România literară, ianuarie-martie 1981 (Anul 14, nr. 1-13)
1981-01-29 / nr. 5
România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor -def adjunct: G. Dhaisianu. Serretar responsabil de reduc.Jv: Roger Caurpeaau. Semnificative elogii cu prilejul aniversării tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN SCRISOAREA Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării zilei sale de naştere, scrisoare exprimînd gîndurile şi simţămintele întregului nostru partid şi popor pentru strălucitele succese obţinute în ultimii cincisprezece ani pe calea progresului, civilizaţiei şi bunăstării, sunt elogiate, totodată, concepţia şi acţiunile preşedintelui României care — spre mîndria întregii ţări — l-au impus ca personalitate proeminentă a vieţii internaţionale contemporane. Aceasta — ca exponentul şi promotorul cel mai autorizat al idealurilor şi aspiraţiilor de pace şi progres ale naţiunii noastre, ca strălucit militant pentru cauza generală a socialismului, a colaborării şi prieteniei între popoare. Unanim apreciată de popoarele lumii este contribuţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu la promovarea în viaţa internaţională, în raporturile dintre state, a principiilor noi de relaţii , de deplină egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii naţionale,neamestec in treburile interne şi avantaj reciproc, de nerecurgere la forţă şi la ameninţarea cu forţa ; sunt recunoscute şi amplu preţuite pe plan mondial preocupările pentru diminuarea agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea cursului spre destindere şi colaborare, pentru soluţionarea numai pe cale paşnică a conflictelor şi stărilor de tensiune dintre state. De o deosebită apreciere se bucură în conştiinţa popoarelor lumii consecvenţa şi hotărirea cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu militează în slujba dreptului fundamental al oamenilor, al naţiunilor — dreptul la viaţă, la existenţă liberă şi demnă, la o dezvoltare independentă şi suverană, fără nici un amestec din afară, conform tradiţiilor şi aspiraţiilor lor. Ca atare este cunoscută şi apreciată — continuă Scrisoarea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — energia cu care conducătorul partidului şi statului nostru acţionează pentru securitate şi pace în Europa, pentru dezarmare, şi în primul rînd pentru dezarmare nucleară, pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, pentru democratizarea largă a relaţiilor internaţionale şi participarea, în condiţii de deplină egalitate, a tuturor statelor şi popoarelor la soluţionarea marilor şi complexelor probleme cu care se confruntă actualmente omenirea. Comuniştii, întreaga noastră naţiune dau o înaltă apreciere contribuţiei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o aduce neobosit, într-un spirit de profundă principialitate, la dezvoltarea solidarităţii partidului nostru cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, la întărirea coeziunii lor şi la promovarea unor relaţii cu adevărat noi, bazate pe deplina egalitate şi dreptul de a-şi elabora de sine stătător linia politică, strategia şi tactica revoluţionară, precum şi la întărirea relaţiilor de colaborare cu partidele socialiste, socialdemocrate, cu mişcările de eliberare naţională, cu toate forţele progresiste, antiimperialiste din întreaga lume. UN SEMN de omagiu şi înaltă consideraţie, cu prilejul aniversării zilei de naştere a preşedintelui României, a apărut la Roma, în editura „Barone“, lucrarea Nicolae Ceauşescu — o viaţă de militant revoluţionar pentru dreptate şi libertate socială, pentru independenţă, pace şi prietenie între popoare, semnată de publicistul român Eugen Florescu. Consacrată unei ample prezentări a vieţii şi activităţii revoluţionare, desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu incă din fragedă tinereţe, şi, apoi, rolului său esenţial în conducerea Partidului Comunist Român şi a Republicii Socialiste România, în dezvoltarea multilaterală, socialistă a ţării, lucrarea infăţişează, de asemenea, concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu în problemele majore ale vieţii internaţionale contemporane, reliefîndu-se poziţia sa în legătură cu dezarmarea, cu securitatea şi cooperarea europeană, cu reglementarea stărilor de încordare şi conflict exclusiv pe calea tratativelor, cu necesitatea instaurării unei noi ordini economice internaţionale. Totodată, este prezentată poziţia constructivă a secretarului general al partidului nostru în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ca şi în ce priveşte rolul forţelor democratice, progresiste, antiimperialiste de pretutindeni în lupta pentru progres şi pace. Relevantă este prefaţa editorului Antonino Barone care, trecînd în revistă numeroasele volume semnate de autori prestigioşi despre şeful statului român, subliniază : „Puţini oameni de stat se pot bucura de atîtea şi de asemenea aprecieri şi stimă pentru rolul de protagonist şi făuritor al istoriei contemporane. Numele său, ideile şi iniţiativele sale sînt strîns legate de cele mai nobile aspiraţii şi idealuri ale fiecărui popor iubitor de libertate şi de independenţă, pe deplin încrezător în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte“. Şi, după ce este elogiată „vocaţia internaţională a preşedintelui Ceauşescu“, ca şi capacitatea sa, excepţională, in conducerea ţării pe calea progresului social-economic, prefaţatorul recentului volum apărut la Roma încheie, semnificativ : „Am citit şi recitit diferite lucrări care vorbesc despre viaţa, lupta şi personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi întotdeauna am fost foarte impresionat de înaltul său profil moral, politic şi, îndeosebi, de umanismul său profund“. SÎNT — acestea, ca şi cele exprimate în numeroasele mesaje de pe tot cuprinsul ţării, totodată în felicitările de peste hotare ale conducătorilor de partide şi de state — tot atîtea mărturii contemporane de omagiu şi înaltă stimă pentru unul din corifeii cei mai străluciţi ai contemporaneităţii, confirmînd bunele auspicii sub care, în acest ianuarie sărbătoresc, am păşit în noua etapă de dezvoltare fericită a patriei noastre. „România literară" 2 România literară Zilele „I.L Caragiale" • La Craiova are loc, în zilele de 30—31 ianuarie şi 1 februarie, a cincea ediţie a „Zilelor I. L. Caragiale“, sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Dolj, Asociaţiei oamenilor de artă, Teatrului Naţional din Craiova şi Societăţii culturale „I. L. Caragiale“. Vor prezenta spectacole Teatrul Naţional din Craiova (O noapte furtunoasă, sceneta începem, recital Tudor Gheorghe cu Fabulele scriitorului celebrat), teatrele din Botoşani (O noapte furtunoasă), Brăila (1 aprilie), Bacău (D-ale Carnavalului). Sesiunea anuală de comunicări are ca temă „Publicistica lui Caragiale“ şi e susţinută de critici literari şi teatrali, profesori universitari, artişti, activişti culturali, istorici. Literatură şi actualitate • La cea de a doua ediţie a colocviului literar interjudeţean organizat de cenaclul „George Coşbuc“, cu tema „Literatură şi actualitate“, au participat Lucian Valea, din partea Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, Ion Oarcăsu de la revista „Tribuna“, Adrian Popescu de la revista „Steaua“, Ion Dan Nicolescu, de la ziarul „Munca“, Valentin Raus de la ziarul „Ecoul“. Bucureşti Întîlniri cu cititorii Craiova (în cadrul unei Intilniri cu pionierii din şcolile generale). • Virgil Carianopol, la Şcoala generală nr. 98 şi la Clubul LT.B. , Mihai Ilovici, Constant Petrescu, D. C. Mazilu, Al. Clenciu, N. Petrescu, la Palatul culturii din Piteşti, Craiova • Petre Ivancu, Nicolae Petre Vrînceanu, Dan Lupescu, la Casa Băniei din Iaşi • Mihai Platon, V. D. Vasiliu, Nelu Marian, Ion Zaharia, Costache Plăcuţă, George Petrova, D. C. Mazilu, Al. Clenciu, N. Ghiţescu (la o suită de şezători literare organizate de ziarul „Flacăra Iaşului“ în întreprinderi şi instituţii din municipiul Iaşi). Viaţa literară • Secţia de ştiinţe filologice, literatură şi arte a Academiei Republicii Socialiste România şi secţia de teoria şi istoria artei şi literaturii a Academiei de ştiinţe sociale şi politice au organizat, în Capitală, o şedinţă publică de comunicări, consacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetului Ion Minulescu. Şedinţa a fost prezidată de acad. Al. Graur. Acad. Şerbau Cioculescu a prezentat comunicarea „La centenarul naşterii lui Ion Minulescu“, evocind opera şi personalitatea scriitorului aniversar, contribuţia sa la dezvoltarea literaturii române. • Sub genericul „Romanţe pentru mai tîrziu“, cenaclul literar „Gh. Şincai“ din cadrul Casei de cultură „M. Eminescu“ a organizat o manifestare omagială dedicată lui Ion Minulescu. Au luat cuvîntul Aurel Mărgineanu şi Ionel Protopo- Centenar Minulescu pescu. A urmat un recital de poezie susţinut de Octav Sargeţiu, Vasile Sassu, Eugen Cojocaru, Barbu Alexandru Emandi, Florica Dumitrescu, Paul George Stati, Gabriel Teodorescu, Ortansa Foca, Ion Cristina şi Mihai Iarugan. • La Căminul cultural din comuna Cernica a avut loc un medalion dedicat lui Ion Minulescu, in organizarea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Al. Raicu a evocat momente din şezătorile literare la care a participat împreună cu Minulescu. Au citit poeme proprii Ion C. Ştean, Dumitran Frunză, Valeriu Gorunescu, Carmen Ladina Curia şi membri ai Cenaclului literar local. • Cenaclul literar „V. Cîrlova“ din cadrul Casei de cultură „M. Eminescu“ a iniţiat o manifestare asemănătoare, la care a luat cuvîntul Dan Smintinescu. In cadrul recitalului omagial si-au dat concursul Ionel Protopopescu, Titus Popescu, Paul George Stati, Rodica Ciocîrdel Teodorescu, Ion Niculau, Lucia Monoranu, Elena Marianopol, Marin Tancu, Nicolae Spînu, Ioan V. Bircă. • La Studioul Teatrului „Ion Creangă“, cenaclul „G. Călinescu“ al Academiei a organizat un simpozion despre viaţa şi opera lui Ion Minulescu. Au vorbit Petre Strihan, Ion Potopin, Gheorghe Marinescu Din izvor, Ion Meitoiu, Lia Miclescu, Virgiliu Vasile Mihăilescu. In continuare, au fost prezentate lucrările „Călătorie in tara fiordurilor“ si „Gravuri rupestre“ de Ion Meitoiu, şi romanul „Coşmarul“ de Virgiliu Vasile Mihăilescu. Lia Miclescu a citit pagini dintr-un „Jurnal de nord“. Medalioane literare • Salonul artistic „Comentar“ al Casei de cultură a sectorului 3 al Capitalei a organizat un medalion N. Iorga. A conferențiat Al. Cerna- Rădulescu. Au luat cuvîntul Petre Paulescu, Toma Alexandrescu, Virgil Mirescu, Sanda Falade, Ionel Protopopescu. A urmat un recital de poezie patriotică. • Tot la Salonul „Comentar“ din Capitală a fost organizat un medalion dedicat vieţii şi operei lui Panait Istrati. A conferenţiat Alexandru Talex. Au luat cuvîntul Petre Paulescu, Constanţa Dascălu, Constanţa Palade, Mihaela Tomescu-Orăscu, Th. Şerbănescu, Mihail Ivanovici. • • La Casa pionierilor şi şoimilor patriei din oraşul Cîmpina şi la Casa de cultură din oraşul Solca s-au desfăşurat două medalioane literare dedicate Iuliei Hasdeu. Au luat cuvîntul Silvia Ionescu Hildegard, Teoor Plop şi Octavian Onea. De asemenea, la Muzeul memorial „B. P. Hasdeu“ din Cîmpina,in cadrul cenaclului literar „Nou“ a fost citită piesa de teatru „împărăţia norilor de vară“. Au luat cuvîntul Titus Cojocaru, Dochia Mircea, Dorina Popa, Cătălin Armaşu, Cornel Miron, Dan Pavel şi Georgeta Pavel. • Cu prilejul împlinirii a 45 de ani de la moarte, cenaclul literar al Academiei a consacrat un medalion lui Gib Mihaescu. Au luat cuvintul Pan Vizirescu, Petre Paulescu, Ștefan Cîrstoiu, Lola Stere Chiracu, Eugenia Burduja, Emanuel Bădescu, Ion Dianu, Adela Beclean, Mihai Niculescu și Ion Potopin. Lecţii de • Universitatea cultural-ştiinţificâ Bucureşti a iniţiat, în cadrul secţiei de literatură, o serie de lecţii ce se ţin în fiecare miercuri, la orele 17, in Sala Dalles din B-dul N. Bălcescu nr. 18. Pentru luna ianuarie au fost programate expunerile : „Poetica imaginarului românesc“ (Gîndirea arhetipală. Istoricul problemei, principalele contribuţii — Mircea Eliade) ; „Estetica poeziei prin poeţi“ (André Breton şi poezia visului) ; „Bucureştii in romanul românesc clasic“ (Mateiu Caragiale — „Craii de Curtea-Veche“) ; „Dificul- literatură tatea poeziei moderne“ (Hermetismul — Mallarmé) ; „Originalitatea literaturii latino-americane“ (Jorge Luis Borges, poet circular). Lecţiile respective au fost prezentate de Valeriu Filip, Cornelia Bejenaru, Edgar Papu, Ştefan Augustin Doinaş, Andrei Ionescu. Miercuri, 28 ianuarie, sunt programate expunerile „Scriitori români din secolul XX în portrete şi amintiri“ (Zaharia Stancu) de George Muntean şi „Poetica romanului secolului al XX-lea“ (André Gide şi romanul personal) de Irina Mavrodin. „ Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti anunţă pe această cale pe toţi membrii Uniunii Scriitorilor că primeşte materiale pentru „Almanahul literar ”82“ pină la data de 30 aprilie a. c. După această dată nu se mai pot prezenta manuscrise. La Casa de cultură a studenţilor • La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“, D. I. Suchianu a vorbit despre personalitatea, talentul şi erudiţia regretatei Catinca Ralea, despre traducerile sale di opera marilor scriitori clasici şi contemporani, despre bogata sa activitate jurnalistică, despre reportajele şi interviurile sale. Prezentări de noi volume . Asociaţia Scriitorilor din Sibiu a organizat, la Librăria „Ioan Slavici“ din Municipiul Alba Iulia, lansarea volumelor „Cărţi cu ieşire la mare“ de Titu Popescu (apărut în Ed. Dacia), „Cîntecul inimii" de Ion Mirgineanu (Ed. Albatros), „Casa cu retori“ de Aurel Pantea (Bid. Albatros). Au vorbit Ion Sîngereanu şi „ Mărginean». In cadrul ultimei şedinţe a cenaclului literar „Nord“ din municipiul Baia Mare a fost prezentat volumul „Cantoria" de Gheorghe Chivu. • George Coşbuc — POEZII/POEMS. Selecţie reprezentativă din versurile coşbuciene în ediţie bilingvă română-engleză, traducere de Leon Leviţchi , prefaţă de Constantin Cubleşan. (Editura Minerva, 330 p., 21,50 lei). • Mihai Beniuc — LUPTA CU ÎNGERUL. Volumul, reunind o selecţie din ultimele versuri ale poetului, conţine ciclurile : Lupta cu îngerul, Elegii II, şi Drumuri. (Editura Eminescu, 40 p., 8,50 lei). • Ion Caraion — DRAGOSTEA E PSEUDONIMUL MORŢII. Noul volum al poetului cuprinde ciclurile: Teritoriu ars, Cîntece in poziţie de tragere, Regii din Pont. (Editura Cartea Românească, 316 p., 20,50 lei). • Alexandru Paleologu — IPOTEZE DE LUCRU. Cartea conţine eseuri şi studii critice. (Editura Cartea Românească, 352 p., 12 lei). • Marin Sorescu — LA LILIECI. Volumul reprezintă „cartea a treia“ a ciclului. (Editura Cartea Românească, 204 p., II lei). • Gheorghe Tomozei — A M I N T RI DESPRE MINE. Portretul unui fumător, Licitaţie de fluturi, Inelul din mare şi Cărţi de învăţătură (Tratatul despre fluturi, Tratatul despre sculptură, Despre poet) sunt subtitlurile acestui volum de poeme. (Editura Eminescu, 190 p, 8 lei). • Vasile Artenie — DRUMUL VĂMILOR. Sunt incluse în volum nuvelele : Plecarea cea mare, Patru viguri, Lotusul zăpezilor, Cetatea moartă și Drumul vămilor. (Editura Albatros, 190 p, 8,25 lei.) • Olimpiu Nușfelean — LA MARGINEA VISULUI. Roman de debut (călduros recomandat de D. R. Popescu) datat iunie 1974 — mai 1975 și purtînd un motto din Blaise Pascal : „Toate preceptele din lume sint bune ; nu mai rămîne decit să fie puse în practică“. (Editura Dacia, 284 p., 8 lei). • Nicolae Mocanu — SCUTIER AL ILUZIEI. Volum cuprinzind ciclurile de versuri Amiaza cuvintelor. Scutier al iluziei şi Cintec pur. (Editura Dacia, 98 pe 10 lei). • Ion C. Ştefan — LUMINIŞ DE SOARE. După volumele de versuri Despărţirea de cuvinte — 1973, Atît de densă clipa — 1978 şi Scrisoare mamei — 1980, autorul este prezent în librării cu un volum de „Povestiri despre anii copilăriei şi ai tinereţii“ (Societatea literară „Relief românesc“, 98 p., 9 lei). • Dragoş Cojocaru — SERAFIM BAIATUL. Unul dintre premiaţii concursului de debut al Editurii Cartea Românească reuneşte in acest volum 76 de scurte poeme. (Editura Cartea Românească, 82 p., 5,75 lei). • — STUDII VÎLCENE. Interesante contribuţii istorico-literare aduce vol. IV a publicaţiei de istorie şi istoria culturii vîlcene editată de Aşezămîntul cultural „Nicolae Bălcescu“ din Bălceşti pe Topolog şi Casa corpului didactic Rimnicu Vîlcea sub egida Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Vîlcea. Cei doi redactori ai publicaţiei, H. Nestorescu-Bălceşti şi Gheorghe Dumitraşcu, au selectat, printre altele, cercetările semnate de Daniela Poenaru (Tipografii de la Rîmnic), Titus Furdui (Tipărituri româneşti vechi rîmnicene.„), Traian Cantemir (Leca Morariu la Rimnicu Vîlcea), Veronica Tamaş (Profil Al. Cerna-Rădulescu), Gh. Deaconu (Prezenţe vilcene peste hotare), Petre Petria (P. Poenaru, contribuţii biobibliografice). (212 p., 12 Iei). LECTOR