România literară, iulie-septembrie 2004 (Anul 37, nr. 26-38)

2004-08-11 / nr. 31

Că acestea au marcat, au singularizat, insularizând-o, Moldova de dincolo de Prut ar fi prea puţin spus. Ceea ce trebuie cu precădere reţinut este acea strict şi permanent controlată nimicire a elitelor, la o scară inimaginabilă, mai amplă deci decât cea practicată de organele comunismului în România. Aceasta nu reprezintă, desigur, o scuză, a vreunei situaţii modeste a literaturii ce s-a putut naşte în asemenea condiţii, ci doar o explicaţie pentru particularităţi a căror geneză este necesar a fi ştiută. Curioasă cu adevărat se adevereşte relaţia dintre literatura basarabeană şi cea a matcei româneşti în genere, chiar şi în perioada interbelică a unei armonizări integratoare, punându-ne în temă asupra a ceea ce aş numi un puternic caracter, pecetluind această creaţie, caracter ţinând de specificul aparte al locului, cu firesc răsunet în oameni. Scriitorii din dreapta Prutului, Gib Mihăescu, Radu Tudoran au surprins acest „exotism" în proze de mare valoare. Rămânând clar, în subsidiar, că cele două decenii de reunire cu patria mamă nu izbutiseră a vindeca vechile răni ale unei înstrăinări de mai bine de un secol. Mai gravă a fost situaţia în anii comunismului în România, când relaţiile cu Basarabia au fost sistematic obstruate, cu rare penetrări. Răstimp în care, în Moldova asuprită se ducea lupta mai întâi a salvgardării limbii naţionale, deci a identităţii, apoi a unei sincronizări cu alte literaturi ale lumii, în afara celei ruse şi sovietice - volumul de tălmăciri din lirica universală merită un studiu aparte pe această temă! A traduce din mari poeţi ai lumii avea dublul rol de a realiza tot atâtea ferestre către libertate, cât şi de a dovedi posibilităţile expresive şi diferenţiatoare ale limbii româneşti asediate acolo, împrejurări care, pe încetul, au dus la sfărâmarea colosului sovietic au îngăduit momente mai faste unei literaturi ce nu ducea lipsă de talente, de voinţă de ma­nifestare. Medalionul întovărăşind opera antologată a fiecărui poet, prozator, traducător scrie câte un roman, adesea trist, dar evident instructiv. Şaizeci şi cinci de poeţi şi şaptesprezece prozatori, un însemnat buchet de traducători întregesc o imagine de reală substanţă. O pledoarie a creaţiei literare basarabene de-a lungul unui secol pe atât de mişcătoare nisipuri, până puţin peste pragul dobândirii independenţei de stat, ne era practic necesară. Ea a alcătuit, repetăm, obiectul studiilor introductive ale d-lor Nicolae Leahu, Grigore Chiper, Leo Butnaru, intimi cunoscători ai fenomenului artistic basarabean, nu mai puţin ai literaturii noastre, la care şi referă de altminteri operele antologate. Acestor introduceri în temă le răspund postfeţele unor critici instituiţi în lectori şi însărcinaţi a constata dacă lirica basarabeană emoţionează, adică dacă ea există, dacă autori de proze scurte pot fi sau nu judecaţi după canoanele actuale, însumându-se ca parte componentă a literaturii române în globalitatea ei, în fine dacă, în ce priveşte tălmăcirile, mari traducă­tori naţionali, precum Al. Philippide, Ştefan Augustin Doinaş ori A. E. Baconsky le-ar fi acceptat în pa­trimoniul autenticităţii, al fidelităţii, al creativităţii, la urma urmei. în fapt, lectorul de antologii este presupus a pătrunde inocent într-un labirint cu alei paralele inegale, spre a ieşi din lectură iniţiat în posesia nu numai a unui bagaj de opţiuni, ci şi a unui simţ în plus, având a-i servi în viitorul de specialist ca specie, o antologie ce-şi respectă formula, exhaustivă (foarte rareori), încăpătoare (mai adesea), elementară (se mai întâmplă), fixează în mod fatal o constelaţie de aştri de diferite mărimi şi luminozităţi, într-un cadru bine definit, de salutară unitate. Cea de faţă ne propune un secol de creaţie literară basarabeană, un secol de luptă mai întâi de toate, în menghina istoriei, până a ne face martorii închiderii chiar în zilele noastre a şcolilor cu predare în limba română în Transnistria Moldovei. Sunt circumstanţe foarte speciale, dar care nu se exercită asupra intrinsecii valori a acestei ample antologii, de excelentă construcţie într-un vast lan de spice pline. Altfel zis, secretul reuşitei a constat în existenţa unei clocotitoare vieţi literare, a unui însemnat număr de poeţi şi prozatori de vie chemare - de la patriarhul liricii basarabene Alexei Mateevici la Nicolai Costenco, George Meniuc, Magda Isanos, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Nicolae Esinencu, Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Hadârcă, Arcadie Suceveanu, lista este, desigur, cu mult mai întinsă, cu eminente voci ale prozei: Ion Druţă, Vasile Vasilache, Dumitru Crudu, Vladimir Beşleagă, Vlad loviţă, pe toate palierele genului. Ca şi în ţară proza, cea mai ţinută sub obroc, a fost şi aceea care a încercat pe mai multe căi să-şi sape albii de existenţă, cu unele remarcabile rezultate. Până de curând, lirica basarabeană s-a îmbibat mai cu seamă din izvoarele cele mai la îndemână, spre deosebire de aceea din dreapta Prutului, de orientare occidentală­­ franceză la începuturi şi încă multă vreme şi cu propriul patrimoniu de sincronizare. Pe când vecinătatea rusă s-a făcut simţită în chiar sensibilitatea basarabeană, însă nu aceasta ar fi sursa originalităţii sale, ca sunet şi configuraţie, cât osebita calitate a înseşi locurilor de baştină ale liricii basarabene. Ne aflăm, atunci, în faţa unui fenomen artistic ieşind din spaţiul mioritic, în altul, parcă fabulos, care o modelează. Poate cel mai bine reiese acest lucru din lectura volumelor de proze scurte, în a căror privinţă Tudorei Urian constată că doar autorii din ultima generaţie se sincronizează cu literatura naţională şi europeană a momentului, încât, acum ar fi greu de precizat dacă „un scriitor ca Vitalie Ciobanu (impecabil stilistic) aparţine în momentul de faţă literaturii din Republica Moldova sau literaturii române propriu-zise." Numai că aici se ridică o altă problemă, de nu mai puţin spirituală importanţă, implicând supravieţuirea unui specific artistic care, în fond, aduce în plus ceva culturii-matcă. Oare şi în acest domeniu îşi va spune cuvântul istoria? Barbu CIOCULESCU " Primul, de poezie, îngrijit şi prefaţat de Nicolae Leahu, cu o postfaţă de Alex. Ştefănescu, al doilea, de proză scu­rtă­ îngrijite şi cu o prefaţă de Grigore Chiper şi o postfaţă de Tudorel Urian, cel de-al patrulea, de tălmăciri din lirica universală, îngrijit şi cu prefaţă de Leo Butnaru şi o postfaţă de Barbu Cioculescu. Coordonatorii colecţiei: Mircea N. Ciobanu, Nicolae Leahu, Eugen Lung, Mihai Papuc. Editura Ştiinţa ARC, Chişinău, 2004. —Patru volume ale unei cuprinzătoare antologii de gsâ#/ literatură basarabeană din ~p" secolul al XX-lea" vestind " încă altele, de roman şi de eseu, se constituie intr-un prim efort conjugat, de anvergură, de injectare în venele literaturii române prea puţin cunoscută in toate elementele ei, creaţie literară basarabeană - şi anume din acel trecut veac ce ar fi putut să fie al unei strălucitoare înfloriri, când Moldova dintre Prut şi Nistru şi chiar de peste Nistru n-ar fi suferit acea vitregă soartă ce a rupt-o din trunchiul naţiunii, la cheremul celui mai perfid deznaţionalizator, aşa încât, de-a lungul trecutului secol bunăoară să cunoască, după arătările d-lui Nicolae Leahu, şase schimbări de regim politic - 1917, 1918, 1940, 1941, 1944, 1991 - cu masa de urmări: „...războaie, degringoladă, refugii, deportări, epurare etnică, masacre colective, expropriere, foamete organizată, campanii de îndoctrinare şi deznaţionalizare." lecturi la zi Prin măgurile și vâlcelele unei antologii " 'PRQZ^'^RTA-r- - f? ...TM. r. ■ . nr. 31 / 11 -17 august 2004 21­03 PRIOR BOOKS DISTRIBUTORS SRL . V J / Str. Răspântiilor 32, ap. 2 Tel.: *4021 210.89.08 *4021 210.89.28 sector 2, cod 020548, BUCUREȘTI Fax: *4021 212.35.61 E-mail: omca@prior.ro www.prior.ro. Librărie virtuala: www.ebookshop.ro ENCYCLOPEDIA OF SCIENCE AND RELIGION Editor in chief: J. Wentzel Vrede van Huyssteen, 2nc^ ed. 2 volumes set Macmillan Reference, 2003 Hardcover, 900 pp. ISBN: 0-02-865704-7 Encyclopedia of Science and Religion analizează toate aspectele dialogului dintre ştiinţă şi religie, dialog necesar astăzi mai mult decât în orice altă perioadă istorică. Lucrarea, cea mai cuprinzătoare apărută până în prezent, face o adâncă incursiune atât în sfera ştiinţelor umaniste, dar şi în domeniul tehnologiei şi al ştiinţelor. Cele peste 400 de articole elaborate de cercetători renumiţi clarifică multe dintre controversele acestui dialog știință - religie. Românlia literară 15

Next