România literară, aprilie-iunie 2004 (Anul 37, nr. 13-25)
2004-05-12 / nr. 18
Intreaga sărbătorire a fost programată pentru trei zile: două la Iaşi, în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza"şi Institutului Agronomic, iar o zi pentru un pelerinaj la Mă- I năstirea Putna. E drept că unelepropuneri au fost stopate încă din faşă (printre ele numărându-se şi propunerea lui Al. Zub de a prezenta pe peretele Ide la intrare în Universitate harta Moldovei din perioada domniei marelui voievod), dar elanul nostru creştea mereu în intensitate alertând cu entuziasmul nostru forurile care conduceau destinele ţării pe atunci. Şi, doamne, cu câtă dragoste am început să fim sprijiniţi de cei mai mulţi dintre cei cărora le ceream sprijinul! Regionala de căi ferate Iaşi ne-a pus la dispoziţie un tren pentru deplasarea la Putna. Institutul Agronomic ne-a oferit aula de spectacole pentru manifestările artistice, am primit chiar şi vizita secretarului C.C. al U.T.C. de atunci (I. Iliescu) care ne-a sfătuit să fim „cuminţi" şi nu cumva să... şi a dat din cap cu înţeles... şi, tre Ştefan cel liFTO şi Securitatea când peste fariseismul şi interesele de delaţiune ale altora, comandate de Securitate, ne-am bucurat de aportul cinstit al multora. Şi totul decurgea, după părerile noastre, normal... Cine ar fi putut bănui însă că printre noi, urmărindu-ne pas cu pas şi înregistrându-ne fiecare cuvânt, erau şi nenumăraţi turnători („prieteni", securişti mascaţi, sau chiar colaboratori apropiaţi)? Chiar dacă am fi bănuit însă că suntem în pericol sau urmăriţi de armate întregi de vrăjmaşi şi vânduţi, nu mai puteam da îndărăt. Entuziasmul celor mai mulţi era de neimaginat până atunci, întreaga sărbătorire a decurs normal atât la Iaşi, cât şi la Mănăstirea Putna. Participanţii din toate colţurile ţării erau interesaţi să asiste la toate manifestările şi să asculte fiecare cuvânt rostit. în acea perioadă am putut constata adevăratul puls al inimii acestui neam... Sfântul de la Putna nu luptase zadarnic cu atâtea forţe ostile. Un an mai târziu ne-am trezit toţi foştii organizatori arestaţi şi învinuiţi iniţial de „crimă împotriva ordinii sociale"... Cât de cumplit au răsunat acele învinuiri pentru noi! La unul din multiplele interogatorii la care am fost supus, comandantul Regionalei de Securitate de atunci mi-a declarat: „Voi n-aţi ştiut, bandiţilor, că atât în toate podurile mănăstirii cât şi în toate pădurile din jur se aflau mii de ostaşi de-ai noştri cu mitralierele îndreptate împot. , I încă de la începutul anului 1956, câţiva colegi şi prieteni Now, de la Facultăţile de Istorie şi Filologie de la Universitatea r %A »AL. Cuza"din laşi (Al. Zub, Aurelian I. Popescu, principalul organizator, Mihai Brudiu şi subsemnatul) am îti * convenit să organizăm sărbătorirea a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare. S-au rmpurtat nenumărate discuţii şi s-au propus fel de fel de * I variante. Când am considerat planul întregii sărbătoriri ' B oarecum încheiat, am luat legătura cu conducerea % I Universităţii şi cu decanatele celor două facultăţi de care I aparţineam. Unii ne-au aprobat propunerile, alţii ne-au a privit cu suspiciune, iar alţii s-au dat in lături încă de la I I primele discuţii. Noi insă eram hotărâţi să nu dăm îndărăt M 1 din faţa oricărei greutăţi. Au fost anunţaţi studenţii şi S’Iff cadrele didactice de la toate universităţile din ţară, am * S organizat şi un concurs de creaţii literare închinate . Şr,, marelui voievod, am stabilit echipele de dansatori, corişti, 15 recitatori şi alţi amatori pentru susţinerea spectacolelor IV artistice care urmau să se desfăşoare la Iaşi şi la**. Mănăstirea Putna şi s-au trasat sarcini concrete pentru fiecare membru a! grupului de organizatori. triva voastră, pregătiţi să tragă dacă aţi fi făcut vreo mişcare!" în zilele de 5,6 şi 7 iulie 1958 am fost judecaţi în cadrul Tribunalului Militar Iaşi şi condamnaţi la ani grei de detenţie. în perioada pregătirii sărbătoririi am compus poezia „Moldova însângerată" sau „Chemarea", pe care Al. Zub mi-a propus să o multiplicăm şi s-o răspândim în rândurile participanţilor de la Iaşi şi Putna. N-am acceptat şi-mi pare rău. Tot,la fel aş fi pătimit şi dacă acceptam. Dumitru VACARIU nr. 18 / 12-18 mai 2004 Moldova însângerată (sau „Chemare") Dau glas buciumaşii din Putna şi Vrancea, Din Iaşi şi Suceava, din Neamţ şi Hotin, Iar bucium-şi poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ştefane, furată ţi-i lancea. Ea strajă de veghe ţi-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ. Şi ştire, Ştefan, ţi-a dat în mormânt S-asculţi potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmaşe pornite-n puhoi Răpitu-ţi-au glia pământului sfânt Şi lancea ţi-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Căci veacuri, Ştefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi, Când duşmanii-ţi pradă şi codrii de brazi Lăsându-ţi străbunele plaiuri pustii, îţi pradă odoarele-altarelor tale Şi fierul şi aurul văilor reci, De nu poţi, Ştefane, pe-acolo de treci Să nu-ţi sângereze şi gândul de jale. îţi pradă, Ştefane, şi rouă din flori Şi-a cerului faţă ţi-o pradă de stele, Iar neamul ţi-l minte cu vorbe mişele Şi-ţi frânge-n robie vitejii feciori. Trezeşte-te-n strigătul fiilor tăi Şi vino, stăpâne, în veche-ţi cetate, Să sorb până-n suflet a urii dreptate Strivind sub călcâie mârşavii călăi! HUMANITAS ERNST MAYR De la bacterii la om Evoluţia lumii vii bunul gust al libertăţii Science Masters Seria Eseuri Marti Zmlmin MARIA ZAMBRANO Luminişuri România literară 15