România literară, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 27-39)

1986-07-17 / nr. 29

România literara Director: George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. Din 7 în 7 zile Pentru triumful păcii, al înţelegerii şi colaborării CU O SEMNIFICATIVA CONSECVENTA de mai bine de două decenii, activitatea României socialiste în arena internaţională susţine promovarea unei largi colaborări internaţionale, dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor cu statele socialiste, cu cele in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii. Iniţiativele şi demersurile constructive ale secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in­dreptate spre crearea unui cadru pro­pice dezvoltării tuturor popoarelor, la adăpost de pericol nuclear, demonstrează măsura in care politica noastră externă este angajată in servirea cauzei su­preme a păcii şi dezvoltării libere a tuturor naţiunilor. Anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, acţiunile întreprinse în decursul lor pentru promovarea unor relaţii de pace, înţelegere şi conlucrare internaţională ne apar acum ca o epocă istorică de maximă importanţă in afirma­rea României atit în planul edificării societăţii socia­liste şi comuniste pe propriul ei teritoriu cit şi în acela al participării la construirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. PRESA INTERNAŢIONALA, mijloacele de infor­mare d­in masă au reflectat ca momente de impor­tantă semnificaţie politică primirea la tovarăşul Nicolae Ceauşescu a unor personalităţi de vază ale vieţii politice din Iugoslavia, China, Israel, precum şi Mesajul adresat participanţilor la întîlnirea prie­tenească dintre reprezentanţii tineretului din Româ­nia şi tineretul din R.P.D. Coreeană. Referindu-se la primirea secretarului federal pentru afacerile ex­terne al R.S.F. Iugoslavia, Raif Dizdarevici, presa iugoslavă a subliniat importanţa întrevederii atit pentru relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, cît şi pentru problematica păcii, securităţii şi colaborării in Europa, în Balcani şi in regiunea Mediterană, a fo­carelor de criză din lume, a politicii şi mişcării de nealiniere, a colaborării economice internaţionale, în­deosebi între ţările in curs de dezvoltare. Un loc deosebit este acordat amplului schimb de păreri în legătură cu situaţia din Balcani, care a pus din nou în lumină necesitatea extinderii şi dinamizării cola­borării bilaterale şi multilaterale in această regiune — care trebuie să devină tot mai mult o zonă a păcii, a bunei vecinătăţi şi a colaborării multilaterale. Un ecou amplu au avut convorbirile dintre tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, Zhao Ziyang. Presa chineză şi din multe alte ţări a relatat despre atenţia care a fost acordată relaţiilor bilaterale, în special în dome­niul economic. Este subliniată hotărirea comună de a asigura o extindere şi mai puternică a cooperării şi specializării in producţie, pe termen lung, inclusiv în realizarea unor mari obiective economice. Tema­tica schimbului de păreri asupra problemelor inter­naţionale este apreciată ca esenţială, remarcindu-se că a fost exprimată din nou hotărirea fermă a Româ­­­­niei şi Chinei de a acţiona, alături de celelalte ţări ale lumii, pentru încetarea imediată a cursei înarmă­rilor şi trecerea la măsuri concrete de dezarmare ge­nerală, în primul rind de dezarmare nucleară, de a depune în continuare eforturi susţinute pentru elimi­narea din viaţa internaţională a politicii de încălcare a independenţei şi suveranităţii naţionale ale altor state, de amestec în treburile interne, de recurgere la forţă sau la ameninţarea cu forţa împotriva altor tari. ÎN TOATE ACESTE împrejurări, nu toate aceste semnificaţii este reflectată consecvenţa şi perseve­renţa cu care ţara noastră, partidul nostru promo­vează politica inaugurată după Congresul al IX-lea al P.C.R. Permanenţa eforturilor puse în slujba păcii, înţelegerii si colaborării in întreaga lume con­feră acţiunii de politică externă a României valoa­­rea unei tradiţii, a unei orientări fundamentale, parte organică din fiinţa patriei noastre socialiste. Rolul hotăritor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elabo­rarea şi traducerea în viaţă a acestei politici este rodul unei excepţionale capacităţi de înţelegere a epocii, îmbinată cu vocaţia de a acţiona. Aşa cum sublinia recent cotidianul „Journal de Angola“, de pildă, în România poporul este implicat şi în mate­rie de politică internaţională, prin frecventele întîl­­niri cu preşedintele Nicolae Ceauşescu în timpul nu­meroaselor vizite de lucru în toate judeţele ţării, pre­cum şi in cadrul instituţiilor democratice existente. Politica externă românească porneşte de la reali­tăţile lumii de astăzi şi este îndreptată către evita­rea pericolului unui război nuclear, asigurarea unei păci trainice, potenţarea unei colaborări pe multiple planuri între toate ţările şi popoarele, recîştigarea şi consolidarea destinderii în relaţiile internaţionale, •eliminarea argumentelor forţei şi înlocuirea lor cu cele ale raţiunii. Pornind de la convingerea că po­poarele pot determina instaurarea unui curs nou, pozitiv al relaţiilor internaţionale, ţara noastră, po­porul român s-au adresat celorlalte ţări şi popoare ale lumii chemindu-le să acţioneze strîns unite pen­tru realizarea unor acorduri care să deschidă calea spre înfăptuirea marelui deziderat al dezarmării, al eliminării pericolelor de război, spe inaugurarea unei noi ere în istoria omenirii, o eră a păcii, înţe­legerii şi cooperării în condiţii de dreptate, echitate şi egalitate democratică pentru toate naţiunile lumii, în acest fel România propune un adevărat program de acţiune pentru asigurarea viitorului omenirii şi al civilizaţiei. Cronicar 2 România literára Viata literară | ______________________________ în spiritul colaborării • Cu prilejul vizitei pe care a intreprins-o în ţara noastră, profesoara universi­tară americană Rodica Hoţo­man, şefa catedrei de limbă, literatură şi civilizaţie româ­nească de la Universitatea de Stat din Ohio (S.U.A.), pre­şedinta Societăţii academice de studii româneşti din Sta­tele Unite ale Americii, a fost primită marţi, 8 iulie 1986, de Dumitru Radu Po­­pescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. La in­trevedere au participat : Constantin Chintă, Angh­el Dumbrăveanu, profesorii Ro­zalia Borcilă şi Mircea Borcilă, foşti lectori de limba şi literatura română la Universitatea din Ohio (S.U.A.), şi Teofil Bălaj. „Memorial Bălcescu" • In cadrul celei de a 18-a ediţii a manifestărilor devenite tradiţionale „Me­morial Bălcescu“, în con­textul sărbătoririi a 600 de ani de la consolida­rea statului român feudal Ţara Românească, in timpul domniei lui Mircea cel Mare, timp de 2 zile municipiul Rîmnicu-Vilcea şi comuna ,.Nicolae Bălcescu“ au găzdu­it numeroase acţiuni literar­­educative. La Palatul Culturii din Rîmnicu-Vilcea, din iniţiati­va Societăţii literare „Anton Pann“ şi a Filialei judeţene a Societăţii de Ştiinţe Filologi­ce, a avut loc un colocviu al revistelor literare cu tema „Provincie şi valoare“, con­dus de Mircea Tomuş, re­dactor şef al revistei „Tran­silvania“. Au participat Ilie Bădiţes­cu, preşedintele Comitetului judeţean de Cultură şi Edu­caţie Socialistă, Vasile Sălă­­jan, redactor şef al revistei „Tribuna“, Daniel Drăgan, redactor şef al revistei „Astra“, Laurenţiu Ulici, Marius Gh­ica, Anton Cosma, Doru Moţoc, preşedintele So­cietăţii literare „Anton Pann“. La librăria „Anton Pann“ a avut loc lansarea piesei de teatru „Capcana“ de Doru Moţoc şi a antologiei de re­portaje „Călătorie spre iz­voare“ de scriitorii vilceni Ioan Barbu şi Gheorghe Smeureanu. Au luat cuvîntul Costea Marinoiu, directorul Centru­lui judeţean de librării, Lau­­renţiu Ulici şi Vasile Sălă­jan. Cu acest prilej a fost prezentat şi recentul număr al publicaţiei „Vîlcea litera­ră“. La Biblioteca judeţeană, în aceeaşi zi, a avut loc expo­ziţia de carte „Scriitorii cântă Partidul, Patria şi Poporul“. A doua zi, la Muzeul me­morial „Nicolae Bălcescu“, s-a desfăşurat colocviul „Nicolae Bălcescu, promotor al idealurilor de independen­ţă şi unitate naţională“, în cadrul căruia au prezentat comunicări Dumitru Andro­ -18­ nie, Ilaria Nestorescu-Băl­­ceşti, Sergiu Purece şi Nicolae Bănică-Ologu, în cadrul Concursului in­­terjudeţean de poezie pa­triotică „Nicolae Băl­cescu“ (ediţia a X-a), ju­riul compus din Mircea To­muş (preşedinte), Vasile Să-­lăjan, Sergiu I. Nicolaescu, Anton Cosma, Marius Ghica, Doru Moţoc, Mircea Perpe­lea şi Ion St. Lazăr a acor­dat premiul de poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Si­biu şi al revistei „Transilva­nia“ lui Constantin Ştefănes­­cu (Vrancea). Premiul întîi a revenit lui Viorel Floroiu (Vîlcea), premiul II lui La­zăr Popescu (Gorj), premiul III lui Alexandru Sfîrlea (Bihor). Premiul Muzeului memori­al „N. Bălcescu“ pentru cea mai valoroasă poezie dedica­tă marelui cărturar şi patri­ot, a lui Gheorghe Mihai (Vîlcea). A urmat un recital poetic, la care şi-au dat concursul poeţii laureaţi. Simpozion • La sediul central al „Bi­bliotecii M. Sadoveanu“ din Capitală s-a desfăşurat un simpozion pe marginea volu­melor „Echivalenţe“ şi „Echi­distanţe“ de Paul Cortez. Despre problemele creaţiei acestor două interesante cărţi au luat cuvîntul * Al. Raicu, Mihai Crama, Ion La­­rian Postolache, Octavian Simu, Petru Vintilă, Const. Bogdan, Radu Cârneci și unii membri ai cenaclului literar „Nichita Stănescu“ : Victor G. Stan, Ion Machidon, Pe­tru Marinescu, George Ior­dache, Venera Antonescu. Au participat, de asemenea, Dan Tărchilă, Ion Văduva- Poenaru, Antoaneta Apostol, Alecu Ivan Ghik­a. Au prezentat un recital de vioară Mihai Constantinescu și Cori­na Bura.­ In încheiere, Paul Cortez a subliniat momente din pro­cesul de elaborare al aces­tor prime două volume și a acordat autografe. Lucrările simpozionului au fost condu­se de Ion Hulea, director ad­junct al „Bibliotecii M. Sa­doveanu“. Întîlniri cu cititorii BUCUREŞTI • Valentin Silvestru, la Li­ceul „Zoia Kosmodemians­kaia“, în cadrul expunerii „Caragiale ca bucureştean“ ; Vasile­­ Bâran, Valentin Sil­vestru, Dumitru Solomon, Aristotel Pîrvulescu, Cornel Sofronie, la Casa de cultură „M. Eminescu“ din Bucureşti, în cadrul Cenaclului umoriş­tilor din Capitală ; Valeriu Anania, la Liceul „M. Emi­nescu“ din Buzău şi la Casa de cultură din Rm. Vîlcea ; Ion Horea şi Ion Mărginea­­nu, la Blaj, întilnire cu par­ticipanţii la Forumul pionie­rilor ; Fănuş Neagu, Valentin Silvestru, Ecaterina Oproiu, la Teatrul Naţional „I.L. Ca­ragiale“, in cadrul dialogu­lui cu privire la dramatur­gia naţională contemporană pe prima scenă a ţării ; Ta­nia Lovinescu, la Filiala Iaşi a Academiei Republicii Soci­aliste România ; George Ma­rinescu Din izvor, Al. Raicu, Valeria Deleanu, Ion Poto­­pin, Chiriac Samoilă, Irena Daşchevici Puşchilă, Gheor­ghe Ilava, Florian Saioc, Flo­­rica Dumitrescu, Viorica Bucur, Marilena Rotaru, Pan Vizirescu, la Salonul literar „Gh. Şincai“, în cadrul schimbului de experienţă cu cenaclurile ,,G. Călinescu“ al Academiei, „M. Sadovea­nu“ al Uzinei de rulmenţi Bîrlad. • Nelu Oancea, Ion Bujor Pădureanu, Cornel Popescu şi Constantin Turturică s-au întîlnit cu cititorii şi cu mem­brii cenaclurilor literare „Metafora" şi „Balada“ la Casa de cultură a sindicate­lor­­ din Slatina şi Muzeul orăşenesc din Scorniceşti. Criticul George Gibescu s-a întilnit cu scriitorii-ţărani din Burlaşi-Argeş, prilej cu care a fost prezentat şi vo­lumul de versuri „Paşi spre lumină“ de Ion Ene Tripcea. CLUJ-NAPOCA • La Cluj-Napoca a avut loc un simpozion literar, prilejuit de împlinirea a 25 de ani de la moartea lui Lucian Blaga. La manifes­tare,­ organizată de Societa­tea­­de ştiinţe filologice şi Facultatea de filologie din localitate, au participat cri­ticii şi istoricii literari Ion Pop, Ion Vartic, V. Fana­­che, Maria Vodă-Căpuşan, Gavril Scridon, Mircea Bor­cilă. • Inspectoratul şcolar Cluj-Napoca a organizat, la Liceul Economic din cadrul municipiului respectiv, o in­­tilnire cu scriitorii Constan­tin Cubleşan şi Ion Istrate, care au vorbit despre marile comemorări de scriitori cla­sici din cursul acestui an şi despre probleme actuale ale literaturii. Actori ai Teatrului Naţio­nal din localitate au susţinut recitaluri de poezie. IAŞI • Corneliu Sturzu, Horia Ziliciu şi Constantin Pricop, la şedinţele recente ale ce­naclului literar „Junimea“ din Iaşi, la care au parti­cipat şi Nichita Danilov, George Pruteanu, Daniel Di­­mitriu, Lucian Vasiliu. • In cadrul cenaclului li­terar „G. Bacovia“ al revis­tei „Ateneu“, la Biblioteca judeţeană Bacău au fost lansate volumele „Jocul de dincolo de ploaie“ de Viorel Sabin, „Poezia poeziei de azi“ de Valentin Taşcu şi „Viaţa bunilor Ioan“ de Er­nest Gavriloaie. Au luat cu­vîntul Constantin Călin, Ca­­listrat Costin, Sergiu Adam, Aura Muşat, Eugen Cricaru, Vlad Sorianu, Victor Mito­canu, Hertha Spuhn. • La Casa de cultură din Tîrgu Frumos a avut loc o şezătoare literară la care au participat Vasile Constanti­nescu, Vasile Filip și Va­­sile Stancu de la revista „Cronica“. TIMIŞOARA • La Liceul industrial „O­­ţelul roşu“ şi la „întreprin­derea C.M. Bocşa“, Asociaţia Scriitorilor din Timişoara a iniţiat festivaluri literare în cadrul cărora au vorbit des­pre literatura contemporană din Banat : Sofia Arcan, Mircea Şerbănescu, Titus Suciu, Nicolae Danciu Pet­­niceanu. La o şezătoare ase­mănătoare ce a avut loc la Institutul de sudură şi în­cercări de materiale Timi­şoara au participat Marian Odangiu, Paul Eugen Dan­ciu, Ion Scorobete, Corina Victoria Sein. Medalion ,,Eta Boeriu" • La Studioul de istorie şi literatură dialectală „George Murnu“, de pe lingă Casa de cultură a sectorului 1 al Ca­pitalei, a avut loc un meda­lion „Eta Boeriu“. Personalitatea şi creaţia li­rică a poetei au fost evocate de Ştefan Augustin Doinaş, cu amintiri din epoca studii­lor universitare şi date pri­vind procesul creaţiei poeti­ce a scriitoarei, stinsă din viaţă în 1984. Au luat cuvîntul Corneliu Albu, Atanasie Nasta, Paris Teju, Hristu Ioan. Au recitat din poezia Etei Boeriu artis­tele Lia Şahighian şi Sabina Măduţă. SEMNAL I • Dimitrie Bolintinea­­nu — OPERE. VII-VIII. Ediţia (iniţiată în 1981 in seria „Scriitori români“) cu note şi comentarii de Teodor Vârgolici cuprin­de acum teatrul scriitoru­lui. (Editura Minerva, 508 + 484 pe 66 lei). ^ • Perpessicius — SCRI­ITORI ROMANI. Antolo­gie de Teodor Vârgolici, în colecţia „Biblioteca pen­tru toţi“. (Editura Miner­va, 266 -­ 304 p„ 16 lei). • Hortensia Papadat- Bengescu — LOGODNI­CUL. Romanul este ree­ditat cu o postfaţă de Ion Helban. (Editura Juni­mea, 262 p„ 10 lei). • Al. Philippide — PO­EZII. Antologie, prefaţă, tabel cronologic şi adden­da de Antoaneta Tănăses­­cu , ediţia a II-a, în colec­ţia Lyceum, revăzută şi adăugită. (Editura Alba­tros, 334 pe 8 lei). • Cezar Petrescu — ÎNTUNECARE. I — II. Ediţie îngrijită de Cor­neliu Popescu în seria „Patrimoniu“ . Repere is­­torico-literare de Rodica Rotaru. (Editura Minerva, 320 + 360 p„ 30 lei). • Ion Brad — ROMA­NUL DE FAMILIE. Cele două volume cuprind Cărţile : Zăpada, Soare cu dinţi, în umbra castelului, Thalassa. (Editura Emi­nescu, 446 + 400 p„ 35 Iei). • Mircea Florin Şan­­dru — ORAŞE SUPRA­PUSE. Jurnal de călăto­rie. (Editura Albatros, 262 p„ 12 iei). • Al. Săndulescu — DUILIU ZAMFIRESCU ŞI MARELE SAU RO­­MA­N EPISTOLAR. Stu­diu critic. (Editura Mi­nerva, 222 p., 10,50 lei). • Şerban Gheorghiu — STEAUA MARII. Versuri urmînd volumelor Călă­tor pe patru continente (1978), Orizont meditera­­nian (1982), Argonauţii şi Una de aur (1983). (Edi­tura Eminescu, 74 p„ 7,25 lei). • Ion C. Ştefan — VA­RA PATRIEI. Versuri. (Editura Cartea Româ­nească, 68 p„ 7,50 lei). • Anghel Mara — GEO­METRIA ILUZIEI. Ver­suri. (Editura Cartea Ro­mânească, 80 p„ 8 lei). • Valentin Berbeca­­ru — JUDELE PASTO­RILOR. Roman. (Editura Eminescu, 288 p„ 12 lei). • Florin Pucă — AL­BUM. Reproduceri cu un Cuvînt înainte de Fănuș Neagu. (Editura Meridia­ne, 36 lei). • George Drumur — NEODININA CUVINTE­LOR. Versuri. (Editura Facla, 56 p„ 4,75 Iei). • Eduard Pamfil — ADAGIO. Versuri. (Edi­tura Facla, 48 p, 4,25 lei). • Viorel Cozma — DINTRE TOATE IUBI­RILE. Versuri urmînd vo­lumelor Florile copilăriei (1984) și Anotimp de lu­mină (1985). Editura Alba­tros, 64 p„ 7,25 lei). • Gh. Bulgăr — CUL­TURA ȘI LIMBAJ. (Edi­tura Eminescu, 256 p„ 11 lei). • N. Mihăiescu — DEZVOLTAREA LIMBII ROMÂNE. Aspecte clasi­ce și actuale. (Editura Albatros, 192 p., 9 lei). • Biblioteca Centrală Universitară, Cluj-Na­­poca­­ REFERINŢE CRI­TICE. Estetică şi teorie literară. 1977—1981. Vol. I şi II. Lucrare întocmită în cadrul Serviciului de informare bibliografică, metodologie şi perfecţio­nare de Monica Gădă­­leanu, Susana Olchváry, Ana Mihu, Cornelia Vai­­da. (841 pagini xerogra­­fiate). • George Meredith — UNUL DINTRE CUCERI­TORII NOȘTRI. Romanul scriitorului englez (apărut in 1891) este tradus — cu prefață, tabel cronologic si note — de Antoaneta Ralian. (Editura Minerva. L + 254 + 318 p„ 16 lei). • Heinrich Böll — DES­TINUL UNEI CESTI FA­RA TOARTA. Povestiri in traducerea lui Petru Forna. (Editura Univers, 368 p„ 18,50 lei). LECTOR

Next