România literară, ianuarie-martie 1981 (Anul 14, nr. 1-13)

1981-01-29 / nr. 5

România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor -­def adjunct: G. Dh­aisianu. Serretar­­ responsabil de reduc.Jv: Roger Caur­­peaau. Semnificative elogii cu prilejul aniversării tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN SCRISOAREA Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării zilei sale de naştere, scrisoare exprimînd gîndu­­rile şi simţămintele întregului nostru partid şi popor pentru strălucitele succese obţinute în ultimii cincisprezece ani pe calea progresului, civilizaţiei şi bunăstării, sunt elogiate, tot­odată, concepţia şi acţiunile preşedintelui României care — spre mîndria întregii ţări — l-au impus ca personalitate proeminentă a vieţii internaţionale contemporane. Aceasta — ca exponentul şi promotorul cel mai autorizat al idealurilor şi aspiraţiilor de pace şi progres ale naţiunii noastre, ca stră­lucit militant pentru cauza generală a socialismului, a cola­borării şi prieteniei între popoare. Unanim apreciată de po­poarele lumii este contribuţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu la promovarea în viaţa internaţională, în raporturile dintre state, a principiilor noi de relaţii , de deplină egalitate, res­pect al independenţei şi suveranităţii naţionale,­­neamestec in treburile interne şi avantaj reciproc, de nerecurgere la forţă şi la ameninţarea cu forţa ; sunt recunoscute şi amplu preţuite pe plan mondial preocupările pentru diminuarea agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continua­rea cursului spre destindere şi colaborare, pentru soluţionarea numai pe cale paşnică a conflictelor şi stărilor de tensiune dintre state. De o deosebită apreciere se bucură în conştiinţa popoa­relor lumii consecvenţa şi hotărirea cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu militează în slujba dreptului fundamental al oamenilor, al naţiunilor — dreptul la viaţă, la existenţă liberă şi demnă, la o dezvoltare independentă şi suverană, fără nici un amestec din afară, conform tradiţiilor şi aspi­raţiilor lor. Ca atare este cunoscută şi apreciată — continuă Scrisoa­rea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — ener­gia cu care conducătorul partidului şi statului nostru acţio­nează pentru securitate şi pace în Europa, pentru dezarmare, şi în primul rînd pentru dezarmare nucleară, pentru lichi­darea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, pentru democratizarea largă a relaţiilor inter­naţionale şi participarea, în condiţii de deplină egalitate, a tuturor statelor şi popoarelor la soluţionarea marilor şi com­plexelor probleme cu care se confruntă actualmente omenirea. Comuniştii, întreaga noastră naţiune dau o înaltă apre­ciere contribuţiei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o aduce neobosit, într-un spirit de profundă principialitate, la dezvoltarea solidarităţii partidului nostru cu toate parti­dele comuniste şi muncitoreşti, la întărirea coeziunii lor şi la promovarea unor relaţii cu adevărat noi, bazate pe deplina egalitate şi dreptul de a-şi elabora de sine stătător linia politică, strategia şi tactica revoluţionară, precum şi la întă­rirea relaţiilor de colaborare cu partidele socialiste, social­­democrate, cu mişcările de eliberare naţională, cu toate for­ţele progresiste, antiimperialiste din întreaga lume. UN SEMN de omagiu şi înaltă consideraţie, cu prilejul aniversării zilei de naştere a preşedintelui României, a apă­rut la Roma, în editura „Barone“, lucrarea Nicolae Ceauşescu — o viaţă de militant revoluţionar pentru dreptate şi liber­tate socială, pentru independenţă, pace şi prietenie între popoare, semnată de publicistul român Eugen Florescu. Consacrată unei ample prezentări a vieţii şi activităţii revoluţionare, desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu incă din fragedă tinereţe, şi, apoi, rolului său esenţial în con­ducerea Partidului Comunist Român şi a Republicii Socialiste România, în dezvoltarea multilaterală, socialistă a ţării, lucrarea infăţişează, de asemenea, concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu în problemele majore ale vieţii interna­ţionale contemporane, reliefîndu-se poziţia sa în legătură cu dezarmarea, cu securitatea şi cooperarea europeană, cu regle­mentarea stărilor de încordare şi conflict exclusiv pe calea tratativelor, cu necesitatea instaurării unei noi ordini econo­mice internaţionale. Totodată, este prezentată poziţia con­structivă a secretarului general al partidului nostru în pro­blemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ca şi în ce priveşte rolul forţelor democratice, progresiste, anti­imperialiste de pretutindeni în lupta pentru progres şi pace. Relevantă este prefaţa editorului Antonino Barone care, trecînd în revistă numeroasele volume semnate de autori prestigioşi despre şeful statului român, subliniază : „Puţini oameni de stat se pot bucura de atîtea şi de asemenea apre­cieri şi stimă pentru rolul de protagonist şi făuritor al isto­riei contemporane. Numele său, ideile şi iniţiativele sale sînt strîns legate de cele mai nobile aspiraţii şi idealuri ale fiecărui popor iubitor de libertate şi de independenţă, pe deplin încrezător în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte“. Şi, după ce este elogiată „vocaţia internaţională a preşedintelui Ceauşescu“, ca şi capacitatea sa, excepţională, in conducerea ţării pe calea progresului social-economic, prefaţatorul recentului volum apărut la Roma încheie, sem­nificativ : „Am citit şi recitit diferite lucrări care vorbesc despre viaţa, lupta şi personalitatea preşedintelui­ Nicolae Ceauşescu şi întotdeauna am fost foarte impresionat de înaltul său profil moral, politic şi, îndeosebi, de umanismul său profund“. SÎNT — acestea, ca şi cele exprimate în numeroasele mesaje de pe tot cuprinsul ţării, totodată în felicitările de peste hotare ale conducătorilor de partide şi de state — tot atîtea mărturii contemporane de omagiu şi înaltă stimă pen­tru unul din corifeii cei mai străluciţi ai contemporaneităţii, confirmînd bunele auspicii sub care, în acest ianuarie sărbă­toresc, am păşit în noua etapă de dezvoltare fericită a patriei noastre. „România literară" 2 România literară Zilele „I.L Caragiale" • La Craiova are loc, în zilele de 30—31 ianua­rie şi 1 februarie, a cin­­cea ediţie a „Zilelor I. L. Caragiale“, sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă Dolj, Asociaţiei oa­menilor de artă, Teatru­lui Naţional din Craiova şi Societăţii culturale „I. L. Caragiale“. Vor prezenta spectacole Tea­trul Naţional din Craio­va (O noapte furtunoasă, sceneta începem, recital Tudor Gheorghe cu Fabu­lele scriitorului celebrat), teatrele din Botoşani (O noapte furtunoasă), Brăi­la (1 aprilie), Bacău (D-ale Carnavalului). Se­siunea anuală de comuni­cări are ca temă „Publi­cistica lui Caragiale“ şi e susţinută de critici lite­rari şi teatrali, profesori universitari, artişti, acti­vişti culturali, istorici. Literatură­­ şi actualitate • La cea de a doua e­­diţie a colocviului literar interjudeţean organizat de cenaclul „George Co­şbuc“, cu tema „Literatură şi ac­tualitate“, au participat Lucian Valea, din partea Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, Ion Oarcăsu de la revista „Tribuna“, Adrian Popescu de la revista „Steaua“, Ion Dan Nico­­lescu, de la ziarul „Mun­ca“, Valentin Raus de la ziarul „Ecoul“. Bucureşti Întîlniri cu cititorii Craiova (în cadrul unei Intilniri cu pionierii din şcolile generale). • Virgil Carianopol, la Şcoala generală nr. 98 şi la Clubul LT.B. , Mihai Ilovici, Constant Petrescu, D. C. Mazilu, Al. Clen­­ciu, N. Petrescu, la Pa­latul culturii din Piteşti, Craiova • Petre Ivancu, Nicolae Petre Vrînceanu, Dan Lu­­pescu, la Casa Băniei din Iaşi • Mihai Platon, V. D. Vasiliu, Nelu Marian, Ion Zaharia, Costache Plăcuţă, George Petrova, D. C. Mazilu, Al. Clenciu, N. Ghiţescu (la o suită de şezători literare organiza­te de ziarul „Flacăra Ia­şului“ în întreprinderi şi instituţii din municipiul Iaşi). Viaţa literară • Secţia de ştiinţe fi­lologice, literatură şi arte a Academiei Republicii Socialiste România şi secţia de teoria şi istoria artei şi literaturii a Aca­demiei de ştiinţe sociale şi politice au organizat, în Capitală, o şedinţă pu­blică de comunicări, con­sacrată împlinirii a 100 de ani de la naşterea poe­tului Ion Minulescu. Şe­dinţa a fost prezidată de acad. Al. Graur. Acad. Şerbau Cioculescu a pre­zentat comunicarea „La centenarul naşterii lui Ion Minulescu“, evocind opera şi personalitatea scriitorului aniversar, con­tribuţia sa la dezvoltarea literaturii române. • Sub genericul „Ro­manţe pentru mai tîrziu“, cenaclul literar „Gh. Şincai“ din cadrul Casei de cultură „M. Eminescu“ a organizat o manifesta­re omagială dedicată lui Ion Minulescu. Au luat cuvîntul Aurel Mărgi­­neanu şi Ionel Protopo- Centenar Minulescu pescu. A urmat un recital de poezie susţinut de Octav Sargeţiu, Vasile Sassu, Eugen Cojocaru, Barbu Alexandru Emandi, Florica Dumitrescu, Paul George Stati, Gabriel Teo­­dorescu, Ortansa Foca, Ion Cristina şi Mihai Iarugan. • La Căminul cultu­ral din comuna Cerni­ca a avut loc un medalion dedicat lui Ion Minulescu, in organizarea Comitetu­lui judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Al. Raicu a evocat momente din şezătorile literare la care a participat împreu­nă cu Minulescu. Au ci­tit poeme proprii Ion C. Şte­an, Dumitran Frunză, Valeriu Gorunescu, Car­men Ladina Curia şi membri ai Cenaclului li­terar local. • Cenaclul literar „V. Cîrlova“ din cadrul Casei de cultură „M. Eminescu“ a iniţiat o manifestare a­­semănătoare, la care a luat cuvîntul Dan Smin­­tinescu. In cadrul recitalului o­­magial si-au dat con­cursul Ionel Protopopescu, Titus Popescu, Paul Geor­ge Stati, Rodica Ciocîrdel Teodorescu, Ion Niculau, Lucia Monoranu, Elena Marianopol, Marin Tancu, Nicolae Spînu, Ioan V. Bircă. • La Studioul Teatru­lui „Ion Creangă“, ce­naclul „G. Călinescu“ al Academiei a organizat un simpozion despre viaţa şi opera lui Ion Minulescu. Au vorbit Petre Strihan, Ion Potopin, Gheorghe Marinescu Din izvor, Ion Meitoiu, Lia Miclescu, Virgiliu Vasile Mihăiles­­cu. In continuare, au fost prezentate lucrările „Că­lătorie in tara fiordurilor“ si „Gravuri rupestre“ de Ion Meitoiu, şi romanul „Coşmarul“ de Virgiliu Vasile Mihăilescu. Lia Miclescu a citit pagini dintr-un „Jurnal de nord“. Medalioane literare • Salonul artistic „Co­­mentar“ al Casei de cul­tură a sectorului 3 al Ca­pitalei a organizat un medalion N. Iorga. A conferențiat Al. Cerna- Rădulescu. Au luat cu­vîntul Petre Paulescu, Tom­a Alexandrescu, Vir­gil Mirescu, Sanda Fala­de, Ionel Protopopescu. A urmat un recital de poezie patriotică. • Tot la Salonul „Co­­mentar“ din Capitală a fost organizat un medalion dedicat vieţii şi operei lui Panait Istrati. A confe­renţiat Alexandru Talex. Au luat cuvîntul Petre Paulescu, Constanţa Das­călu­, Constanţa Palade, Mihaela Tomescu-Orăscu, Th. Şerbănescu, Mihail Ivanovici. • • La Casa pionierilor şi şoimilor patriei din oraşul Cîmpina şi la Casa de cultură din oraşul Solca s-au desfăşurat două medalioane literare dedicate Iuliei Hasdeu. Au luat cuvîntul Silvia Iones­­cu Hildegard, Teo­or Plop şi Octavian Onea. De asemenea, la Mu­zeul memorial „B. P. Hasdeu“ din Cîmpina,­in cadrul cenaclului literar „Nou“ a fost citită piesa de teatru „împărăţia no­rilor de vară“. Au luat cuvîntul Titus Cojocaru, Dochia Mircea, Dorina Popa, Cătălin Armaşu, Cornel Miron, Dan Pavel şi Georgeta Pavel. • Cu prilejul împlinirii a 45 de ani de la moar­te, cenaclul literar al Academiei a consacrat un medalion lui Gib Miha­­escu. Au luat cuvintul Pan Vizirescu, Petre Paulescu, Ștefan Cîrstoiu, Lola Stere Chiracu, Eu­genia Burduja, Emanuel Bădescu, Ion Dianu, Ade­la Beclean, Mihai Nicu­­lescu și Ion Potopin. Lecţii de • Universitatea cultu­­ral-ştiinţificâ Bucureşti a iniţiat, în cadrul secţiei de literatură, o serie de lec­ţii ce se ţin în fiecare miercuri, la orele 17, in Sala Dalles din B-dul N. Bălcescu nr. 18. Pentru luna ianuarie au fost programate expu­nerile : „Poetica ima­ginarului românesc“ (Gîn­­direa arhetipală. Isto­ricul problemei, prin­­cipalele contribuţii — Mirc­ea Eliade) ; „Estetica poeziei prin poeţi“ (André Breton şi poezia visului) ; „Bucureştii in romanul românesc clasic“ (Mateiu Caragiale — „Craii de Curtea-Veche“) ; „Dificul- literatură­ tatea poeziei moderne“ (Hermetismul — Mal­larmé) ; „Originalitatea literaturii latino-america­­ne“ (Jorge Luis Borges, poet circular). Lecţiile respective au fost prezentate de Valeriu Filip, Cornelia Bejenaru, Edgar Papu, Ştefan Au­gustin Doinaş, Andrei Io­ne­scu. Miercuri, 28 ianuarie, sunt programate expuneri­le „Scriitori români din secolul XX în portrete şi amintiri“ (Zaharia Stancu) de George Muntean şi „Poetica romanului seco­lului al XX-lea“ (André Gide şi romanul personal) de Irina Mavrodin. „ Asociaţia Scrii­torilor din Bucu­reşti anunţă pe a­­ceastă cale pe toţi membrii Uniunii Scriitorilor că pri­meşte materiale pentru „Almanahul literar ”82“ pină la data de 30 aprilie a. c. După această dată nu se mai pot pre­zenta manuscrise. La Casa de cultură a studenţilor • La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preo­teasa“, D. I. Suchianu a vorbit despre personalita­tea, talentul şi erudiţia regretatei Catinca Ralea, despre traducerile sale di­­ opera marilor scri­itori clasici şi contempo­rani, despre bogata sa ac­tivitate jurnalistică, des­pre reportajele şi inter­viurile sale. Prezentări de noi volume . Asociaţia Scriitorilor din Sibiu a organizat, la Librăria „Ioan Slavici“ din Municipiul Alba Iulia, lansarea volumelor „Cărţi cu ieşire la mare“ de Titu Popescu (apărut în Ed. Dacia), „Cîntecul inimii" de Ion Mirgineanu (Ed. Albatros), „Casa cu re­tori“ de Aurel Pantea (Bid. Albatros). Au vorbit Ion Sîngereanu şi „ Măr­ginean».­­ In cadrul ultimei şe­dinţe a cenaclului literar „Nord“ din municipiul Baia Mare a fost prezen­tat volumul „Cantoria" de Gheorghe Chivu. • George Coşbuc — POEZII/POEMS. Selecţie reprezentativă din versu­rile coşbuciene în ediţie bilingvă română-engleză, traducere de Leon Le­­viţchi , prefaţă de Con­stantin Cubleşan. (Editura Minerva, 330 p., 21,50 lei). • Mihai Beniuc — LUP­TA CU ÎNGERUL. Volu­mul, reunind o selecţie din ultimele versuri ale poe­tului, conţine ciclurile : Lupta cu îngerul, Elegii II, şi Drumuri. (Editura Eminescu, 40 p., 8,50 lei). • Ion Caraion — DRA­GOSTEA E PSEUDONI­MUL MORŢII. Noul vo­lum al poetului cuprin­de ciclurile: Teritoriu ars, Cîntece in poziţie de tragere, Regii din Pont. (Editura Cartea Românească, 316 p., 20,50 lei). • Alexandru Paleologu — IPOTEZE DE LUCRU. Cartea conţine eseuri şi studii critice. (Editura Cartea Românească, 352 p., 12 lei). • Marin Sorescu — LA LILIECI. Volumul repre­zintă „cartea a treia“ a ciclului. (Editura Cartea Românească, 204 p., II lei). • Gheorghe Tomozei — A M I N T RI DESPRE MINE. Portretul unui fu­mător, Licitaţie de fluturi, Inelul din mare şi Cărţi de învăţătură (Tratatul despre fluturi, Tratatul despre sculptură, Despre poet) sunt subtitlurile a­­cestui volum de poeme. (Editura Eminescu, 190 p,­ 8 lei). • Vasile Artenie — DRUMUL VĂMILOR. Sunt incluse în volum nuvele­le : Plecarea cea mare, Patru viguri, Lotusul ză­pezilor, Cetatea moartă și Drumul vămilor. (Edi­tura Albatros, 190 p, 8,25 lei.) • Olimpiu Nușfelean — LA MARGINEA VISU­LUI. Roman de debut (călduros recomandat de D. R. Popescu) datat iu­nie 1974 — mai 1975 și purtînd un motto din Blaise Pascal : „Toate preceptele din lume sint bune ; nu mai rămîne de­cit să fie puse în practi­că“. (Editura Dacia, 284 p., 8 lei). • Nicolae Mocanu — SCUTIER AL ILUZIEI. Volum cuprinzind ciclu­rile de versuri Amiaza cuvintelor. Scutier al ilu­ziei şi Cintec pur. (Edi­tura Dacia, 98 pe 10 lei). • Ion C. Ştefan — LU­MINIŞ DE SOARE. După volumele de versuri Des­părţirea de cuvinte — 1973, Atît de densă clipa — 1978 şi Scrisoare mamei — 1980, autorul este pre­zent în librării cu un vo­lum de „Povestiri despre anii copilăriei şi ai tinere­ţii“­ (Societatea literară „Relief românesc“, 98 p., 9 lei). • Dragoş Cojocaru — SERAFIM BAIATUL. U­nul dintre premiaţii con­cursului de debut al Edi­turii Cartea Românească reuneşte in acest volum 76 de scurte poeme. (Editura Cartea Românească, 82 p., 5,75 lei). • — STUDII VÎL­CENE. Interesante contri­buţii istorico-literare adu­ce vol. IV a­ publicaţiei de istorie şi istoria cultu­rii vîlcene editată de Aşe­­zămîntul cultural „Nicolae Bălcescu“ din Bălceşti pe Topolog şi Casa corpului didactic Rimnicu Vîlcea sub egida Comitetului de cultură şi educaţie socia­listă al judeţului Vîlcea. Cei doi redactori ai publi­caţiei, H. Nestorescu-Băl­­ceşti şi Gheorghe Dumi­­traşcu, au selectat, printre altele, cercetările semna­te de Daniela Poenaru (Tipografii de la Rîmnic), Titus Furdui (Tipărituri româneşti vechi rîmnice­­ne.„), Traian Cantemir (Leca Morariu la Rimnicu Vîlcea), Veronica Tamaş (Profil Al. Cerna-Rădu­­lescu), Gh. Deaconu (Pre­zenţe vilcene peste hota­re), Petre Petria (P. Poe­naru, contribuţii biobiblio­grafice). (212 p., 12 Iei). LECTOR

Next