România literară, iulie-septembrie 1984 (Anul 17, nr. 27-39)
1984-08-23 / nr. 34
CU entuziastă vibraţie patriotică toţi fiii acestui pămînt îşi manifestă mindria de a urca pe culmea celei de a patruzecea trepte a noii istorii pe care România a păşit la 23 August 1944. Pătruns de semnificaţia majoră a declanşării în acea zi a evenimentului hotărîtor — revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă —, întregul popor îmbrăţişează în perimetrul conştiinţei sale imaginea unei Românii care, în aceste decenii definitorii, a obţinut, sub conducerea Partidului Comunist, realizări epocale în dezvoltarea ei generală, parcurgînd mai multe etape istorice şi trecînd la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este — acesta — un vast proces, la temelia căruia stă actul energic de voinţă al întregii noastre naţiuni care, prin insurecţia armată din August 1944, a deschis calea instaurării puterii democrat-populare, cu toate valenţele socio-politice pe care le-a impus mersul revoluţiei conduse cu clarviziune şi cutezanţă de către cei mai vrednici fii ai clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea progresistă, în istoria României contemporane, Partidul Comunist s-a dovedit a fi factorul decisiv în grăbirea ritmului de cristalizare a solidarităţii naţionale împotriva Germaniei hitleriste. Astfel s-a realizat, în aprilie 1944, Frontul Unic Muncitoresc, între comunişti şi socialişti, iar în iunie 1944 a luat fiinţă Blocul Naţional Democrat, în care au intrat, pe lingă cele două partide muncitoreşti, Partidul Naţional-Ţărănesc şi Partidul Naţional-Liberal, ca bază a acestei coaliţii fiind acceptată platforma propusă de Partidul Comunist, în desfăşurarea evenimentelor, decisivă a fost opţiunea armatei române, ca expresie a voinţei de a fi scut actului revoluţionar, prin apărarea Capitalei împreună cu forţele patriotice, prin întoarcerea armelor împotriva Reichului şi declanşarea ofensivei de eliberare a Transilvaniei ocupate de trupele hitleriste şi horthyste, angajîndu-se cu întreaga-i capacitate alături de Naţiunile Unite, umăr la umăr cu Armata sovietică, în bătăliile pentru dezrobirea de fascism a Ungariei, a Cehoslovaciei şi a unei părţi din Austria. Este dimensiunea continentală a revoluţiei române de la 23 August 1944, prin contribuţia adusă la prăbuşirea dispozitivului german de la aripa sudică a frontului de Est şi din Peninsula Balcanică, prin deschiderea, în acest fel, a drumului înaintării nestingherite a Armatei sovietice spre Europa sud-estică şi Europa centrală, prin scurtarea apreciabilă — de circa 200 de zile — a duratei războiului în ansamblu. Ziua Victoriei din 9 Mai 1945 a înscris astfel România printre factorii de seamă ai Naţiunilor Unite, semnificaţia aceasta marcîndu-se cu deosebită pondere în statutul internaţională a ţării. TOTODATĂ, prin răsturnarea regimului antonescian, s-au creat condiţiile noii orientări — de esenţă şi finalitate revoluţionară — în structura social politică a României. în fond, la 23 August 1944 s-au degajat şi premisele marilor transformări ce aveau să urmeze, neîntîrzîat, pentru schimbarea soartei poporului muncitor. Raportul de forțe s-a modificat nu numai din punct de vedere extern, ci, tot mai intens, cu noi atribute, de ordin intern. Complexitatea procesului transformator avea să se concretizeze în preluarea pîrghiilor puterii din mîna fostelor clase exploatatoare şi asumarea, într-un ritm accelerat, a răspunderilor civice de către exponenţii maselor populare. în dialectica faptelor, se-nţelege că Partidul Comunist era acela care avea iniţiativa şi capacitatea organizatorică cea mai dinamică în virtutea poziţiei active antifasciste şi antiimperialiste exprimată încă din 1933, prin autoritatea Comitetului Naţional Antifascist, şi apoi prin întreg ciclul de demersuri tot mai notabile în sfera opiniei publice, ducînd la crearea de formaţii larg democratice, la radicalizarea celor existente, în rîndurile ţărănimii (precum Frontul plugarilor), în cele ale intelectualităţii şi micii burghezii (precum viitoarea Uniune a Patrioţilor — căreia îi va reveni un rol deosebit de important în timpul războiului), în mediile tineretului. Prin manifestarea anticăz- George Ivașcu 40 (Continuare In pagina 2) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară Anul XVII, nr. 34, joi 23 August 1984 Săptaminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România 34 EPOCA MĂREŢELOR ÎMPLINIRI AIn August douăzeci şi trei In August douăzeci şi trei, Ia scăpătat, în vremi întunecate de omor şi umilinţă, primejduind de moartea neamului fiinţă, atunci măreaţa Faptă s-a-ntrupat. Măreaţa Faptă şade genezei căpătîi, căci plămădită-n vetrele străbune, ea va rămîne veşnică minune încorporată-n forma cea dinţii. Inlăturînd zăbranicul de fum, ne-a dat impuls spre-adevărata viaţă, şi-apoi, schimbînd a ţării îndurerată faţă, spre scumpa libertate a despicat un drum. Sínt patruzeci de ani de-atunci, Partid, sínt patruzeci de ani de lupte grele, cu cerul plin de nori sau plin de stele, ani de-ndîrjire şi de vis lucid. In jurul tău se adunase ţara cu tot ce mişcă-ntr-însa : rîul, ramul, şi-a încordat puterea veche neamul, a fost răpusă şi-alungată fiara. Şi azi se-adună-n juru-ţi tot poporul, — împodobindu-şi muntele şi şesul îşi preamăreşte într-un glas alesul , pe cel ce luminează cu Fapta-i viitorul. Virgil Teodorescu Desen de Mihu Vulcanescu