România literară, aprilie-iunie 1995 (Anul 28, nr. 12-25)

1995-05-03 / nr. 17

/Ic­wzitatea occttinata Cehov,­­martorul imparţial în sala Elvire Popescu a Institutului francez, marţi, 25 aprilie, a avut loc prezentarea filmului Cehov, martorul imparţial reali­zat de George Banu şi Jacques Renard. Filmul a prilejuit întîl­­nirea cu “fragmente de frescă” din viaţa şi din montările pieselor lui Cehov de-a lungul anilor, pe nenumărate scene din întreaga Europă şi totodată părerile unor notorii regizori contemporani, ca Peter Brook, Peter Stein sau Mathias Langhoff, despre dra­maturgia cehoviana. Analizelor succinte, deosebit de nuanţate, li s-au alăturat părerile traducătorului Andre Markowicz. Criticul, eseistul, teatrologul George Banu a vorbit despre filmul său, despre actualitatea perpetuă a dramaturgiei cehoviene, despre acuitatea şi importanţa modului în care scriitorul analiza soci­etatea şi indivizii care o formau, devenind personaje ale operei sale. Personaje ale lumilor care dispar de-a lungul istoriei, oglinzi care reflectă nu doar speranţe sau neîmpliniri, ci şi adaptarea precară, neputinţa spargerii unor tipare. Cehov a fost, este şi va fi un martor imparţial. (A.F.) O nouă editură şi prima sa carte Marţi, 25 aprilie, la librăria Mihail Sadoveanu, a avut loc un dublu eveniment cultural. Editura Maşina de scris a păşit pragul librăriilor cu primul său volum, Estetica morţii, romanul-eseu de Mihai Mircea Ciobanu. Au luat cuvîntul Mihaela Ciobanu- Popescu şi directorul general al noii edituri, criticul literar Alex. Ştefănescu. Acesta a evocat personalitatea autorului cărţii, pic­torul şi sculptorul român stabilit în Elveţia Mihai Mircea Ciobanu, dispărut prea curînd dintre noi (în această lună ar fi împlinit 45 de ani). (A.F.) Dispariţia unui zîmbet, Gilda Marinescu Un zîmbet, un rîs clocotitor ascunzînd în undele lui o vag-prezentă tristeţe. A fost una din fascinantele, tumul­tuoasele actriţe din generaţia ei. Un talent complex, putînd juca tragedie şi comedie, o continuă truditoare, arzînd pe rugul de viaţă şi moarte al scenei. A debutat în 1957, doi ani după absolvenţă, pe seria Teatrului Naţional din Iaşi în Julieta din Romeo şi Julieta de Shakespeare, apoi un alt rol, diferit, examen al resurselor actoriceşti, Mutter Courage de Brecht. A slujit şi scena Teatrului Naţional din Timişoara. Memorabilă a rămas din acei ani Ofelia din Hamlet de Shakespeare. Dar scena pe care a evoluat decenii, împlinin­­du-şi, desăvîrşindu-şi cariera, a fost Teatrul Nottara din Bucureşti. într-un sfert de veac, mult şi totodată puţin pen­tru un creator, a dat viaţă unor eroine pe cît de diferite pe atît de dăruitoare: Antigona (Antigona de Anouilh), Fédra (Fédra de Racine), Caterina Ivanova (Crimă şi pedeapsă de Dostoievski), Anca (Şi eu am fost în Arcadia de Horia Lovinescu), Lena (Gaiţele de Alex. Kiriţescu), Regina (Hamlet de Shakespeare), Cassandra (întoarcerea la Micenne de Evanghelos Averoff Tossizza), Doamna Martha (Ulciorul sfărîmat de H. Kleist), Doamna Stein (Conversaţie în casa von Stein despre domnul Goethe, în lipsa acestuia de Peter Hacks), Lola (Pensiunea doamnei Olimpia de I. D. Şerban). Roluri, eroine, vieţi împletindu-şi bucuriile, întrebările cu viaţa şi munca continuă, pînă la istovire adesea, a unui actor. Cu o singură mulţumire, cu o singură răsplată. Aplauzele. Plecîndu-se în faţa spectato­rilor, să le mulţumească, chipul Gildei Marinescu se lumina de un zîmbet timid, transpus şi în lucirea ochilor grăitori. Prea devreme, prea repede, zîmbetul Gildei Marinescu s-a stins pentru spectatori, ea alăturindu-se pleiadei de stele a marilor noştri actori dispăruţi. Andriana Fianu 10 România literară Magda Carmieci, Angela Marinescu şi Marta Petreu la Paris în seara zilei de 6 aprilie a.c., iubitorii de poezie din capitala Franţei au avut prile­jul să vadă şi să asculte trei poete valoroase din România: Magda Câreci, Angela Ma­rinescu şi Marta Petreu. întâl­nirea, organizată de Centrul “Georges Pompidou” în colaborare cu Casa Scri­itorilor, a luat forma unei “re­viste vorbite”, având înscrisă pe frontispiciu o formulă nu lipsită de umor: “En atten­dant le malriarcat”. Invitatele au fost prezentate de Michel De­guy şi Dumitru Ţepeneag. Au fost prezenţi şi Alain Păruit şi Odile Serre. Asistenţa, numeroasă, a trebuit să ţină seama de pre­cizarea de pe invitaţii: “Entrée libre, dans la mesure des places disponibles.” (Alex. Şt.) George Boldiţă la 60 de ani Autorul cărţilor Călătoria, Conversând despre Ionescu, Lumea în două zile, Nopţile unui provincial, Ucenicul neascultător etc. a împlinit la 17 aprilie 60 de ani, îi urăm o mare longevitate literară (ceea ce înseamnă inclusiv longevitate) şi capacitate de a reedita succesele sale de acum două decenii. într-un număr viitor al revistei vom publica o prezentare critică a operei lui George Bălăiţă. (Alex. Șt.) "Kitsch-ul aduce zeii din Olimp la frizeria din colţ" Cu sprijinul societăţii Pop Corn şi al Muzeului de Istorie şi Artă al municipiului Bucu­reşti, s-a deschis pe 14 apri­lie, la galeria Gamb, expoziţia Kitsch - un mod de conside­rare al frumosului. Expoziţia cuprinde creaţiile artistice realizate pînă în 1989 de pre­mianţii Cîntării României şi Daciadei. Artiştii kitsch-ului “aduc zeii din Olimp la frize­ria din colţ, demonstrîndu-ne că ei ştiu să tundă dum­nezeieşte” - a subliniat la vernisaj doamna Ioana Cris­­tea, critic de artă. Despre im­plicaţiile fenomenului kitsch în poluarea vieţii spirituale au mai vorbit criticii de artă Franţois Pamfil şi Horia Mureşanu. (M.D.) Marius Ghica, Ion Pop, Ioan T. Morar, Adrian Popescu, Adriana Babeti și Adriana Bittel la Pergam, noiembrie 1994 CALENDAR 23.IV.1894 - s-a născut Gi­b I. Mihăescu (m. 1935) 23.IV.1913 - s-a născut Emeric Deutsch 23.IV.1987 - a murit Sandu Tzigara-Samurcaș (n.1903) 24.IV.1888 - s-a născut Ștefan Bezdechi (m. 1958) 24.IV.1911 - s-a născut Eugen Jebeleanu (m. 1991) 24.IV.1912 - s-a născut Marta D.Rădulescu (m. 1959) 24.IV.1919 - s-a născut Mihu Dragomir(m. 1964) 24.IV.1937 - s-a născut Iosif Lupulescu 24.IV.1939 - s-a născut Alex Rudeanu 24.IV.1944 - s-a născut Nemes László 24.IV.1951 - s-a născut Mihaela Minulescu 24.IV.1977 - a murit Nagy István (n. 1904) 25.IV.1909 - s-a născut Aurel Marin (m. 1944) 25.IV.1912 - s-a născut­­. Ch. Severeanu (m.1972) 26.IV.1908 - s-a născut Cristian Păncescu (m. 1982) 26.IV.1920 - s-a născut Alexandru Husar 26.IV.1922 - s-a născut Ștefan Aug. Doinaș 26.IV.1926 - s-a născut Adriana Lăzărescu 26.IV.1931 - s-a născut Ala Cupcea 26.IV. 1938 - s-a născut Dan Claudiu Tănăsescu 26.IV.1963 - a murit Vasile Voiculescu (n. 1884) 26.IV.1969 - a murit Mihail Axente (n. 1898) 27.IV. 1872 - a murit Ion Heliade Rădulescu (n. 1802) 27.IV.1893 - s-a născut Endre Karoly (m. 1988) 27.IV.1954 - s-a născut A­di Cri­s­ti 28.IV.1764 - s-a născut Paul Iorgovici (m. 1808) 28.IV. 1908 - a fost înfi­ințată Societatea Scriitorilor Români 28.IV.1911 - s-a născut Mariana Crainic (m. 1989) 28.IV.1930 - s-a născut Gheorghe Marin 28.IV.1931 - s-a născut Traian Reu 28.IV.1942 - s-a născut Gal­fal­vi György 28.IV.1948 - s-a născut Iolanda Maramon 28.IV. 1953 - s-a născut Ion Mînăscurtă 29.IV.1918 - a murit Barbu Ștefănescu Delavran­­cea (n. 1858) 29.IV.1927 - s-a născut Virgil Cândea 29.IV.1931 - s-a născut Ilie Tănăsache 29.IV.1935 - s-a născut Vasile Vetișanu 29.IV.1936 - s-a născut Gheorghe To­mo­zei 29.IV.1951 - s-a născut Bogdan Ulmu 30.IV.1906 - s-a născut Matei Alexandrescu (m. 1979) 30.IV.1945 - s-a născut Alexandru Dan Popescu 30.IV.1946 - s-a născut Passionaria Stoicescu 30.IV.1979 - a murit Pan Halippa (n. 1883) 30.IV.1985 - a murit Mihai Murgu (n. 1928) BPT - Catalog general b^l^^jccysenlTu^o^ Cu prilejul sărbătoririi centenarului “Bibliotecii pentru toţi”, Editura Minerva a tipărit Catalogul general al venerabilei colecţii (coordonator: Ecaterina Ţară­­lungă). Cele trei serii: seria I (1895-1949), seria a II-a (1950-1959) şi seria a IlI-a (1960-1995) sunt fişate titlu cu titlu, de la primul (Poveşti alese de H. Cr. Andersen, traducere şi prefaţă de Dumitru Stănces­­cu) pînă la cel mai recent, 1435-1436, (Biblioteca din Alexandria de Petre Sălcu­­deanu, 2 vol., ediţie integrală, prefaţă de D. R. Popescu). Catalogul mai cuprinde un indice de autori şi unul de colaboratori. Preţul unui exemplar al acestui util instrument de lucru este de 500 lei. catamm. U­NYIXAL 1«!»5 1M5

Next