România literară, octombrie-decembrie 1977 (Anul 10, nr. 40-52)
1977-10-13 / nr. 41
România literara DIRECTOR : George Ivascu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacție : Roger Câmpeanu. Din 7 in 7 zile ,,Ceauşescu şi România. Omul şi patria sa" CONSEMNAM, in numărul trecut, apariţia — la Milano — a celui de al şaptelea volum din serial Scrieri alese ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In chiar ziua apariţiei, presa cotidiană aducea, de pe un alt meridian al lumii, o nouă dovadă a prestigiului de care se bucură preşedintele României. La Stockholm, editura ,,,Indemmans“ scotea de sub tipar volumul Ceauşescu şi România. Omul şi patria sa. Intr-o lucrare complexă, de mare cuprindere (volumul însumează 600 de pagini şi este difuzat atît în Suedia, cit şi în Finlanda, Norvegia şi Danemarca), autorul — cunoscutul scriitor Per Olof Inström — reliefează puternica personalitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in strinsă cordaţie cu marile realizări obţinute de România sub conducerea sa, în toate domeniile vieţii economice şi sociale, în politica internă şi internaţională. Dar iată înseşi cuvintele scriitorului suedez, constituindu-se — in prefaţă — ca argument al cărţii : „Dorinţa de a relata despre activitatea şi personalitatea lui Nicolae Ceauşescu m-a determinat să aprofundez atît biografia sa, cit şi Istoria României. Mi-am dat repede seama că politica internă şi externă promovată de comunistul, românul şi conducătorul de stat Nicolae Ceauşescu se înscrie in liniile tradiţiilor milenare ale acestui popor, atit de iubitor de libertate !; In România noţiunea de tradiţie are o semnificaţie mai mare decit in multe alte ţări, inclusiv tradiţia luptei cu toate mijloacele pentru independenţa naţională. Firul roşu al tuturor etapelor istorice continuă in era nouă, socialistă. Strădaniile românilor de a afirma toate expresiile culturii naţionale au fost eroice. Acest fir roşu se numeştelupta pentru libertate», iar obiectivele acestei lupte au fost întotdeauna autonomia, suveranitatea şi independenţa“. Belgrad: Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa CU EXPUNEREA secretarului executiv al Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa şi aceea a directorului general UNESCO — care au prezentat contribuţia acestor organizaţii la punerea în aplicare a prevederilor Actului final de la Helsinki — s-a încheiat, la Belgrad, prima parte a Reuniunii general-europene. Lucrările ei continuă in şedinţele plenare şi în comisiile de lucru, care examinează căile şi modalităţile concrete menite să stimuleze transpunerea în viaţă a Actului final. Dezbaterile generale au reliefat caracterul pozitiv al acelor acţiuni îndreptate spre colaborare, reprezentind tot atitea eforturi in încercarea de a instaura un climat de pace în lume. Se demonstrează astfel — ca un adevăr obiectiv — că aceasta este singura cale posibilă pentru realizarea securităţii, destinderii şi stimulării schimbului de valori spirituale autentice între naţiuni. In consens cu poziţia României, dezbaterile din prima fază — generală — a reuniunii de la Belgrad au relevat că problemele majore ale securităţii europene, ale Instaurării unei noi ordini economice, ale cooperării sunt incă departe de a-şi fi găsit căile concrete de rezolvare. Evoluţia situaţiei militare pe continent, tendinţele politice de forţă şi de amestec in treburile interne ale altor state, discriminarea şi abordările restrictive în ce priveşte cooperarea economică dintre state continuă să fie obstacole in aplicarea hotăririlor de la Helsinki. Concepţia ţârii noastre referitoare la măsurile pe care trebuie să le întreprindă reuniunea de la Belgrad in direcţia respectării şi aplicării principiilor cuprinse în documentul final de la Helsinki a fost subliniată de ambasadorul Valentin Lipatti, care s-a referit pe larg — in cadrul lucrărilor desfăşurate in şedinţa plenară închisă de luni — la semnificaţia prevederilor politice, juridice şi militare ale Actului final. Potrivit acestei concepţii, o reală securitate şi o adevărată destindere in Europa nu pot fi concepute fără adoptarea unor măsuri efective de dezangajare militară şi de dezarmare, în primul rind de dezarmarea nucleară. Subliniată în repetate rinduri de câtre preşedintele Nicolae Ceauşescu, poziţia României în aceste probleme cardinale ale lumii contemporane este aceea de sprijinire efectivă a tuturor eforturilor concrete îndreptate spre instaurarea climatului de destindere, de cooperare , pe baza respectului egalităţii in drepturi, a suveranităţii şi independenţei popoarelor. La Belgrad, România a prezentat in fata reuniunii un program concret de acţiune, incluzînd măsuri practice in toate domeniile, in mod deosebit privind necesitatea abordării frontale a problemelor de ordin militar, prin examinar- "ga Viaţa literară IAŞI, 8-9 OCTOMBRIE 1977: Festivalul naţional de poezie „Mihai Eminescu'' ■ In dimineaţa zilei de 8 octombrie 1977, in sala Teatrului National din Iaşi, in prezenţa unui foarte numeros public, a avut loc deschiderea celei de a 5-a ediţii a Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu“, dedicat aniversării a trei decenii de la proclamarea Republicii. In cadrul şedinţei solemne de deschidere a Festivalului au luat cuvîntul tovarăşii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean de partid, academicianul Geo Bogza. Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului culturii şi educaţiei socialiste. Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, prof. univ. Mihai Tudosia, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, Ion Ţăranu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Din prezidiul adunări au mai făcut parte tovarăşii Ion Maniiuc, prim secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi, academician Eugen Jebeleanu, poetul George Lesnea, academician Cristofor Simionescu. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei R.S. Romănia, poeta Ana Blandiana. Corurile reunite ale Operei şi Filarmonicii din Iaşi au deschis şi încheiat şedinţa solemnă cu intonarea cîntecului pe vibrantele versuri ale lui Eminescu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“. Recitaluri de poezie • In cadrul acţiunilor Festivalului naţional de poezie ,,Mihai Eminescu“ au fost organizate recitaluri de poezie, din opera proprie, ale poeţilor prezenţi la festival, atît la şedinţa solemnă de deschidere de la Teatrul Naţional, cit şi la Universitatea „Al. I. Cuza“, Liceul „Mihai Eminescu“, Uzinele „Nicolina“ şi la căminul cultural din comuna Ruşinoasa. Au participat poeţii Sergiu Adan, Antoaneta Apostol, Paul Balahur, Ion Bănuţă, Ana Blandiana. Petre Bucşa, Ion Chiriac. Daniela Crăsnaru. Adi Cusin, George Damian, Ioana Diaconescu. Mircea Dinescu. Anghel Dumbrăveanu. Marcel Gafton. Traian Iancu. Ion Hurjui. Dan Laurentiu. Ileana Mălăncioiu. Ana Mâşlea. Florin Muscalu, Aura Muşat, Adrian Păunescu, Gheorghe Pitut, Nicolae Prelipceanu, Ioanid Romanescu, Silviu Rusu, Marin Sorescu, Corneliu Sturzu, Dorin Tudoran, Nicolae Turtureanu, Mihai Ursachi, Lucian Valea, Horia Zilieru, precum și poetul leton Leons Briedis. Au participat de asemenea: Virgil Ardeleanu, George Bălăiță. Z. Ornea. Cornel Ponescu. Radu Popescu. Cornel Regman. Romulus Rusan. Valentin Tascu. Laurentiu Ulici; adjunct, al revistei „Luceafărul" ; lector univ. dr. Ion Constantinescu ; lector univ. dr. Ion Apetroaie ; lector univ. dr. Dumitru Irimia ; asistent univ. Noemi Bomber ; conf. univ. dr. Ion Sârbu; prof. univ. dr. Gheorghe Bulgăr. Spectacole omagiale • In seara zilei de 8 octombrie 1977, pe scena Naţionalului ieşean, a fost prezentat spectacolul „Sub fruntea noastră e lumea“, realizat, pe texte de Eminescu de regizoarea Cătălina Buzoianu, in regia lui Cristian Hadji Culea, scenografia — Anca Pâslaru, muzica — Dorin Liviu Zaharia, si cu concursul Conservatorului de muzică „George Enescu“. In distribuţie : Adina Popa, Cornelia Gherasim, Liana Mărgineanu, Violeta Popescu, Teofil Valcu, Virgiliu Costin, Sergiu Tudose, Constantin Popa, Emil Coșeriu, Petru Ciubotaru, Florin Mircea, Gelu Zaharia, Gheorghe Marinca si Ioan Chelaru. Recital de muzică și poezie la Teiul lui Eminescu • In după-amiaza zilei de 8 octombrie 1977, la Teiul lui Eminescu din grădina Copou s-a desfășurat, pe fundalul melodiei compozitorului ieşean Vasile Snatârelu, intitulată „Te iuie drag“, un recital de muzică şi poezie la care şi-au dat concursul membri ai cenaclurilor ieşene : „Luceafărul“ (Liceul Mihai Eminescu), „Ion Creangă“ (Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă). .. Junimea“ (..Convorbiri Literare“ si Muzeul de literatură a Moldovei). „Mercur“ (supermagazinul Copou). ..Balada“ (comuna Voinesti). „Viata“ (Consiliul municipal al sindicatelor). „Lupta cu inertia“ (Nicolina). ..Moldavia“. (Centrul universitar Iaşi) si grupul folk „Emil Botosani“. Prezentarea a fost făcută de poetul Silviu Rusu. La Casa Pogor • In după-amiaza zilei de duminică, 9 octombrie 1977, la Casa Pogor, Muzeul de literatură a Moldovei, in faţa unui public care a umplut nina la refuz sălile de audiere ale muzeului, prof. univ. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, membru corespondent al Academiei Republicii de România, şi a Geo Bogza. Salonul ieşean al cărţii • Sala „Victoria“ din Iaşi a găzduit deschiderea celui de-al cincilea salon ieşean al cărţii, organizat în cadrul Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ şi al decadei cărţii româneşti. După cuvîntul de deschidere rostit de tovarăşul Ion Ţăranu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, scriitorul Mircea Radu Iacoban, directorul Editurii Junimea, a prezentat noile apariţii editoriale : „Cosmograme“ de Nicolae Tatomir, „Nopţile de zburător“ de Paul Balahur, „Despre apusul soarelui“ de Mihai Sabin şi „Oştile tristeţii“ de Kessarion Gabarvili, in traducerea lui Dumitru M. Ion. Au fost lansate, de asemenea, noile apariţii din colecţia „Eminesciana“ a Editurii Junimea. Despre volumele „Mihai Eminescu — scrieri pedagogice“. ..Eminescu în critica italiană“, „Eminescu — studii şi articole“ de V. Gherasim, „Eminescu — studii şi articole“ de Grigore Scorpan şi „Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu" de Alain Guillermou, a vorbit criticul literar Mihai Drăgan, coordonatorul colecţiei „Eminesciana“ A luat cuvîntul în încheiere scriitorul francez Alain Guillermou. Cel de-al cincilea salon al cărţii, care va fi deschis pină la 14 octombrie a.c., cuprinde circa 1600 de titluri din toate domeniile, titluri apărute în perioada noiembrie 1978 — octombrie 1977, la 23 de edituri din ţară. In aceste zile, în cadrul salonului cărţii vor avea loc bogate manifestări cultural-artistice, lansări de noi volume, dezbateri literare. In cadrul aceleiaşi acţiuni, a avut loc lansarea volumului „Eminescu — documente de familie“, ediţie încruită de Dumitru Ivănescu şi Virginia Isac. Premiile Festivalului — Premiul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi. „Premiul poeziei tinere“, decernat, post-mortem, poetei Daniela Caurea, pentru volumele „Primejdii lirice“ și „Adalbert Ignotus“ (Editura Junimea) ; — Premiul Revistei „Convorbiri Literare“, pentru cea mai valoroasă carte de lirică patriotică, acordat poetului Adrian Păunescu, autorulvolumului ,,Pămîntul deocamdată“ (Editura Eminescu); — Diploma revistei „Cronica“, pentru contribuţii remarcabile la popularizarea creaţiei eminesciene peste hotare, oferită scriitorului francez Alain Guillermou, autorul volumului „Geneza interioară mea — Diploma Studioului de radioteleviziune — Iaşi, pentru cel mai valoros cântec pe versuri de Eminescu, acordată compozitorului ieşean Cristian Misievici : — Premiile oferite de Asociaţia oamenilor de teatru şi de muzică (A.T.M.), pentru cea mai reuşită interpretare din creaţia eminesciană : Leopoldina Bălănuţă (Teatrul Mic-Bucureşti), Gheorghe Leahu (Teatrul de Stat din Timisoara) si Violeta Popescu (Teatrul National ,. Vasile Alecsandri“ — Iasi). „Tara mea de glorii" • In seara zilei de 9 octombrie 1977, tot pe scena Teatrului National „Vasile Alecsandri“ din Iasi, a fost prezentat spectacolul de muzică si poezie eminesciană si contemporană „Ţara mea de glorii“, in regia lui Călin Florian, scenografia „ Gheorghe Anton si cu concursul corului Operei Române din Iaşi si al corului si orchestrei filarmonice ..Moldavia“, dirijate de Ion Pavalache, interpreţi fiind actorii ieşeni Virgil Raiciu, Teofil Vâlcu, Constanta Lerca, Constantin Pana, precum si actorii Elena Sereda (Teatrul National — Bucuresti), Eugen Tuculea (Teatrul de Stat — Oradea), Kiss Török Ildikó si Varga Vilmos (Teatrul de Stat —Tg. Mures). Gheorghe Leahu (Teatrul de Stat — Timisoara). Gelu Ivaşcu (Teatrul Naţional — Cluj-Napoca). Leopoldina Bălănuţă (Teatrul Mic — Bucureşti). Ion Marinescu (Teatrul Mic — Bucureşti). Au mai fost prezenţi în spectacol Audă Călugăreanu şi Tudor Gheorghe. Textele muzicale (compozitori Achim Stoia, D. Popovici, Tudor Ciortea, Ion Vintilă, Ed. Caudella, P. Constantinescu, Sabin Păutza) au fost interpretate de V. Huta, Georgeta Bălan, Aneta Pavalache, acompaniaţi la pian de Fredy Pârlotescu şi Steluţa Diamant-Dumea. Din poezia contemporană au fost recitate texte de George Lesnea, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Mihai Beniuc şi Dan Verona. La Ipoteşti şi la Botoşani • Pentru participanţii la cea de-a V-a ediţie a Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ a fost organizat un pelerinaj la Casa memorială „Eminescu“ din comuna Ipoteşti, după care, la Botoşani, în cadrul acţiunilor dedicate „Salonului cărţii româneşti“, a avut loc o şezătoare literară, cu participarea unor poeţi bucureşteni şi ieşeni, ca şi a unor membri ai cenaclurilor locale. A fost vizionat, de asemenea, spectacolul cu piesa „Emmi“ de Mihai Eminescu. Sesiunea de comunicări ştiinţifice • în aula Bibliotecii centrale universitare ,,Mihai Eminescu“ din Iaşi, În ziua de 9 octombrie 1977, s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ştiinţifice dedicată operei eminesciene, în cadrul căreia au prezentat comunicări Al. Dima, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România ; prof. univ. dr. Constantin Ciopraga ; Gheorghe Ivănescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România ; prof. univ. dr. Augustin■ N. Pop ; Prof. univ. dr. Maria Platon ; Adriana Mirescu, cercetător la Institutul „G. Călinescu“ ; Al. Teodorescu, cercetător principal la Filiala Iași a Academiei Republicii Socialiste România : prof. univ. dr. I. D. Lăudat ; conf. univ. dr. Mihai Drăgan ; Zoe Dumitrescu- Bușulenga, membru corespondent al Academea Miblicii Socialiste