România literară, octombrie-decembrie 1977 (Anul 10, nr. 40-52)

1977-10-13 / nr. 41

România literara DIRECTOR : George Ivascu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacție : Roger Câm­­­peanu. Din 7 in 7 zile ,,Ceauşescu şi România. Omul şi patria sa" CONSEMNAM, in numărul trecut, apariţia — la Milano — a celui de al şaptelea volum din serial Scrieri alese ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In chiar ziua apariţiei, presa cotidiană aducea, de pe un alt meridian al lumii, o nouă dovadă a prestigiului de care se bucură preşedintele României. La Stockholm, editura ,,­,Indemm­ans“ scotea de sub tipar volumul Ceauşescu şi România. Omul şi patria sa. Intr-o lu­crare complexă, de mare cuprindere (volumul însu­mează 600 de pagini şi este difuzat atît în Suedia, cit şi în Finlanda, Norvegia şi Danemarca), autorul — cu­noscutul scriitor Per Olof In­­ström — reliefează pu­ternica personalitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in strinsă cord­aţie cu marile realizări obţinute de România sub conducerea sa, în toate domeniile vieţii economice şi sociale, în politica internă şi internaţio­nală. Dar iată înseşi cuvintele scriitorului suedez, consti­­tuindu-se — in prefaţă — ca argument al cărţii : „Do­rinţa de a relata despre activitatea şi personalitatea lui Nicolae Ceauşescu m-a determinat să aprofundez atît biografia sa, cit şi Istoria României. Mi-am dat repede seama că politica internă şi externă promovată de comunistul, românul şi conducătorul de stat Nicolae Ceauşescu se înscrie in liniile tradiţiilor mi­lenare ale acestui popor, atit de iubitor de libertate !;­­ In România noţiunea de tradiţie are o semnifica­ţie mai mare decit in multe alte ţări, inclusiv tradiţia luptei cu toate mijloacele pentru independenţa naţio­nală. Firul roşu al tuturor etapelor istorice continuă in era nouă, socialistă. Strădaniile românilor de a afir­ma toate expresiile culturii naţionale au fost eroice. Acest fir roşu se numeşte­­lupta pentru libertate», iar obiectivele acestei lupte au fost întotdeauna auto­nomia, suveranitatea şi independenţa“. Belgrad: Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa CU EXPUNEREA secretarului executiv al Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa şi aceea a directorului general UNESCO — care au prezentat contribuţia acestor organizaţii la punerea în aplicare a prevede­rilor Actului final de la Helsinki — s-a încheiat, la Belgrad, prima parte a Reuniunii general-europene. Lucrările ei continuă in şedinţele plenare şi în comi­siile de lucru, care examinează căile şi modalităţile concrete menite să stimuleze transpunerea în viaţă a Actului final. Dezbaterile generale au reliefat caracterul pozitiv al acelor acţiuni îndreptate spre colaborare, reprezentind tot at­itea eforturi in încercarea de a instaura un cli­mat de pace în lume. Se demonstrează astfel — ca un adevăr obiectiv — că aceasta este singura cale posibilă pentru realizarea securităţii, destinderii şi stimulării schimbului de valori spirituale autentice între naţiuni. In consens cu poziţia României, dezbaterile din prima fază — generală — a reuniunii de la Belgrad au re­levat că problemele majore ale securităţii europene, ale Instaurării unei noi ordini economice, ale coope­rării sunt incă departe de a-şi fi găsit căile concrete de rezolvare. Evoluţia situaţiei militare pe continent, tendinţele politice de forţă şi de amestec in treburile interne ale altor state, discriminarea şi abordările restrictive în ce priveşte cooperarea economică dintre state continuă să fie obstacole in aplicarea hotăririlor de la Helsinki. Concepţia ţârii noastre referitoare la măsurile pe care trebuie să le întreprindă reuniunea de la Belgrad in direcţia respectării şi aplicării principiilor cuprinse în documentul final de la Helsinki a fost subliniată de ambasadorul Valentin Lipatti, care s-a referit pe larg — in cadrul lucrărilor desfăşurate in şedinţa ple­nară închisă de luni — la semnificaţia prevederilor politice, juridice şi militare ale Actului final. Potrivit acestei concepţii, o reală securitate şi o adevărată destindere in Europa nu pot fi concepute fără adop­tarea unor măsuri efective de dezangajare militară şi de dezarmare, în primul rind de dezarmarea nucleară. Subliniată în repetate rinduri de câtre preşedintele Nicolae Ceauşescu, poziţia României în aceste proble­me cardinale ale lumii contemporane este aceea de sprijinire efectivă a tuturor eforturilor concrete în­dreptate spre instaurarea climatului de destindere, de cooperare , pe baza respectului egalităţii in drepturi, a suveranităţii şi independenţei popoarelor. La Bel­grad, România a prezentat in fata reuniunii un pro­gram concret de acţiune, incluzînd măsuri practice in toate domeniile, in mod deosebit privind necesitatea abordării frontale a problemelor de ordin militar, prin examinar- "­­ga­ Viaţa literară IAŞI, 8-9 OCTOMBRIE 1977: Festivalul naţional de poezie „Mihai Eminescu'' ■ In dimineaţa zilei de 8 octombrie 1977, in sala Tea­trului National din Iaşi, in prezenţa unui foarte nume­ros public, a avut loc deschiderea celei de a 5-a ediţii a Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu“, de­­dicat aniversării a trei decenii de la proclamarea Re­publicii. In cadrul şedinţei solemne de deschidere a Festivalu­lui au luat cuvîntul tovarăşii Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean de partid, aca­demicianul Geo Bogza. Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului culturii şi educaţiei socialiste. Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, prof. univ. Mihai Tudosia, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, Ion Ţăranu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Din prezidiul adunări au mai făcut parte tovarăşii Ion Maniiuc, prim secretar al Comitetului municipal de partid, primarul munici­piului Iaşi, academician Eugen Jebeleanu, poetul George Lesnea, academician Cristofor Simionescu. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei R.S. Romă­­ni­a, poe­ta Ana Blandiana. Corurile reunite ale Operei şi Filarmonicii din Iaşi au deschis şi încheiat şedinţa solemnă cu intonarea cîntecului pe vibrantele versuri ale lui Em­inescu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“. Recitaluri de poezie • In cadrul acţiunilor Festivalului naţional de poezie ,,Mihai Eminescu“ au fost organizate recita­luri de poezie, din opera proprie, ale poeţilor pre­zenţi la festival, atît la şedinţa solemnă de des­chidere de la Teatrul Na­ţional, cit şi la Univer­sitatea „Al. I. Cuza“, Li­ceul „Mihai Eminescu“, Uzinele „Nicolina“ şi la căminul cultural din co­muna Ruşinoasa. Au participat poeţii Sergiu Adan, Antoaneta Apostol, Paul Balahur, Ion Bănuţă, Ana Blandia­­na. Petre Bucşa, Ion Chi­­riac. Daniela Crăsnaru. Adi Cusin, George Da­mian, Ioana Diaconescu. Mircea Dinescu. Anghel Dumbrăveanu. Marcel Gafton. Traian Iancu. Ion Hurjui. Dan Laurentiu. Ileana Mălăncioiu. Ana Mâşlea. Florin Muscalu, Aura Muşat, Adrian Pău­­nescu, Gheorghe Pitut, Nicolae Prelipceanu, Ioa­­nid Romanescu, Silviu Rusu, Marin Sorescu, Corneliu Sturzu, Dorin Tudoran, Nicolae Turtu­­reanu, Mihai Ursachi, Lu­cian Valea, Horia Zilieru, precum și poetul leton Leons Briedis. Au partici­pat de asemenea: Virgil Ardeleanu, George Bălăi­­ță. Z. Ornea. Cornel Po­­nescu. Radu Popescu. Cornel Regm­an. Romulus Rusan. Valentin Tascu. Laurentiu Ulici; adjunct, al revistei „Lu­ceafărul" ; lector univ. dr. Ion Constantinescu ; lec­tor univ. dr. Ion Ape­­troaie ; lector univ. dr. Dumitru Irimia ; asistent univ. Noemi Bomber ; conf. univ. dr. Ion Sârbu; prof. univ. dr. Gheorghe Bulgăr. Spectacole omagiale • In seara zilei de 8 oc­tombrie 1977, pe scena Naţionalului ieşean, a fost prezentat spectacolul „Sub fruntea noastră e lumea“, realizat, pe texte de Emi­nescu de regizoarea Cătă­lina Buzoianu, in regia lui Cristian Hadji Culea, scenografia — Anca Pâs­­laru, muzica — Dorin Li­­viu Zaharia, si cu con­cursul Conservatorului de muzică „George Enescu“. In distribuţie : Adina Popa, Cornelia Gherasim, Liana Mărgineanu, Violeta Popescu, Teofil Valcu, Virgiliu Costin, Sergiu Tudose, Constantin Popa, Emil Coșeriu, Petru Ciu­­botaru, Florin Mircea, Gelu Zaharia, Gheorghe Marinca si Ioan Chelaru. Recital de muzică și poezie la Teiul lui Eminescu • In după-amiaza zilei de 8 octombrie 1977, la Teiul lui Eminescu din grădina Copou s-a desfă­șurat, pe fundalul melo­diei compozitorului ie­şean Vasi­le Snatârelu, intitulată „Te iuie drag“, un recital de muzică şi poezie la care şi-au dat concursul membri ai ce­naclurilor ieşene : „Lu­ceafărul“ (Liceul Mihai Eminescu), „Ion Creangă“ (Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a miş­cării artistice de masă). .. J­unimea“ (..Convorbiri Literare“ si Muzeul de li­teratură a Moldovei). „Mercur“ (supermagazinul Copou). ..Balada“ (comu­na Voinesti). „Viata“ (Consiliul municipal al sindicatelor). „Lupta cu inertia“ (Nicolina). ..Mol­davia“. (Centrul universi­tar Iaşi) si grupul folk „Emil­ Botosani“. Prezen­tarea a fost făcută de poetul Silviu Rusu. La Casa Pogor • In după-amiaza zilei de duminică, 9 octombrie 1977, la Casa Pogor, Mu­zeul de literatură a Mol­dovei, in faţa unui public care a umplut nina la re­fuz sălile de audiere ale muzeului, prof. univ. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulen­­ga, membru corespondent al Academiei Republicii de România, şi a­ Geo Bogza. Salonul ieşean al cărţii • Sala „Victoria“ din Iaşi a găzduit deschiderea celui de-al cincilea salon ieşean al cărţii, organizat în cadrul Festivalului na­ţional de poezie „Mihai Eminescu“ şi al decadei cărţii româneşti. După cuvîntul de deschidere rostit de tovarăşul Ion Ţăranu, preşedintele Co­mitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă, scriitorul Mircea Radu Iacoban, directo­rul Editurii Junimea, a prezentat noile apariţii editoriale : „Cosm­ograme“ de Nicolae Tatomir, „Nopţile de zburător“ de Paul Balahur, „Despre apusul soarelui“ de Mihai Sabin şi „Oştile tristeţii“ de Kessarion Gabarvili, in traducerea lui Dumitru M. Ion. Au fost lansate, de asemenea, noile apa­riţii din colecţia „Emi­nesciana“ a Editurii Ju­nimea. Despre volumele „Mihai Eminescu — scri­eri pedagogice“. ..Emines­cu în critica italiană“, „Eminescu — studii şi ar­ticole“ de V. Gherasim, „Eminescu — studii şi ar­ticole“ de Grigore Scorpan şi „Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu" de Alain Guillermou, a vorbit criticul literar Mi­hai Drăgan, coordonatorul colecţiei „Eminesciana“ A luat cuvîntul în în­cheiere scriitorul francez Alain Guillermou. Cel de-al cincilea salon al cărţii, care va fi des­chis pină la 14 octombrie a.c., cuprinde circa 1600 de titluri din toate do­meniile, titluri apărute în perioada noiembrie 1978 — octombrie 1977, la 23 de edituri din ţară. In aces­te zile, în cadrul salonu­lui cărţii vor avea loc bogate manifestări cultu­­ral-artistice, lansări de noi volume, dezbateri li­terare. In cadrul aceleiaşi acţiuni, a avut loc lansa­rea volumului „Eminescu — documente de familie“, ediţie încru­ită de Dumi­tru Ivănescu şi Virginia Isac. Premiile Festivalului — Premiul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi. „Pre­miul poeziei tinere“, de­cernat, post-mortem, po­­etei Daniela Caurea, pen­tru volumele „Primejdii lirice“ și „Adalbert Igno­tus“ (Editura Junimea) ; — Premiul Revistei „Convorbiri Literare“, pentru cea mai valoroasă carte de lirică patriotică, acordat poetului Adrian Păunescu, autorul­­volu­mului ,,Pămîntul deocam­dată“ (Editura Eminescu); — Diploma revistei „Cro­nica“, pentru contribuţii remarcabile la populari­zarea creaţiei emines­ciene peste hotare, oferită scriitorului francez Alain Guillermou, autorul volu­mului „Geneza interioară mea — Diploma Studiou­lui de radioteleviziune — Iaşi, pentru cel mai va­loros cântec pe versuri de Eminescu, acordată com­pozitorului ieşean Cristian Misievici : — Premiile oferite de Asociaţia oamenilor de teatru şi de muzică (A.T.M.), pentru cea mai reuşită interpretare din creaţia eminesciană : Leo­poldina Bălănuţă (Teatrul Mic-Bucureşti), Gheorghe Leahu (Teatrul de Stat din Timisoara) si Violeta Popescu (Teatrul National ,. Vasile Alecsandri“ — Iasi). „Tara mea de glorii" • In seara zilei de 9 octombrie 1977, tot pe scena Teatrului National „Vasile Alecsandri“ din Iasi, a fost prezentat spectacolul de muzică si poezie eminesciană si con­temporană „Ţara mea de glorii“, in regia lui Călin Florian, scenografia „ Gheorghe Anton si cu concursul corului Operei Române din Iaşi si al co­rului si orchestrei filar­monice ..Moldavia“, diri­jate de Ion Pavalache, interpreţi fiind actorii ie­şeni Virgil Raiciu, Teofil Vâlcu, Constanta Lerca, Constantin Pana, precum si actorii Elena Sereda (Teatrul National — Bucu­resti), Eugen Tu­culea (Teatrul de Stat — Ora­dea), Kiss Török Ildikó si Varga Vilmos (Teatrul de Stat —Tg. Mures). Gheor­ghe Leahu (Teatrul de Stat — Timisoara). Gelu Ivaşcu (Teatrul Naţional — Cluj-Napoca). Leopol­dina Bălănuţă (Teatrul Mic — Bucureşti). Ion Marinescu (Teatrul Mic — Bucureşti). Au mai fost prezenţi în spectacol Audă Călugăreanu şi Tudor Gheorghe. Textele muzi­cale (compozitori Achim Stoia, D. Popovici, Tudor Ciortea, Ion Vintilă, Ed. Caudella, P. Constanti­nescu, Sabin Păutza) au fost interpretate de V. Huta, Georgeta Bălan, Aneta Pavalache, acom­paniaţi la pian de Fredy Pârlotescu şi Ste­luţa Diamant-Dumea. Din poezia contemporană au fost recitate texte de George Lesnea, Nichita Stănescu, Adrian Pău­nescu, Mihai Beniuc şi Dan Verona. La Ipoteşti şi la Botoşani • Pentru participanţii la cea de-a V-a ediţie a Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu“ a fost organizat un pele­rinaj la Casa memorială „Eminescu“ din comuna Ipoteşti, după care, la Bo­toşani, în cadrul acţiuni­lor dedicate „Salonului cărţii româneşti“, a avut loc o şezătoare literară, cu participarea unor poeţi bucureşteni şi ieşeni, ca şi a unor membri ai ce­naclurilor locale. A fost vizionat, de asemenea, spectacolul cu piesa „E­­mmi“ de Mihai Eminescu. Sesiunea de comunicări ştiinţifice • în aula Bibliotecii centrale universitare ,,Mi­hai Eminescu“ din Iaşi, În ziua de 9 octombrie 1977, s-a desfăşurat sesiu­nea de comunicări ştiinţi­fice dedicată operei emi­nesciene, în cadrul căreia au prezentat comunicări Al. Dima, membru cores­pondent al Academiei Re­publicii Socialiste Româ­nia ; prof. univ. dr. Con­stantin Ciopraga ; Gheor­ghe Ivănescu, membru corespondent al Acade­miei Republicii Socialiste România ; prof. univ. dr. Augustin­­■ N. Pop ; Prof. univ. dr. Maria Platon ; Adriana Mirescu, cercetător la Institutul „G. Călinescu“ ; Al. Teo­­dorescu, cercetător prin­cipal la Filiala Iași a Academiei Republicii So­cialiste România : prof. univ. dr. I. D. Lăudat ; conf. univ. dr. Mihai Drăgan ; Zoe Dumitrescu- Bușulenga, membru co­respondent al Acade­­mea Miblic­ii Socialiste

Next