la atom pină la cele mai îndepărtate galaxii, cind ritmul dezvoltării cunoaşterii este infinit accelerat, se simte pentru tineret necesitatea unei sinteze intre ştiinţă, cultură şi educaţie, sub semnul unui nou umanism, care trebuie să creeze un echilibru armonic intre arte, intre tehnică şi cultură, finind seama că omul este măsura tuturor lucrurilor, iar tineretul Gîndind este speranţa şi aurora omenirii de miine. Ştim ca in ţara noastră se acordă o profundă atenţie tineretului, căutării drumului său propriu, dorinţei sale de a naviga pe mări pentru el necunoscute încă, reînnoirii de experienţe, ţinindu-se seama de fluiditatea complexităţii lui psihofizice, de efervescenţa sa in ipostaza de cuceritor nou al vieţii, aşa cum este firesc, cum trebuie să se considere orice tinăr. Imensa creaţie, efervescenţa şi fervoarea lumii in care trăim nu pot să fie contemplate metafizic. Orice locuitor al acestor păminturi pe care se zideşte ca la tineri intensitate o viaţă şi o orinduire nouă şi, in primul rind, tinerii îşi modelează viziunea despre existenţă in ipostaza de participant, pătruns de toate undele formative ale societăţii contemporane româneşti care pune din plin problema omului nou, al omului integral. Nimeni nu poate fi un contemplativ extatic, retras din fluxul neîntrerupt al vieţii; numai participarea activă justifică existenţa umană. Viaţa este, în realitate, o aspră angajare, o luptă continuă pentru atingerea unui ideal umanist in care energia constructoare se întovărăşeşte cu aspiraţia spre frumuseţe şi adevăr. Finalitatea comună a oamenilor este de a realiza o lume mai bună, acţionînd, în primul rind, asupra monadelor active care compun şi caută să transforme lumea. Aceştia sunt oamenii, tinerii, iar educaţia permanentă a gîndirii lor, a însuşirii noului mod de a concepe existenţa şi cunoaşterea, îndeamnă la dezvoltarea maximă a capacităţii de asimilare a noţiunilor complexe ale cuceririlor ultime ale ştiinţei şi psihologiei, ajutând astfel la modelarea unui nou tip uman al cărui comportament, sub semnul etic al ideologiei umanismului revoluţionar, este chemat şi spargă scoarţa individualistă, axindu-l pe drumul faptelor aflate in sfera intereselor generale. Vom trăi întotdeauna, cu intensitate, într-o lume tinără care vrea să-şi însemne trecerea cu opere mai durabile decit propria fiinţă. EDITURA MINERVA Jacob Negruzzi — Scrieri, vol. 2 Memorialistică. Publicistică literară (Col. Restituiri) 420 p., lei 36 Nicolae Iorga — Evocări istorice (Seria Arcade) 328 p. lei 13 Evgheni Evtuşenko — Dulce ţinut al poemelor (Col. BPT) 428 p., lei 8 EDITURA CARTEA ROMANEASCA Al. Paleologu — Alchimia existenţei, 263 p., lei 10.50 Mircea Horia Simionescu — Toxicologia, 292 p., lei 16 Nicolae Dan Fruntelată — La bătrîneţe, lupii tineri, 128 p., lei 14 loan Grigorescu — Al cincilea punct cardinal. Spectacolul lumii. XXX. 400 p. lei 19. Lucia Negoiţă — Cazemata de rouă. 80 p., lei 8,25 CĂRȚI ÎN Ovidiu Babu — Imblînzirea miracolului. 56 p., lei 9 Viorel Sâmpetrean — Amiaza lui Empedocle. 80 p., lei 8.50 Nicolae Iliescu — Departe, pe jos. 160 p., lei 7.50 EDITURA EMINESCU Ion Beldeanu — Armură solară. 72 p., lei 7 Mihai Giugariu — Mesagerul. 284 p., lei 13,50 Anda Raicu — Fiul luminii. 268 p„ lei 13 Grigore Visei — Masa de biliard. 328 p., lei 16 Toma Biolan — Nuferi in somn. 56 p„ lei 7,25 Lia Crişan — Intre noi doi n-a fost decit tăcere (Col. Rampa). 100 p., lei 4,50 Roman Dimitrie — Balada celor doi îndrăgostiţi. 96 p., 4,75 lei Mircea Ivănescu — Poeme (lb. engleză). 240 p., lei 19,50 LIBRĂRI EDITURA UNIVERS Romul Munteanu — Clasicism si baroc in cultura europeană din sec. al XVII-lea vol. 2. 432 p. lei 20,50 Corneille — Teatru. 568 p., lei 54 Luis Alberto Machado — Imn materiei. 40 p., lei 4,50 Luis Pastori — în spatele oglinzii. 48 p, lei 6,50. EDITURA ŞTIINŢIFICĂ1 ENCICLOPEDICĂ N. Cordoneanu — Belgia (CoL Pe harta lumii). 204 p., lei 18 A. S. Potlog — Plante medicinale. 144 p., lei, 4,25. Henri Hubert — Celţii şi civilizaţia celtică. 516 p, lei 48 EDITURA TEHNICĂ Ristea l„ Popescu C.A. — Stabilizatoare de tensiune. Colecţia „Radio şi televiziune“, nr. 142, 296 p., lei 15,50. Enache R. — Aspecte statistice ale coordonării izolaţiei liniilor electrice. Seria „Electroenergetica“, 263 p., lei 22 Drăgulănescu N. — Agenda radioelectronistului, Seria „Practică“ AIEM. 598 p„ lei 45 Paseu M.R. — Apele subterane din România. 412 p„ lei 39 Darabont AL ş.a. — Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în tehnică. Seria „Fizică modernă aplicată“. 347 p., lei 21.50 Banciu V. — Rezolvări probabilistice în procesul de producţie minier. 180 p., lei 11.50 EDITURA FĂCU Eugen Todoran — Lucian Blaga. Mitul poetic. voL 2. 356 p., lei 27 Virgil Vintilescu — Eminescu şi literatura înaintaşilor. (Seria „Critică şi Istorie literară“). 296 p„ lei 20 EDITURA JUNIMEA George Băliţă — Nopţile unui provincial. 368 p„ lei 11,50 I Patinoare naturale Aproape că nu există oraş sau comună din judeţul Harghita care sa nu aibă un patinoar natural. Cele mai noi au fost amenajate de către edili împreună cu elevii aflaţi in vacanţă, la Borsec, Praid, Topiţa, Sinsimion şi in alte localităţi. Aici, copiii şi tinerii fac primii paşi pe gheaţă, sub îndrumarea profesorilor de sport şi a antrenorilor, care organizează cursuri pentru învăţarea patinajului şi întreceri menite să atragă tot mai mult tineretul spre acest sport, de frumoasă tradiţie pe meleagurile harghitene. (D.B.) Ce au „învăţat“... Oamenii au învăţat dintotdeauna unii de la alţii. Şi mai ales, atunci când sunt vecini — cum e cazul lui Grigore Alex, Botezatu şi Iordache Stanciu, din Moileni (Galaţi). Depinde însă ce învaţă unii de la alţii... Personal, Grigore Alex. Botezatu a învăţat de la vecinul său cum să... fure energie electrică. Căci Iordache Stanciu l-a sfătuit pe vecin: „opreşti contorul“ şi Botezatu s-a conformat pe loc! Dar învăţătura aceasta le va fi şi... învăţătură de minte celor doi vecini, deoarece, depistaţi in urma unui control că au furat cu kilowaţii din reţea, I.R.E.G. l-a obligat pe Iordache Stanciu să plătească 8 033 lei, iar pe Botezatu 2 241 lei. Similare note de plată, pentru similare fapte au trebuit să plătească şi Al. Pamfil (comuna Tuluceşti), Tudorache Borşu (comuna Cudalbi), Vasile Moise, din Galaţi şi alţii. (VIOREL CHIURTU) Recorduri speologice Cercul speologic „Piatra Craiului“ din Cimpulung-Muscel, condus de Ioan Dobrescu, se poate mindri cu cineva recorduri: din cele circa 9 000 peşteri descoperite pînă acum pe teritoriul ţării, cercul cimpulungean deţine, cu 1 860 de peşteri, o pondere de 20,5 la sută. In avenul „Haiducilor“ de sub Prislop, la adincimea pe verticală de 33 metri, au descoperit urme material-umane lăsate de haiducii secolului XVII—XVIII, recuperindu-se două străchini din pămint smălţuite, o cană din ceramică, un castron masiv din zinc şi mecanismul unui pistol turcesc, în peştera „Arvaţilor“ (Cheile mici ale Dîmboviţei) au interceptat resturi ceramice şi vatra de foc a unei tabere formată din foşti arnăuţi ai lui Tudor Vladimirescu, care, retrăgîndu-se spre Ardeal, s-au ascuns un an de zile în această grotă, mascată cu un val de pămint. In peştera Dîmbovicioara şi a Fosilelor, din cheile Ghimbavului, au descoperit cite un cimitir de „Ursus Spelaeus", din a doua peşteră recuperindu-se şi un craniu de urs tinăr. (PETRE MIHAI BACANU) Cine a furat terenul de joacă al copiilor ? Un telefon ne solicită prezenţa in şoseaua Colentina nr. 26. Să vedem, spune vocea, un teren de joacă pentru copii cu totul şi cu totul aparte. Ce poate fi atit de interesant la un astfel de teren, acum, in plină iarnă ? mi-am zis, dar curiozitatea a învins. M-am tot învîrtit in jurul celor patru blocuri vecine cu numărul indicat la telefon, dar nici urmă de „subiect“. Intr-un târziu aflu de la cîteva locatare că terenul de joacă pentru cei aproximativ 30 de copii a existat pină in anul trecut, cinci, un necunoscut cu „iniţiativă“ (se pare că nici nu locuieşte in zonă) a venit intr-o dimineaţă cu ciţiva inşi, au smuls leagănele, toboganul şi celelalte aparate, le-au aruncat intr-o fundătură şi s-au apucat de capul lor să are locul bătătorit. O fi vrut necunoscutul să facă cu de la sine putere grădină de zarzavat ? Nimeni nu ştie şi văzînd că nu se întâmplă nimic, copiii mai răsăriţi au pornit să bată mingea pe arătură, pină au bătătorit terenul, aşa că, la aceasta oră, arată ca un maidan. Sperăm ca pînă la primăvară, locul cu pricina să fie reamenajat, spre bucuria copiilor care au dreptul la acest teren ! (EMIL MUNTEANU). Cutie muzicală Printre curiozităţile Muzeului judeţean din Bistriţa se află şi un simfonion cu 60 de discuri metalice, pe care sunt imprimate melodii populare şi de muzică cultă. Aparatul, care este din familia „cutiilor muzicale“, datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, are un tis tem de citire şi reproducere a notelor in întregime mecanic, iar calitatea sunetelor şi bogata ornamentaţie a aparatului stau mărturie pentru marea măiestrie a meşterilor din acea vreme. (RADU PICIU) Cuptorul cu surprize Vlad Tiberiu din Constanţa, Bd. Republicii 114, Bloc R 1, Sc. A, Ap. 8 a cumpărat de la magazinul „Tomis" o maşină de gătit cu gaze cu trei ochiuri, seria 12686. A fost instalată în ziua cumpărării, conform instrucţiunilor difuzate de întreprindere. De la început, aragazul a prezentat defecţiuni ce confirmă superficialitatea in ceea ce priveşte controlul de calitate, incercîndu-se să se încălzească cuptorul, după 20 de minute, s-a produs o explozie puternică, geamul transformîndu-se in cioburi ce au fost proiectate în toată bucătăria. Două persoane care se găseau in bucătărie s-au ales numai cu o spaimă cumplită și cu citeva cioburi ce le-au rănit la picioare. Cooperativa din Constanţa care se ocupă de remedierea unor astfel de deficienţe şi căreia cumpărătorul i s-a adresat in primul moment, i-a comunicat faptul că întreprinderea din Satu Mare a refuzat să distribuie geamuri şi alte piese de schimb in reţeaua unităţilor cu acest profil din tară, fiind necesar ca reclamaţiile de acest gen să fie adresate numai întreprinderii producătoare. Si cum să duci aragazul pină la Satu Mare ? (P. M. B.). Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu Luni 16 ianuarie 1984 Soarele răsare la ora 7,49 fi apune la ora 17,02 TEATRE CLASICI Al SECOLULUI XX (recital foyer) ! Opera Română (13 18 571, ora 18 | GUSTUL PARVENIRII | Teatrul „Lucia Sturdza Bulandre“ — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 19 si O ZI DE ODIHNA, ora 19, Sala Studio (12 44 16) i TURNUL DE FILDES ! Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 i SCOICA DE LEMN : Teatru! „Cl. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 — Sala Magheru ! FLUTURI, FLUTURI : Teatru! Mia (14 70 81), ora 19 ; HAINA CU DOUA FETE : Teatru! Giulesti — raia Majestic (14 72 34), ora 19 ! TIGRIŞORUL PETRE : Teatrul Ţăndărică - sala Victoria (15 23 77), ora 10 OPERA „INIMA DE COPIL“ de Carmen Petra Rasocopol Ateneul Român, ora 15 si INTEGRALA CAMERALA JOHANNES BRAHMS - PROGRAMUL III, ora 19, la Ateneul Român. TELEVIZIUNE Programul 20 i Telejurnal ; 20,20 : Arc peste timp ; 20,35: Pentru patrie ; 21,20: La zi în 600 de secunde ; 21,30: Tezaur folcloric ; 21,50: Telejurnal. CINEMATOGRAFE MIEZUL FIERBINTE AL PINII Victoria (16 28 79), orele 9,30 — 11,30 — 13.30 - 16 - 18 -20 t Griviţa (17 08 58), orele 8.45 - 12.30 - 14.14 -16 - 18 - 20 ; DRAGOSTEA ŞI REVOLUŢIA Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 8,15 - 12 - 14 - 14 - 18 -20 ; POVESTEA CĂLĂTORIILOR | Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. Arta (21 31 86), orele 9-11- 13,15 - 13,30 - 17,43 19,30 ; DE DRAGUL TAU, ANCA Colraceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 -19,30; Munca (21 50 97), orele 13,30 - 17,30 - 19,30 ; O LEBĂDĂ IARNA Flacăra (20 33 40), orele 15-17-19; ÎNTOARCEREA DIN IAD Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 16,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; PROGRAM DE VACANTA : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -17,30 ; EU, TU SI OVIDIUl Doina, orele 15,15-19,15 ; AFACEREA PIGOT , Patria (11 86 25), orele 9 - 11,13 - 13,30- 15,45 - 18 - 20,15 : Excelsior (65 49 45), orele 8 - 10 - 12 - 16-18,15 - 20,15: Gloria (47 44 75), orele 8.30 - 10,15 - 14,15 - 16,15 -18.30 - 20.30 : STRADA HANOVRA) Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.15 : Favorit (45 31 70), orele 8 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 13.30 - 15,45 - 18 - 20 : Modem (23 7101), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ! CALARETUL CU CALUL DE AUR ! Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,13 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; GARA PENTRU DOI ! Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 19,45 ! NAUFRAGIUL! București (15 61 54), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 19,45 ; O AFACERE MURDARA , Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 8,30 - 10,15 - 14 - 16 - 18- 20; Tomis (21 49 46), orele 8.30 — 12,30 - 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20,15! FARA PANICA, VA ROG ! Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; CAPTURAŢII LA BARIERA Ora (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 -19,30; RELAŢII DE FAMILE : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 -19,30; îndrăgostit la propria dorinţa : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 . URGENT, SECRET : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30! FARA PANICA. VA ROG i Volga (79 71 26). orele 9 - 11,15 - 13.30-15.45 - 18 - 20 : OMUL PĂIANJEN SE ÎNTOARCE ! Buzeştl (50 43 58), orele 9-11-13 -17 - 1» ! ATENȚIE LA GAFE ! Pacea (60 30 85), orele 9,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30 ; LANŢUL AMINTIRILOR Aurora (35 04 66), orele 9 - 12,15 — 15,45 — 19 ; CAPCANA NEOBISNUITA I Mioriţa (14 27 14), orele 10,15 - 12,15 - 14,13 -16,15 - 18 ,15 — 20,15 ; Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -15,30 - 17,30 - 19,30. PE ECRANE „Relaţii de familie“ — producţie a studiourilor ungare. Scenariul şi regia : Béla Tarr. Imaginea : Ferenc Pap, Barba Mihoc. Cu : Judit Pogány şi Robert Koltai. Radiografia unui moment de criză din viaţa unui cuplu, moment în „interiorul“ căruia cei doi nu mai găsesc să-şi spună decît cuvinte acuzatoare... Şi, totuşi, dragostea care i-a unit cîndva nu s-a stins, bărbatul şi femeia găsind, in cele din urmă, resurse de a se înţelege. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, ANCA MUSTEJEA, transmit* s Vremea In răcire, începînd din nord* vestul ţârii. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Voi* cadea precipitaţii sub forma de ploaie, lapoviţa şi ninsoare în regiunile sudice şi estica şi predominant sub formă de ninsoare cu caracter local în cele nord-vestice şi centrale. La munte va ninge. Izolat se menţin condiţii de forrrare a poleiului. Vintul va sufla slab pînă la moderat cu unele Intensificări din sectorul vestic, mai ales în Ompia vestica şi Cîmpîa Română, as viteze pină la 50 km/h, iar la munte pînă la 140 km/h. Temperaturile maxima vor fi cuprinse în general între —2 şl 4 grade, iar cele minime Intre -8 şî 2 grade, mal scăzute în depresiunii* din estul Transilvaniei fl mai ridicat* pe litoral. LA BUCUREŞTI vremea In rackr*, cu cer temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub forra de ploaie, lapoviţa şi ninsoare. Vint slab pînă la moderat, cu intensificări trecătoare din vest cu viteze de pîna la 40 km/h. Temperatura maxima între 0 și 2 grade. Temperatura minimă Intre —2 și 0 grade. LOTO 2 Extragerea I : 37 36 67 20 Extragerea a Iha . 12 14 50 t# Extragerea a IIII sî 3fi 47 15 %4