România Liberă, ianuarie 1984 (Anul 42, nr. 12183-12207)

1984-01-16 / nr. 12194

9­1 Consiliile populare în strategia dezvoltării PRIMARUL ÎNTR-UN CONTINUU DIALOG CU CETĂŢENII în ansamblul instituţiilor de­mocratice care asigură în statul nostru participarea directă şi efectivă a cetăţenilor la condu­cerea societăţii, la rezolvarea problemelor obştii, un loc im­portant ocupă adunările cetăţe­neşti, in cadrul cărora se pre­zintă, periodic, de către comi­tetele executive ale consiliilor populare dări de seamă asupra ansamblului activităţii econo­mice, edilitar-gospodăreşti şi so­­cial-culturale din teritoriul de competenţă, se analizează rezul­tatele în vederea extinderii ce­lor pozitive şi eliminării nea­junsurilor. De asemenea, se lan­sează, se dezbat şi se însuşesc noile obiective şi sarcini, ceea ce asigură o participare mai anga­jată şi mai eficientă a cetăţeni­lor, în toate sferele de activi­tate. In sfîrşit, aceste adunări cetăţeneşti constituie una dintre căile de exercitare a controlu­lui obştii asupra activităţii orga­nelor administraţiei locale, ceea ce contribuie efectiv la îmbună­tăţirea muncii lor şi totodată la adîncirea democraţiei noastre socialiste. O asemenea adunare cetăţe­nească, prima din acest an, s-a desfăşurat recent — 10 ianuarie — in sectorul 1 al Capitalei, adunare la care au participat deputaţii, reprezentanţii organi­zaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste, ai unor asociaţii de locatari, activişti de partid şi pe tărim obştesc, factorii implicaţi din diverse sectoare de activita­te, în faţa cărora primul secretar al Comitetului de partid, prima­rul sectorului — tovarăşul Gheorghe Dumitru — a prezen­tat un amplu raport, cuprin­­zîi­d, în fond, roadele unui an de conlucrare a autorităţilor lo­cale cu cetăţenii pentru tradu­cerea în viaţă a planurilor şi programelor pe care şi le-au propus, în vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin potrivit întăririlor Con­gresului al XII-lea şi Conferin­ţei Naţionale ale partidului, orientărilor şi sarcinilor rezulta­te din cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, documente­lor de partid şi de stat privitoa­re la activitatea consiliilor popu­lare. Aşa cum reieşea din raportul prezentat, anul 1983 a fost în­cheiat de oamenii muncii din sectorul 1 al Capitalei cu un bilanţ rodnic, în anul 1983, con­form strategiei dezvoltării armo­nioase a tuturor localităţilor şi zonelor, în acest sector au fost alocate de stat importante fon­duri pentru dezvoltarea capaci­tăţilor productive şi a obiective­lor social-culturale, în valoare, de aproape 3 miliarde lei, din care circa 1 miliard pentru lu­crări de construcţii-montaj. Po­tenţialul productiv creat a fost bine valorificat. „Putem, raporta — a spus primarul sectorului — că unităţile economice din secto­rul nostru şi-au realizat sarci­nile anuale de plan la producţia­­marfă încă in ziua de 15 de­cembrie 1983, dată de la care pînă la finele anului am reali­zat o producţie suplimentară în valoare de peste 1 miliard lei“. Cetăţenii au aflat, în continua­re, cu satisfacţie, că şi planul de export a fost depăşit cu peste 116 milioane lei, sarcina pe devize libere convertibile fiind îndeplinită în proporţie de peste 131 la sută. La obţi­nerea acestor rezultate ale oa­menilor muncii din sector au avut o contribuţie importantă organizaţiile de partid, deputaţii consiliului popular şi organiza­ţiile democraţiei şi unităţii so­cialiste, celelalte organizaţii ob­şteşti, care au mobilizat toate forţele, au iniţiat, organizat şi promovat studii şi analize con­crete în întreprinderi, care au dus la creşterea eficienţei prin modernizarea produselor şi teh­nologiilor. Îmbunătăţirea conti­­­nuă a calităţii produselor şi­­ serviciilor, reducerea cheltuieli­­­­lor materiale şi energetice ş.a.­­a Străin de orice ton festivist, de automulţumire, raportul a­­ cuprins, paralel cu rezultatele­­ pozitive, o prezentare analitică­­ şi autocritică subliniindu-se că „pe parcursul anului trecut, în unele întreprinderi şi instituţii s-au manifestat deficienţe in organizarea producţiei şi a mun­cii, ceea ce a determinat reali­zarea neritmică a producţiei fi­zice, consumuri nejustificate de materii prime, materiale, ener­gie şi combustibili, unele pro­duse fiind necorespunzătoare calitativ". Acest aspect a con­stituit şi constituie în continua­re o preocupare serioasă pentru factorii responsabili şi pentru ceilalţi oameni ai muncii. Adîn­­cindu-se analiza critică a activi­tăţii s-au relevat, ca deficienţe Adunarea cetăţenească din sectorul 1 al Capitalei mai frecvente, indicele încă ne­corespunzător in utilizarea ma­şinilor şi faptul că încă nu s-a curmat peste tot risipa. De ase­menea, necesitatea perfecţionă­rii, în continuare a activităţii de ridicare a nivelului calificării muncitorilor, maiştrilor, tehni­cienilor, inginerilor, începînd cu activizarea comisiilor de ridi­care a nivelului profesional, ne­cesitatea întăririi ordinei și disciplinei. Iată, așadar, cit se poate de clar care este caracterul acestor adunări, un caracter realist, constructiv, un caracter de lu­cru, de conlucrare efectivă pe o problematică majoră şi ca­­r­e-i implică pe toţi, atit la ni­velul deciziei, cit şi la acela al înfăptuirii celor hotărite. Asis­tăm, cu alte cuvinte, la practica autoconducerii muncitoreşti, la manifestarea angajată, democra­tică şi responsabilă a spiritului civic. Trebuie să mai arătăm că in sfera acestei activităţi se cu­prind şi alte domenii ale vieţii obştei, asupra cărora edilii şi cetăţenii s-au aplecat, de ase­menea, cu atentă preocupare şi efectivă conlucrare. Aşa, de pil­dă, s-au analizat rezultatele în realizarea obiectivelor social­­culturale şi edilitar-gospodăreşti, constatîndu-se îmbogăţirea zes­trei de locuinţe noi a sectoru­lui în anul 1983 cu 2 251­ apar­tamente, care completează an­samblurile noi din bulevardele 1 Mai, N. Titulescu, Banu Man­ta, str. Turda şi din cartierul Aviaţiei. Sub directa îndrumare a organelor locale, cu sprijinul deputaţilor şi cu participarea activă a cetăţenilor — utilizînd fondurile conform legii nr. 20/ 1971 — s-a extins reţeaua de apă şi canalizare şi s-au moder­nizat mai multe străzi, s-au a­­menajat 6,6 ha de spaţii verzi, noi terenuri de sport şi de joacă. Pentru înfrumuseţarea sectoru­lui s-au plantat flori şi peste 68 000 de arbori şi arbuşti. Im­portante rezultate s-au obţinut în colectarea unor materiale re­­folosibile, între care peste 4 240 tone fier vechi şi 2 715 tone hîr­­tie ş.a. Cetăţenii, mobilizaţi de O.D.U.S. şi alte organizaţii, au cultivat cu legume şi zarzava­turi circa 102 ha terenuri, rea­­lizînd chiar şi culturi succesive pe 21 ha şi culturi protejate in tunele şi solarii pe 3,5 ha, ceea ce a contribuit la buna lor a­­provizionare cu asemenea pro­duse, la creşterea rentabilităţii unor cantine şi la degrevarea parţială a unităţilor comerciale. Au fost remarcate şi unele re­zultate obţinute în creşterea a­­nimalelor în gospodăriile popu­laţiei (2 135 porcine şi 62 880 păsări), cit şi in fermele unor întreprinderi (2 095 porcine şi 21 653 păsări), rezultate care vă­desc posibilităţile in acest do­meniu, posibilităţi încă departe de epuizare. Activitatea comercială şi de prestări de servicii a înregistrat şi ea o dezvoltare, consemin­­du-se, aşa cum releva unul din­tre vorbitori — tovarăşa Viorica Tănăsescu, director al Comali­­ment­ului — cel mai scăzut nivel de pagube din ultimii 10 ani, ceea ce relevă creşterea spiritului gospodăresc, a ordinii şi disciplinei, a conştiinţei lu­crătorilor din acest domeniu. In acelaşi timp, s-a constatat că in unele sectoare de activitate mai sunt deficienţe nelichidate, une­le unităţi, de pildă I.C.R.A.L.-ul, rămînind datoare beneficiarilor — aşa cum arăta ing. şef al I.C.R.A.L — Pajura, Ion Ema­nuel — mai ales sub raportul promptitudinii şi al calităţii, lipsuri pe care s-au angajat să ie lichideze in acest an, în discuţia pe care am purta­t-o pe marginea raportului­ şi dezbaterilor Adunării cetăţe­neşti cu tovarăşul Ion Trăilă, prim-vicepreşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular din acest sector am re­ţinut, ca o concluzie că rezul­tatele anului 1983 constituie o bună bază pentru obţinerea unor importante realizări in acest an, in care, aşa cum sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii, in Mesajul adresat naţiu­nii de Anul Nou, aşa cum pre­vede Planul naţional unic de dezvoltare economico-sociala pe anul 1984, sarcinile şi obiectivele sunt substanţial sporite, iar în­deplinirea lor o condiţie pen­tru progresul general al ţării. De asemenea, că un rol determi­nant revine consiliilor populare şi cetăţenilor, factorului decisiv — omul ! Nu vom reţine atenţia citito­rului cu cifrele acestor obiecti­ve şi sarcini. Esenţial este, de pildă, faptul că întregul spor de producţie prevăzut faţă de anul 1983 urmează a se realiza nu­mai pe seama creşterii produc­tivităţi muncii, al eficienţei deci. Peste 7 miliarde de lei repre­zintă fondul investiţiilor in sectorul 1 in 1984 şi cifra vor­beşte despre efortul economic care se face in acest sector. Viaţa locuitorilor va cunoaşte noi trepte de bunăstare, pentru satisfacerea nevoilor populaţiei prevăzindu-se desfacerea măr­furilor in reţeaua comercială în valoare de peste 10,5 miliarde lei şi un volum de prestaţii de servicii de circa 4,5 miliarde lei. Veniturile la bugetul local al Consiliului popular se vor ridica la aproape 300 milioane lei, în timp ce nivelul cheltuielilor va fi sub 50 milioane lei, un im­portant excedent (de peste cinci ori nivelul cheltuielilor !) văr­­sindu-se la bugetul ţării. Sesiu­nile consiliului popular — arăta primul vicepreşedinte — au ciş­­tigat mult in eficienţă şi rigoa­re, inlăturîndu-se formalismul, tendinţele de mitizare a hirti­­ilor, a unor cutume administra­tive, in favoarea operativităţii, a rigorii şi responsabilităţii. Aşadar, semne bune anul­ara şi in acest domeniu. I. Butnaru Pagina a 2-a — 16 ianuarie 1984„România liberă" POŞTA JURIDICĂ ! CAZURILE IN CARE SE PIERDE DREPTUL DE FOLOSINŢA A SUPRAFEŢEI LOCATIVE Valentin Bărbulescu, inspec­tor judecătoresc, răspunde mai multor întrebări pe această temă, printre care cele adresate de Mircea Mih­ai si Gheorghe Ionescu din Bucureşti. Potrivit articolului 21 din Le­gea nr. 5/1973, privind adminis­trarea fondului locativ şi regle­mentarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, nici o persoană nu poate fi evacuată din locuinţa destinată în mod legal, decit în anumite cazuri şi in condiţii prevăzute de lege. Ca o garanţie pentru normele de folosinţă a locuinţelor, legea prevede că pentru suprafeţele locative cu destinaţia de locuin­ţă din fondul locativ de stat, contractul de închiriere se întoc­meşte în formă scrisă, are va­loare de înscris autentic şi con­stituie titlu executoriu. In con­secinţă, persoanele care ocupă fără contract o suprafaţă locati­­vă vor fi evacuate, fără atri­buirea altei locuinţe, pe baza deciziei comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor popu­lare, evacuarea făcindu-se de către întreprinderile care au in administrare fondul locativ de stat. In ce priveşte persoanele care se mută definitiv în altă locali­tate ele îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei pe care o deţin, cel mult şase luni de la data mutării, după care pierd acest drept şi pot fi eva­cuate prin hotărîre judecăto­rească. De menţionat că persoa­nele care sunt transferate in in­teres de serviciu în altă locali­tate îşi păstrează drepturile lo­cative pînă la obţinerea altei lo­cuinţe în localitatea respectivă. In interpretarea legii, urmea­ză a se considera că şi-a pier­dut dreptul locativ şi persoana care, deşi a încheiat contractul de închiriere nu şi l-a valorifi­cat prin ocuparea locuinţei sau prin introducerea acţiunii în justiţie pentru evacuarea celui ce o deţine, mai mult de şase luni. In caz de divorţ, beneficiază de contract soţul care a primit in îngrijire copiii, sau care nu are vină in desfacerea căsăto­riei, insă instanţa va atribui lo­cuinţa exclusiv unuia dintre soţi şi va dispune evacuarea celui­lalt, numai dacă locuinţa nu poate fi împărţită. Pentru cazurile de folosire abuzivă a locuinţelor sau de în­călcare a normelor de compor­tare civilizată, legea prevede că instanţele judecătoreşti dispun evacuarea locatarilor principali şi a celor ce locuiesc cu aceştia, fără atribuirea altei suprafeţe locative, în următoarele situaţii : cauzarea de stricăciuni însem­nate locuinţei, instalaţiilor şi accesoriilor ; conturbarea gravă a convieţuirii cu alţi locatari din acelaşi apartament sau clă­dire ; dacă locuinţa a fost obţi­nută în mod fraudulos ; dacă nu se plăteşte cu rea credinţă timp de 3 luni consecutiv chiria sau cota parte din cheltuielile legale. O situaţie specifică prezintă suprafeţele locative din clădirile administrate de întreprinderi şi organizaţii economice de stat, pentru care contractul de închi­riere este accesoriu al contrac­tului de muncă, astfel că la în­cetarea acestuia, chiriaşii res­pectivi sunt obligaţi să elibereze locuinţa în termen de 3 luni. De asemenea, persoanele încadrate în muncă şi familiile lor care ocupă locuinţa de serviciu, si­tuată în incinta unităţilor socia­liste de stat, ori în imediata apropiere a locului de muncă, pierd dreptul de folosinţă a acestora odată cu încetarea con­tractului de muncă. FALSIFICAREA DE ALIMENTE SAU ALTE PRODUSE Dumitru Ciucă, procuror la Procuratura Generală răspunde la întrebarea formulată de Şte­fan Mihai din Tulcea : Falsificarea de alimente sau alte produse este o infracţiune ce constă din fapta unei persoa­ne de a prepara alimente sau băuturi falsificate, alterate, ori interzise consumului, vătămă­toare sănătăţii, de a expune, spre vinzare sau de a vinde astfel de produse, cunoscînd că sunt falsificate sau alterate sau interzise consumului. Cu această infracţiune este asimilată şi pu­nerea in consumul public de carne sau produse de carne pro­venite din tăieri de animale, sustrase controlului veterinar. VÎNZAREA LOCUINŢELOR DIN FONDUL LOCATIV­ DE STAT ŞI VÍNZAREA GARAJELOR Eugen Enăchescu, consultant juridic şef al Tribunalului Su­prem răspunde unor întrebări formulate de mai mulţi cititori, printre care şi Octavian Grigore din Vaslui. Potrivit art. 42 din Legea nr. 4/1973, după ce s-a asigurat fon­dul de locuinţe destinat pentru închiriere, statul poate vinde ce­lelalte locuinţe de care dispune. In art. 43 al legii şi în art. 7 din H.C.M. nr. 830/1973 se pre­vede că vînzarea locuinţelor se aprobă anual de către Consiliul de Miniştri. Se pune problema dacă şi pentru vînzarea garajelor este sau nu necesară o asemenea au­torizare. Practica Tribunalului Suprem a stabilit că, deşi în no­ţiunea de apartament st­in ace­ea de locuinţă nu sunt incluse şi garajele, totuşi pentru garajele ce fac parte din clădiri cu mai multe apartamente este necesa­ră o astfel de autorizare. • Sandu Alexandrescu, Si­biu : Acordul de voinţă, sau consimţământul este exprima­rea concordantă a voinţei juri­dice a două sau mai multe per­soane, cu privire la încheierea unui act juridic. • Viorica Gherghescu, Bucu­rești : Activul succesoral repre­zintă ansamblul drepturilor pa­trimoniale şi bunurilor rămase în patrimoniul unei persoane la data decesului acestuia, care ur­mează a forma obiectul împăr­ţirii succesorale. Rubrică realizată de Graziela Vântu ide­ea Unirii In Există In evoluţia istorică a unui popor evenimente ce de­păşesc dimensiunile obişnuite ale vieţii şi deschid ample per­spective dezvoltării lui viitoare. Ele nu au numai valoare de document, ci constituie adevă­rate puncte nodale, care mar­chează rezolvarea unor contra­dicţii­ de veacuri şi contribuie la înţelegerea rădăcinilor adinei ate luptei maselor populare pen­tru libertate şi unitate naţio­nală. Faptul istoric e adesea anticipat, momentul politic e pregătit de efervescenţa ideilor. Istoria a marcat interferenţa ideilor cu acţiunea directă, pre­zenţa acelor „idei-forţă“ desti­nate a dinamita o ordine de­venită caducă, pentru a face loc unor forme de organizare superioară şi a împlini desti­nul unei naţiuni pe calea civi­lizaţiei şi progresului, împlinită prin acţiunea direc­tă a maselor, călăuzite de inte­lectualitatea cu vederi înainta­te, ideea unirii de la 1859 şi din 1918 a avut preludii — nu nu­mai în fulguranta clipă a reu­nirii celor trei provincii sub sceptrul lui Mihai Viteazul, ci in întreaga serie de mişcări revoluţionare de la Tudor Vla­­dimirescu şi „conjuraţiile“ an­tifeudale de la începutul se­colului al XIX-lea pînă la re­voluţia de la 1848, al cărei co­rolar ideologic era crearea sta­tului naţional român. Actul U­­nirii de la 1859 apare in covâr­şitoarea lui semnificaţie, ca eveniment hotărîtor în consti­tuirea statului naţional român modern şi dezvoltarea lui, pe linia progresului social-istoric, avînd un puternic ecou, învă­luit in aura legendară, a unui „vis“ secular. „Realizarea Unirii Principatelor — subliniază cu pregnanţă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a constituit un moment crucial în Istoria Româ­niei. Aceasta a, pus baza statu­lui naţional român, dezvoltării naţiunii române şi a marcat tre­cerea ţării noastre pe calea progresului economico-social". Cu o întinsă rezonanţă in straturile largi ale populaţiei din ambele Principate, ideea unionistă lansată explicit de „Comitetul central al Unirii“ în­fiinţat în 1856 şi dominat de per­sonalitatea lui Alecsandri şi aceea a lui Kogălniceanu, a constituit obiectivul central al întregii mişcări culturale a timpului, reprezentată — printre alţii — de D. Bolintineanu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, C.A. Ro­­setti etc., făcînd să răsune cu­vintele magice ale lui Bălcescu, care proclamau dreptul şi dato­ria poporului român de a se a­­firma ca „naţie“ liberă şi inde­pendentă spre a-şi împlini „mi­sia“ în istorie. Puternic a stră­bătut atunci lirismul cald al versurilor lui V. Alecsandri din „Jur­ămînt“-ul făcut la Minjina („Sub acest măreţ castan / Să jurăm intr-o frăţie / Ca de-a­­cum să nu mai fie / Nici valah, nici moldovan, / Ci să fim nu­mai români / Intr-un gînd, in­tr-o UNIRE / Şi să ne dăm mîini cu miini / Pentru-a ţării­­fericite“). Ideea şi actul Unirii au fost prezente cu intensitate în va­riate producţii literare, de la simpla notaţie memorialistică pînă la creaţia autentică: poe­zie, nuvelă, teatru. Prin impac­tul său direct cu publicul însă, teatrul a trezit şi purtat in mase sentimentul unităţii şi al solidarităţii, transformîndu-l in mesagerul marii idei, cu un vi­brant şi agitatoric suflu patrio­tic, oferind, totodată, şi o pre­zentare concretă a ei. Cel mai proeminent reprezen­tant al literaturii Unirii, V. Alecsandri, a schiţat — cu gra­ţie şi naturaleţe — unitatea mo­rală şi frăţia poporului român din cele două principate in vo­devilul Cinel-Cinel, în care li­rismul iubirii dintre o tinără munteancă şi un flăcău moldo­vean se îmbină cu sugerarea unirii ţărilor surori în versuri de nuanţă populară. Poetul şi-a continuat acţiunea, nu numai exaltind virtuţile eroice ale ostaşilor români în mica pie­să „Cetatea Neamţului“ (drama­tizare după nuvela lui C. Ne­­gruzzi), ci şi pe linie satirică, biciuind boierimea anti-unio­­nistă in sceneta Păcală şi Tin­­dală, apărută întîi în publicaţia ieşană „Zimbrul“ şi apoi in „Steaua Dunării“, foaie de mai largă circulaţie în rîndurile pu­blicului epocii. Dialogul dintre cele două personaje este edifi­cator. Replica lui Păcală, purtă­tor al ideii unioniste, e direc­tă şi plină de ironie („înţeleg că şi tu vrei / Să jertfeşti o ţară-ntreagă / Pentr-un ticălos bordei“) şi piesa se încheie en­tuziast cu „Hora Unirii“. Dem­ne de menţionat sunt şi mărtu­riile autorului, într-o scrisoare din 1858 către un prieten, in care e atestată conştiinţa luptă­torului pentru Unire: „Ne aflăm în ajunul unor mari evenimen­te — notează el — şi in lupta crincenă pentru realizarea unui mare vis: Unirea Moldovei cu Valahia. Toţi amicii noştri lu­crează cu entuziasm sub im­pulsul acestei mari idei a Unirii (...). Cit despre mine, am cer­cat să fac din scena română un auxiliar puternic pentru suc­cesul luptei şi am avut mulţu­mirea (...) prin piesa „Cinel- Cinel“ a pleda cauza Unirii". Publicişti şi actori notorii şi-au adus — la rîndul lor — contribuţia însufleţită la pre­gătirea Unirii, întreţinind un permanent spirit agitatoric in sprijinul ideii unioniste, scriind şi recitind versuri înflăcărate în diferite oraşe, făcînd apel la so­lidaritate şi la sentimentul uni­tăţii naţionale. (Al. Evolschi, N. Luchian). Mill­o, devenit direc­tor la Teatrul Mare din Bucu­reşti încă din 1855, Mihail Pas­­caly, Costache şi Iorgu Cara­giale au jucat un rol de prim plan. Fruntaş în această com­petiţie, Pascaly a reprezentat în 1858, pe scena teatrului din Galaţi, poemul său dramatic Viitorul României, in timp ce Iorgu Caragiale compunea la Bucureşti şansoneta satirică Co­rnetul sau Astronomul vrăjitor, in finalul căreia era adresat un îndemn la Unire „Haideţi împreună cu toţi să urăm / Fră­ţie, Unire! Un glas să strigăm"), repetînd aceeaşi chemare şi în­tr-o altă producţie interpre­tată chiar de autor în 1857. Dar seria pieselor destinate Unirii nu se încheie aici. I. Du­­mitrescu-Movileanu care, în timpul Revoluţiei de la 1848, publicase comedia Zece mii de galbeni sau Păhărid­a de trei zile, scrie în 1855 o „comedie cu cintece“, Smărăndiţa, fata pindarului, în care satira ex­ploatării lumii ţărăneşti şi ple­doaria generoasă pentru eman­ciparea iubirii tinerilor de obli­gaţia Înzestrării cu avere sunt în­soţite de unele aluzii la Unire (ceea ce i-a şi oprit răspîndirea in public). Iar scriitorul Petre Grădişteanu, viitor director al Teatrului Naţional din Bucu­reşti, compune în 1857 poemul dramatic O noapte pe ruinele Tirgoviştei sau Umbra lui Mi­hai Viteazul, schiţînd un tablou simbolic în care principatele române iau înfăţişarea a două surori, a căror apropiere este sugerată apoteotic. Nu numai pledoaria patriotică pentru succesul acţiunii unio­niste ci „actul“ însuşi, odată în­făptuit, a reţinut atenţia unor scriitori ai timpului. C.D. Ari­­cescu, publicist înflăcărat care scrisese în 1857 Trîmbiţa Unirii, adevărată pledoarie solemnă pentru realizarea marelui eveni­ment, relatează entuziasmul mulţimii care a însoţit alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca Domn al ambelor principate şi compune piesa Sărbătoarea Unirii sau 24 ianuarie 1859. Aceasta nu era numai o înălţătoare imagine a momentului istoric reprezenta­tiv ci lăsa să se întrevadă şi speranţele ţărănimii în schim­barea vitregelor ei condiţii de viaţă, în raporturile cu moşiei­rimea şi mai ales, cu arendaşii. La rindul său, Iorgu Caragiale revine în publicistică cu o pie­setă intitulată Moş Trifoi sau Cum iţi vei aşterne, aşa vei dormi, tablou alegoric, în fina­lul căruia se anunţă entuziast proclamarea Unirii principate­lor, în fine, Matei Millo, care a militat constant pentru reali­zarea Unirii, scrie şi apoi recită un Imn pentru fericita alegere de la 24 Ianuarie, publicat în „Românul“ lui C.A. Rosetti — adevărată apoteoză ce glorifică memorabilul act politic. Astfel prin extinderea şi In­tensitatea ecoului ei pe toate planurile vieţii sociale ,in egală măsură în artele plastice, lite­ratură şi teatru, Unirea de la 1859 a fost — aşa cum a defi­­nit-o Mihail Kogălniceanu , „actul energic al întregului po­por“ pentru asigurarea propriu­lui său destin istoric. Mircea Mancaş (Urmare din pag. 1) Soluţia lumii care va fi a lui, să se confrunte cu problemele fun­damentale ale umanităţii dintre care cardinală pentru viitorul lui este Pacea. S-a mai putut scrie că virstni­­cii, deschizind porţile istoriei In faţa celor tineri, au o gravă, inaltă responsabilitate faţă de rolul lor, in lumea modernă. Astăzi, cind ştiinţa spaţiază cu­noaşterea de la atom pină la cele mai îndepărtate galaxii, cind ritmul dezvoltării cunoaşterii este infinit accelerat, se simte pentru tineret necesitatea unei sinteze intre ştiinţă, cultură şi educaţie, sub semnul unui nou umanism, care trebuie să creeze un echilibru armonic intre arte, intre tehnică şi cultură, finind seama că omul este măsura tu­turor lucrurilor, iar tineretul G­îndind este speranţa şi aurora omenirii de miine. Ştim ca in ţara noastră se a­­cordă o profundă atenţie tine­retului, căutării drumului său propriu, dorinţei sale de a navi­ga pe mări pentru el necunos­cute încă, reînnoirii de experi­enţe, ţinindu-se seama de flu­iditatea complexităţii lui psiho­­fizice, de efervescenţa sa in ipo­staza de cuceritor nou al vieţii, aşa cum este firesc, cum trebuie să se considere orice tinăr. Imensa creaţie, efervescenţa şi fervoarea lumii in care trăim nu pot să fie contemplate me­tafizic. Orice locuitor al acestor păminturi pe care se zideşte ca la tineri intensitate o viaţă şi o orindui­­re nouă şi, in primul rind, tine­rii îşi modelează viziunea des­pre existenţă in ipostaza de par­ticipant, pătruns de toate undele formative ale societăţii contem­porane româneşti care pune din plin problema omului nou, al omului integral. Nimeni nu poa­te fi un contemplativ extatic, retras din fluxul neîntrerupt al vieţii; numai participarea acti­vă justifică existenţa umană. Viaţa este, în realitate, o aspră angajare, o luptă continuă pen­tru atingerea unui ideal uma­nist in care energia constructoa­re se întovărăşeşte cu aspiraţia spre frumuseţe şi adevăr. Finalitatea comună a oameni­lor este de a realiza o lume mai bună, acţionînd, în primul rind, asupra monadelor active care compun şi caută să transforme lumea. Aceştia sunt oamenii, ti­nerii, iar educaţia permanentă a gîndirii lor, a însuşirii noului mod de a concepe existenţa şi cunoaşterea, îndeamnă la dez­voltarea maximă a capacităţii de asimilare a noţiunilor comple­xe ale cuceririlor ultime ale şti­inţei şi psihologiei, ajutând astfel la modelarea unui nou tip uman al cărui comportament, sub sem­­nul etic al ideologiei umanismu­lui revoluţionar, este chemat şi spargă scoarţa individualistă, a­­xindu-l pe drumul faptelor afla­te in sfera intereselor generale. Vom trăi întotdeauna, cu in­tensitate, într-o lume tinără care vrea să-şi însemne trecerea cu opere mai durabile decit propria fiinţă. EDITURA MINERVA Jacob Negruzzi — Scrieri, vol. 2 Memorialistică. Publicistică literară (Col. Restituiri) 420 p., lei 36 Nicolae Iorga — Evocări isto­rice (Seria Arcade) 328 p. lei 13 Evgheni Evtuşenko — Dulce ţinut al poemelor (Col. BPT) 428 p., lei 8 EDITURA CARTEA ROMANEASCA Al. Paleologu — Alchimia e­­xistenţei, 263 p., lei 10.50 Mircea Horia Simionescu — Toxicologia, 292 p., lei 16 Nicolae Dan Fruntelată — La bătrîneţe, lupii tineri, 128 p., lei 14 loan Grigorescu — Al cincilea punct cardinal. Spectacolul lu­mii. XXX. 400 p. lei 19. Lucia Negoiţă — Cazemata de rouă. 80 p., lei 8,25 C­ĂRȚI ÎN Ovidiu Babu — Imblînzirea miracolului. 56 p., lei 9 Viorel Sâmpetrean — Amiaza lui Empedocle. 80 p., lei 8.50 Nicolae Iliescu — Departe, pe jos. 160 p., lei 7.50 EDITURA EMINESCU Ion Beldeanu — Armură sola­ră. 72 p., lei 7 Mihai Giugariu — Mesagerul. 284 p., lei 13,50 Anda Raicu — Fiul luminii. 268 p„ lei 13 Grigore Visei — Masa de bi­liard. 328 p., lei 16 Toma Biolan — Nuferi in somn. 56 p„ lei 7,25 Lia Crişan — Intre noi doi n-a fost decit tăcere (Col. Ram­pa). 100 p., lei 4,50 Roman Dimitrie — Balada ce­lor doi îndrăgostiţi. 96 p., 4,75 lei Mircea Ivănescu — Poeme (lb. engleză). 240 p., lei 19,50 L­IBRĂRI EDITURA UNIVERS Romul Munteanu — Clasicism si baroc in cultura europeană din sec. al XVII-lea vol. 2. 432 p. lei 20,50 Corneille — Teatru. 568 p., lei 54 Luis Alberto Machado — Imn materiei. 40 p., lei 4,50 Luis Pastori — în spatele o­­glinzii. 48 p, lei 6,50. EDITURA ŞTIINŢIFICĂ­­1 ENCICLOPEDICĂ N. Cordoneanu — Belgia (CoL Pe harta lumii). 204 p., lei 18 A. S. Potlog — Plante medici­nale. 144 p., lei, 4,25. Henri Hubert — Celţii şi civi­lizaţia celtică. 516 p, lei 48 EDITURA TEHNICĂ Ristea l„ Popescu C.A. — Sta­bilizatoare de tensiune. Colecţia „Radio şi televiziune“, nr. 142, 296 p., lei 15,50. Enache R. — Aspecte statistice ale coordonării izolaţiei liniilor electrice. Seria „Electroenergeti­­ca“, 263 p., lei 22 Drăgulănescu N. — Agenda ra­­dioelectronistului, Seria „Practi­că“ AIEM. 598 p„ lei 45 Paseu M.R. — Apele subterane din România. 412 p„ lei 39 Darabont AL ş.a. — Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în teh­nică. Seria „Fizică modernă a­­plicată“. 347 p., lei 21.50 Banciu V. — Rezolvări proba­bilistice în procesul de produc­ţie minier. 180 p., lei 11.50 EDITURA FĂCU Eugen Todoran — Lucian Bla­­ga. Mitul poetic. voL 2. 356 p., lei 27 Virgil Vintilescu — Eminescu şi literatura înaintaşilor. (Seria „Critică şi Istorie literară“). 296 p„ lei 20 EDITURA JUNIMEA George Băl­iţă — Nopţile u­­nui provincial. 368 p„ lei 11,50 I Patinoare naturale Aproape că nu există oraş sau comună din judeţul Har­ghita care sa nu aibă un pati­noar natural. Cele mai noi au fost amenajate de către edili împreună cu elevii aflaţi in va­canţă, la Borsec, Praid, Topi­­ţa, Sinsimion şi in alte loca­lităţi. Aici, copiii şi tinerii fac primii paşi pe gheaţă, sub în­drumarea profesorilor de sport şi a antrenorilor, care organi­zează cursuri pentru învăţarea patinajului şi întreceri menite să atragă tot mai mult tineretul spre acest sport, de frumoasă tradiţie pe meleagurile harghi­­tene. (D.B.) Ce­ au „învăţat“... Oamenii au învăţat dintot­­deauna unii de la alţii. Şi mai ales, atunci când sunt vecini — cum e cazul lui Grigore Alex, Botezatu şi Iordache Stanciu, din Moi­leni (Galaţi). Depinde însă ce învaţă unii de la alţii... Personal, Grigore Alex. Boteza­tu a învăţat de la vecinul său cum să... fure energie electrică. Căci Iordache Stanciu l-a sfă­tuit pe vecin: „opreşti conto­rul“ şi Botezatu s-a conformat pe loc! Dar învăţătura aceasta le va fi şi... învăţătură de minte celor doi vecini, deoarece, de­pistaţi in urma unui control că au furat cu kilowaţii din re­ţea, I.R.E.G. l-a obligat pe Ior­dache Stanciu să plătească 8 033 lei, iar pe Botezatu 2 241 lei. Similare note de plată, pentru similare fapte au trebuit să plă­tească şi Al. Pamfil (comuna Tuluceşti), Tudorache Borşu (co­muna Cudalbi), Vasile Moise, din Galaţi şi alţii. (VIOREL CHIURTU) Recorduri speologice Cercul speologic „Piatra Cra­iului“ din Cimpulung-Muscel, condus de Ioan Dobrescu, se poate mindri cu cineva recor­duri: din cele circa 9 000 peş­teri descoperite pînă acum pe teritoriul ţării, cercul cimpu­­lungean deţine, cu 1 860 de peş­teri, o pondere de 20,5 la sută. In avenul „Haiducilor“ de sub Prislop, la adincimea pe verti­cală de 33 metri, au descoperit urme material-umane lăsate de haiducii secolului XVII—XVIII, recuperindu-se două străchini din pămint smălţuite, o cană din ceramică, un castron masiv din zinc şi mecanismul unui pistol turcesc, în peştera „Ar­­vaţilor“ (Cheile mici ale Dîmbo­viţei) au interceptat resturi ce­ramice şi vatra de foc a unei tabere formată din foşti arnăuţi ai lui Tudor Vladimirescu, care, retrăgîndu-se spre Ardeal, s-au ascuns un an de zile în a­­ceastă grotă, mascată cu un val de pămint. In peştera Dîm­­bovicioara şi a Fosilelor, din cheile Ghimbavului, au desco­perit cite un cimitir de „Ursus Spelaeus", din a doua peşteră recuperindu-se şi un craniu de urs tinăr. (PETRE MIHAI BACANU) Cine a furat terenul de joacă al copiilor ? Un telefon ne solicită prezenţa in şoseaua Colentina nr. 26. Să vedem, spune vocea, un teren de joacă pentru copii cu totul şi cu totul aparte. Ce poate fi atit de interesant la un astfel de teren, acum, in plină iarnă ? mi-am zis, dar curiozitatea a învins. M-am tot învîrtit in jurul celor patru blocuri vecine cu numărul indicat la telefon, dar nici urmă de „subiect“. Intr-un târziu aflu de la cîteva locatare că terenul de joacă pentru cei aproximativ 30 de copii a existat pină in a­­nul trecut, cinci, un necunoscut cu „iniţiativă“ (se pare că nici nu locuieşte in zonă) a venit in­tr-o dimineaţă cu ciţiva inşi, au smuls leagănele, toboganul şi celelalte aparate, le-au aruncat intr-o fundătură şi s-au apucat de capul lor să are locul bătăto­rit. O fi vrut necunoscutul să facă cu de la sine putere grădină de zarzavat ? Nimeni nu ştie şi văzînd că nu se întâmplă nimic, copiii mai răsăriţi au pornit să bată mingea pe arătură, pină au bătătorit terenul, aşa că, la a­­ceasta oră, arată ca un maidan. Sperăm ca pînă la primăvară, locul cu pricina să fie reamena­­jat, spre bucuria copiilor care au dreptul la acest teren ! (E­­MIL MUNTEANU). Cutie muzicală Printre curiozităţile Muzeului judeţean din Bistriţa se află şi un simfonion cu 60 de discuri metalice, pe care sunt imprimate melodii populare şi de muzică cultă. Aparatul, care este din familia „cutiilor muzicale“, da­tează din prima jumătate a se­colului al XIX-lea, are un tis­ tem de citire şi reproducere a notelor in întregime mecanic, iar calitatea sunetelor şi boga­ta ornamentaţie a aparatului stau mărturie pentru marea măies­trie a meşterilor din acea vreme. (RADU PICIU) Cuptorul cu surprize Vlad Tiberiu din Constanţa, Bd. Republicii 114, Bloc R 1, Sc. A, Ap. 8 a cumpărat de la ma­gazinul „Tomis" o maşină de gătit cu gaze cu trei ochiuri, se­ria 12­686. A fost instalată în ziua cumpărării, conform in­strucţiunilor difuzate de între­prindere. De la început, aragazul a prezentat defecţiuni ce con­firmă superficialitatea in ceea ce priveşte controlul de calitate, incercîndu-se să se încălzească cuptorul, după 20 de minute, s-a produs o explozie puternică, gea­mul transformîndu-se in cioburi ce au fost proiectate în toată bucătăria. Două persoane care se găseau in bucătărie s-au ales numai cu o spaimă cumplită și cu citeva cioburi ce le-au rănit la picioare. Cooperativa din Constanţa care se ocupă de re­medierea unor astfel de defici­enţe şi căreia cumpărătorul i s-a adresat in primul moment, i-a comunicat faptul că întreprinde­rea din Satu Mare a refuzat să distribuie geamuri şi alte piese de schimb in reţeaua unităţilor cu acest profil din tară, fiind necesar ca reclamaţiile de acest gen să fie adresate numai în­treprinderii producătoare. Si cum să duci aragazul pină la Satu Mare ? (P. M. B.). Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu Luni 16 ianuarie 1984 Soarele răsare la ora 7,49 fi apune la ora 17,02 TEATRE CLASICI Al SECOLULUI XX (recital foyer) ! Opera Română (13 18 571, ora 18 | GUSTUL PARVENIRII | Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandre“ — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 19 si O ZI DE ODIHNA, ora 19, Sala Studio (12 44 16) i TURNUL DE FILDES ! Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 i SCOICA DE LEMN : Teatru! „Cl. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 — Sala Maghe­­ru ! FLUTURI, FLUTURI : Teatru! Mia (14 70 81), ora 19 ; HAINA CU DOUA FETE : Teatru! Giulesti — raia Ma­jestic (14 72 34), ora 19 ! TIGRIŞO­­RUL PETRE : Teatrul Ţăndărică - sala Victoria (15 23 77), ora 10­­ OPERA „INIMA DE COPIL“ de Car­men Petra Rasocopol­­ Ateneul Ro­mân, ora 15 si INTEGRALA CAMERA­LA JOHANNES BRAHMS - PROGRA­MUL III, ora 19, la Ateneul Român. TELEVIZIUNE Programul­­ 20 i Telejurnal ; 20,20 : Arc peste timp ; 20,35: Pentru patrie ; 21,20: La zi în 600 de secunde ; 21,30: Tezaur folcloric ; 21,50: Telejurnal. CINEMATOGRAFE MIEZUL FIERBINTE AL PI­NII­­ Vic­toria (16 28 79), orele 9,30 — 11,30 — 13.30 - 16 - 18 -20 t Griviţa (17 08 58), orele 8.45 - 12.30 - 14.14 -16 - 18 - 20 ; DRAGOSTEA ŞI REVOLUŢIA­­ Cen­tral (14 12 24), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 8,15 - 12 - 14 - 14 - 18 -20 ; POVESTEA CĂLĂTORIILOR | Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20­­. Arta (21 31 86), orele 9-11- 13,15 - 13,30 - 17,43 19,30 ; DE DRAGUL TAU, ANCA­­ Colra­ceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 -19,30; Munca (21 50 97), orele 13,30 - 17,30 - 19,30 ; O LEBĂDĂ IARNA­­ Flacăra (20 33 40), orele 15-17-19; ÎNTOARCEREA DIN IAD­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 16,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; PROGRAM DE VACANTA : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -17,30 ; EU, TU SI OVIDIUl Doina, orele 15,15-19,15 ; AFACEREA PIGOT , Patria (11 86 25), orele 9 - 11,13 - 13,30- 15,45 - 18 - 20,15 : Excelsior (65 49 45), orele 8 - 10 - 12 - 16-18,15 - 20,15: Gloria (47 44 75), orele 8.30 - 10,15 - 14,15 - 16,15 -18.30 - 20.30 : STRADA HANOVRA) Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.15 : Favorit (45 31 70), orele 8 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 13.30 - 15,45 - 18 - 20 : Modem (23 7101), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ! CALARETUL CU CALUL DE AUR ! Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,13 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; GARA PENTRU DOI ! Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 19,45 ! NAUFRAGIUL! București (15 61 54), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 19,45 ; O AFACERE MURDARA , Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 8,30 - 10,15 - 14 - 16 - 18- 20; Tomis (21 49 46), orele 8.30 — 12,30 - 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20,15! FARA PANICA, VA ROG ! Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; CAPTURAŢI­I LA BARIERA­­ Ora (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 -19,30; RELAŢII DE FAMILE : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 -19,30; îndrăgostit la propria do­rinţa : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 . URGENT, SECRET : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30! FARA PANICA. VA ROG i Volga (79 71 26). orele 9 - 11,15 - 13.30-15.45 - 18 - 20 : OMUL PĂIANJEN SE ÎNTOARCE ! Buzeştl (50 43 58), orele 9-11-13 -17 - 1» ! ATENȚIE LA GAFE ! Pacea (60 30 85), orele 9,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30 ; LANŢUL AMINTIRILOR­­ Aurora (35 04 66), orele 9 - 12,15 — 15,45 — 19 ; CAPCANA NEOBISNUITA I Mioriţa (14 27 14), orele 10,15 - 12,15 - 14,13 -16,15 - 18 ,15 — 20,15 ; Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -15,30 - 17,30 - 19,30. PE ECRANE „Relaţii de familie“ — pro­ducţie a studiourilor ungare. Scenariul şi regia : Béla Tarr. Imaginea : Ferenc Pap, Barba Mihoc. Cu : Judit Pogány şi Robert Koltai. Radiografia unui moment de criză din viaţa unui cuplu, moment în „interiorul“ căruia cei doi nu mai găsesc să-şi spună decît cuvinte acu­zatoare... Şi, totuşi, dragostea care i-a unit cîndva nu s-a stins, bărbatul şi femeia găsind, in cele din urmă, resurse de a se înţelege. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, ANCA MUSTEJEA, transmit* s Vremea In răcire, începînd din nord* vestul ţârii. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Voi* cadea precipitaţii sub forma de ploaie, lapoviţa şi ninsoare în regiunile sudice şi estica şi predo­minant sub formă de ninsoare cu ca­racter local în cele nord-vestice şi centrale. La munte va ninge. Izolat se menţin condiţii de forrrare a po­leiului. Vintul va sufla slab pînă la moderat cu unele Intensificări din sectorul vestic, mai ales în Ompia vestica şi Cîmpîa Română, as viteze pină la 50 km/h, iar la munte pînă la 140 km/h. Temperaturile maxima vor fi cuprinse în general între —2 şl 4 grade, iar cele minime Intre -8 şî 2 grade, mal scăzute în depresiunii* din estul Transilvaniei fl mai ridicat* pe litoral. LA BUCUREŞTI vremea In rackr*, cu cer temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub forr­a de ploaie, la­­poviţa şi ninsoare. Vint slab pînă la moderat, cu intensificări trecătoare din vest cu viteze de pîna la 40 km/h. Temperatura maxima între 0 și 2 grade. Temperatura minimă Intre —2 și 0 grade. LOTO 2 Extragerea I : 37 36 67 20 Extragerea a Iha . 12 14 50 t# Extragerea a III­I s­î 3fi 47 15 %4

Next