România literară, octombrie-decembrie 2018 (Anul 50, nr. 44-52)

2018-12-07 / nr. 52

* • at - sa născut Petru Car­aman (m. 1980) • s-a născut Gaby Michailescu (m. 2008) - s-a născut Dumitru Solomon (m. 2003) • s-a născut N. V. Turcu (m. 1987) • s-a născut Rodica Lolita Tăutu - s-a născut Vasile Tarța (m. 2013) s-a născut Iulian Neacșu • s-a născut Ștefan Avăoanei - a murit Ioan Alexandru Brătescu- Voinești (n. 1868) - s-a născut Persida Rugu • s-a născut Ilarian Păunoiu (m. 2016) - a murit Simion Mehedinţi (n.1868) - s-a născut Mona Mamulea - s-a născut Bogdan Hrib - a murit Constantin Chioraliu (n. 1902) - a murit Mihai Pelin (n. 1940) - a murit Paul Miclău (n. 1927) - s-a născut Cella Delavrancea (m. 1991) - s-a născut Sanda Movilă (m. 1970) ■ s-a născut Tudor Steriade (m. 2018) s-a născut Dan Rebreanu s-a născut Dionisie Vitcu ■ s-a născut Neculai Cîrlan s-a născut George Pruteanu (m. 2008) - s-a născut Cornel Nistorescu s-a născut Andrei Corbea a murit Lecca Morariu (n. 1888) ■ s-a născut Jean Dumitrașcu - a murit Theofil Simenschi (n. 1892) a murit Aurel Martin (n. 1926) - a murit Zina Molcuț (n. 1930) - a murit Gherasim Rusu Togan (n.1938) - a murit Luiza Petre Pârvan (n.1942) ■ s-a născut I. Valjan (m. 1960) - s-a născut A. de Herz (m. 1936) - s-a născut Hajdú Zoltán (m. 1982) s-a născut Tudor Olteanu s-a născut Ion Codrescu ■ s-a născut Rolf Bossert (m. 1986) s-a născut Leonard Oprea ■ s-a născut Călin Andrei Mihăilescu ■ s-a născut Cristian Ghinea - a murit Ion Maxim (n.1925) -a murit Franz Liebhardt (n.1899) a murit Ovidiu Constantinescu (n.1914) - a murit Andrei Grigor (N. Ioana) (n.1953) -a murit Ion Toboșaru (n.1930) - s-a născut I. A. Bassarabescu (m. 1952) ■ s-a născut George Maghem (m. 1952) ■ s-a născut Vasile Lovinescu (m.1984) - s-a născut Dionisie M. Pippidi (m.1992)­­ s-a născut Felicia Marinca (m. 2012) s-a născut Andrei Ionescu s-a născut Liviu Petrescu (m.1999) s-a născut Vasile Romanciuc • s-a născut Nina Ceranu • s-a născut Oltița Cântec ■ s-a născut Felix Nicolau s-a născut Vasile Iftime s-a născut Florentina Stanciu a murit Liviu Rusu (n.1901) a murit Mircea Scarlat (n.1951) a murit Kiss Jeno (n.1912) a murit Aurel Petrescu (n.1927) ■ s-a născut Radu D. Rosetti (m. 1964) s-a născut Vintilă Horia (m. 1992) s-a născut Nae Antonescu (m.2008) • s-a născut Stelian Vasilescu (m. 2003)­­ s-a născut Ricarda Maria Terschak (m. 2012) - s-a născut George Radu (m. 2013) - s-a născut Ionel Iacob Bencei ■ s-a născut Vasile Constantinescu (m. 2004) - s-a născut Cristina-Anca Ciobotaru - s-a născut Mărioara Baba- Voinovici s-a născut Böszörményi Zoltán ■ s-a născut Victoria Milescu ■ s-a născut Ioan Matiuț • s-a născut loan Radu Văcărescu­­ s-a născut Alina Nelega Cadariu ■ s-a născut Carmen Muşat a murit Teodor Scarlat (n. 1907) • a murit Ion Vlasiu (n. 1908) a murit Gheorghe Brancovici (n.1645) s-a născut Madeleine Karacasian s-a născut Beatrice Lungulescu s-a născut Maria Olteanu • s-a născut Doina Pologea ■ a murit Alexandru Mitru (n. 1914) - a murit Arcadie Donos (n. 1925) - a murit Mariana Sora (n. 1917) - a murit Nicolae Dolângă(n. 1942) • s-a născut Constantin Miile (1927) -s-a născut Al. Caprariu (m. 1988) - s-a născut Daniel Dragan (m. 2016) - s-a născut Mircea Ionescu - s-a născut Maria Mănucă - s-a născut Magda Ursache - a murit N. Cartojan (n. 1883) -s-a născut Andrei Codrescu - s-a născut Victoria Petrovici - s-a născut Ioan Flora (m. 2005) - a murit Mihail Sorbul (n. 1885) - a murit Georg Scherg (n. 1917) 14.12.1898 - 14.12.1910 -14.12.1932-14.12.1935 -14.12.1939- 14.12.1940 - 14.12.1941 -14.12.1946- 14.12.1946 -14.12.1950-14.12.1956-14.12.1962-14.12.1966 -14.12.1966 -14­ 12.1986 -14.12.2007 14­ 12.2011 -14.12.1887-15.12.1900 - 15.12.1926-15.12.1933- 15.12.1937-15.12.1939-15.12.1947-15­ 12.1948 - 15.12.1951- 15.12.1963-15.12.1967-15.12.1968-15.12.1993- 15­ 12.2004 15.12.2014 -15.12.2017-16.12.1881 - 16.12.1887 16.12.1924 16.12.1943 16.12.1951 -16.12.1952- 16.12.1953 - 16.12.1956-16.12.1969 - 16.12.1980 -16.12.1989- 16.12.1993 -16.12.2014-16.12.2016-17.12.1870-17.12.1892-17.12.1905 -17.12.1905 -17.12.1928 -17.12.1939- 17­ 12.1941 - 17.12.1947-17.12.1948 - 17.12.1962-17.12.1970 -17.12.1971 -17.12.1972 - 17.12.1985 - 17.12.1987 - 17.12.1995 - 17.12.2003 18.12.1874-18.12.1915 - 18.12.1921 - 18.12.1927 18.12.1929 18.12.1930 18.12.1940 18.12.1943­ 18.12.1948 18.12.1950 18.12.1951-1822.1952- 18.12.1956 -18.12.1958 - 18.12.1960- 18.12.1964- 18.12.1977- 18.12.1997-19.12.170-19.12.1934- 19.12.1943-19.12.1945-19.12.1958 -19.12.1989- 19.12.2000 19.122011- 19.122016 -20.12.1861-20.12.1929-20.12.1935-20.12.1938 -20.12.1940 -20.12.1943 -20.12.1944 -20.12.1946-20.12.1950-20.12.1950- 20.12.1966 - 20.122002 21.12.1596 - s-a născut Petru Movilă (m. 1646) 21.12.1865 - s-a născut G. Bogdan-Duică (m. 1934) 21.12.1915 - s-a născut Ada Orleanu (m. 1990) 21.12.1929- s-a născut Dorina Tulpan 21.12.1933 - s-a născut Dan Zamfirescu 21.12.1936 - s-a născut Iuliu Cârchelan 21.12.1944- s-a născut Liana Cozea 21.12.1946 - s-a născut Procopie Clonțea 21.12.1948 - s-a născut Constantin Mânuță 21.12.1955 - s-a născut Aurel Dumitraşcu (m. 1990) 21.12.1987 - a murit Marcel Gafton (n. 1925) 21.12.2004 - a murit Szabó Gyula (n. 1930) 21.12.2005 - a murit Pericle Martinescu (n. 1911) 21.12.2015 - a murit Annie Bentoiu (n. 1927) 22.12.1646 - a murit Petru Movilă (n. 1596) 22.12.1896 - s-a născut Sandu Tudor (m. 1962) 22.12.1898 - s-a născut Virgilul Monda (m. 1991) 22.12.1943 - s-a născut Vlad Zbârciog 22.12.1944 - s-a născut Dan Mutașcu 22.12.1952 - s-a născut Delia Marea 22.12.1952 - s-a născut Vladimir Deteșanu 22.12.1952 - s-a născut Illés Mihály 22.12.1956- a murit Nicolae Labiș (n. 1935) 22.12.1998 - a murit Dan Laurencu (n. 1937) 23.12.1924 - s-a născut Ion Trandafir 23.12.1929-s-a născut Vasile Fetescu (m. 2016) 23.12.1930 - a murit Constantin Z. Buzdugan (n.1870) 23.12.1948 - s-a născut Constantin Mihai Banciu 23.12.1953 - s-a născut Alexei Rău 23.12.2016 - a murit Vasile Băran (n. 1931) 24.12.1872 - a murit Radu Ionescu (n. 1834) 24.12.1889 - s-a născut Nichifor Crainic (m. 1972) 24.12.1922 - s-a născut Victor Torynopol (m. 1985) 24.12.1926 - s-a născut Natalia Stănescu 24.12.1933 - s-a născut Ion Țugui (m. 2002) 24.12.1934 - s-a născut Gheorghe Vodă (m. 2007) 24.12.1944 - s-a născut Vasile Savin 24.12.1946 - s-a născut Cristian Livescu 24.12.1968 - s-a născut Doina Ioanid 24.12.1963 - a murit Tristan Tzara (n. 1896) 24.12.1975 - s-a născut Marius Ianuș 24.12.2008 - a murit Haralamb Zincă (n. 1923) 25.12.1919 - s-a născut Horia Deleanu (m. 1998) 25.12.1927 - s-a născut Mihai Stoian (m. 2005) 25.12.1936 - s-a născut Corina Victoria Sein (m. 2017) 25.12.1940 - s-a născut Cedomir Milenovici (m. 2012) 25.12.1941 - s-a născut Maria Pongrăcz 25.12.1941-s-a născut Sorina Bălanescu 25.12.1941 - s-a născut Ioan Alexandru (m. 2000) 25.12.1949 - s-a născut Lucia Cuciureanu 25.12.1954 - s-a născut Cristian Baciu 25.12.1992 - s-a născut Ștefan Baghiu 26.12.1912 - s-a născut Neagu Rădulescu (m. 1972) 26.12.1940 - s-a născut Vintilă Ivănceanu (m. 2008) 26.12.1951 - s-a născut Victor Durnea 26.12.1957- s-a născut Marilena Istrati 26.12.1962-a murit Radu Stanca (n. 1920) 26.12.1962 - s-a născut Simona Modreanu 26.12.2013 - a murit Vera Călin (n. 1921) 27.12.1897 - s-a născut Tudor Vianu (m. 1964) 27.12.1906 - s-a născut Emil Giurgiuca (m. 1992) 27.12.1933 - s-a născut Ion Topolog 27.12.1943 - s-a născut Silvia Caba-Ghivireac 27.12.1944-s-a născut Ștefania Plopeanu 27.12.1960 - s-a născut Ștefania Coșovei 27.12.1962 - a murit Erwin Wittstock (n. 1899) 27.12.1993 - a murit Manole Auneanu (n. 1935) 27.12.2016 - a murit Herta Spuhn (n. 1933) 28.12.1925 - s-a născut Baruțu T. Arghezi (m. 2010) 28.12.1941 - s-a născut Ioana Em. Petrescu (m. 1990) 28.12.1946 - s-a născut Rostás Zoltán 28.12.1950 - s-a născut Cornel Galben 28.12.1951 - s-a născut Maria Dagmar Anoca 28.12.1951 - s-a născut Theodor Damian 28.12.1951 - s-a născut Sorin Roşea 28.12.1951 - s-a născut Ștefan Hostiuc 28.12.1955 - s-a născut Magda Cârneci 28.12.1956 - s-a născut Maria Nițu 28.12.1972 - s-a născut Claudiu Groza 29.12.1839 - s-a născut Nicolae Șerbănescu (m. 1901) 29.12.1843 - s-a născut Carmen Sylva (m. 1916) 29.12.1873 - s-a născut Ovid Densusianu (m. 1938) 29.12.1909 - s-a născut Puia Florica Rebreanu (m. 1995) 29.12.1912 - s-a născut Radu Popescu (m. 1985) 29.12.1933 - a murit I. G. Duca m­. 1879) 29.12.1949 - s-a născut Lucia Sav 29.12.1963 - s-a născut Diana Manole 29.12.1958 - s-a născut Cristian Liviu Burada 29.12.1971 - s-a născut Eugenia Bădilă Carp 29.12.1978 - a murit Franyó Zoltán (n. 1887) 30.12.1863 - s-a născut Ion Gorun (m. 1929) 30.12.1892 - s-a născut George Magheru (m. 1952) 30.12.1894 - a murit Ion Păun-Pincio (n. 1868) 30.12.1940 - s-a născut Maria Vodă-Căpușan (m. 7017) 30.12.1986 - a murit Ion Bănuță (n. 1914) 31.12.1842- s-a născut Iacob Negruzzi (m. 1932) 31.12.1889 - a murit Ion Creangă (n. 1837) 31.12.1894 - s-a născut Alexand­ru Marcu (m. 1955) 31.12.1903 - s-a născut Ilarie Voronca (m. 1946) 31.12.1930 - s-a născut Carmen Cătunescu 31.12.1953 - a murit Mărgărita Miller-Verghy (n.1865) 31.12.1966 - s-a născut Dana Melania Bădic 31.12.2001 - a murit Ion Zamfirescu (n. 1907) Rubrică ,realizată de Nicolae Oprea athhtrocrai fd cdrti t/cmihai zamfir Virgil Ierunca la tinereţe e posibil să rezumi evoluţia unei literaturi europene în doar 15 pagini, în care să îi caracterizezi pe principalii autori ai acelei literaturi, ba mai mult, să fixezi profilul ei în ansamblul culturii continentale? Şi toate astea în 15 pagini? Oricare literat ar afirma că aşa ceva nu e cu putinţă şi de aceea nici n-ar încerca asemenea aventură riscantă. Aventura a avut totuşi loc în anul 1956 sub forma capitolului închinat Literaturii române în volumul Histoire des littératures, II, publicat la Gallimard în colecţia Pléiade, capitol semnat de Virgil Ierunca. Turul de forţă impus exegetului român de către Editură nu numai că s-a terminat cu bine, dar el continuă să ne uimească peste decenii. Cum prezintă deci autorul în doar 15 pagini literatura română publicului străin, între întocmirea unei liste de autori şi de opere şi surprinderea unei viziuni de ansamblu, s-a optat bineînţeles pentru a doua variantă, iar rezultatul a fost un soi de articol despre literatura română într-o enciclopedie de tipul Enciclopediei Britanice, în care fiecare cuvînt apare măsurat şi cîntărit. E surprinzător cum un tînăr critic literar român, exilat de mai mulţi ani şi care nu produsese pînă atunci nici o operă de erudiţie, a reuşit să surprindă evoluţia internă a literaturii noastre şi să degajeze cu precizie cele mai importante figuri de scriitori din şirul întins pe trei secole. La treizeci şi ceva de ani, cîţi avea în 1955, Virgil Ierunca a compus o sinteză hiper-concentrată a literaturii române, pe care probabil nici unul dintre marii critici ai momentului n-ar fi fost capabil să o scrie. Schema evoluţiei literaturii române se trasează de la început cu mînă sigură. Limba literară formată prin combinarea fondului latin ancestral cu limba poeziei populare, în care influenţa slavă s-a manifestat mai ales prin melodicitatea unor cuvinte, a reprezentat de la început un construct original, spune Ierunca. începută tîrziu din cauza vicisitudinilor istorice, cultura română a evoluat prin disputa dintre helenismul danubian şi visul latinist, reprezentat de Şcoala Ardeleană. Din secolul al XIX-lea, de cînd îşi începe modernizarea, literatura română cuprinde direcţia occidentalizantă şi pe cea tradiţionalistă, direcţii care nu se vor înfrunta, ci îşi vor face o concurenţă benefică. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost epoca de dominaţie a Junimii şi a spiritului ei (autorul schiţează mici portrete ale lui Eminescu, Creangă şi Caragiale), cu toate că anti-junimiştii posedau şi ei figuri de primă mărime (Hasdeu, Macedonski, Coşbuc). Pentru ceea ce numeşte „epoca contemporană”, Ierunca surprinde perfect esenţa perioadei interbelice: dialogul de la egal la egal cu literatura occidentală, concurenţa mult mai discretă dintre modernişti şi tradiţionalişti, urmează caracterizările succinte ale operelor lui Mateiu Caragiale, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Al.Philippide, Ion Vinea, George Bacovia şi alţii. Nici o notă falsă, nici o supraevaluare, nici o omisiune semnificativă. După citirea acestui mic text, un intelectual vorbitor de franceză îşi putea face o idee exactă despre evoluţia literaturii române. dresîndu-se publicului străin, criticul a încercat să-i explice pe 23 scriitorii români prin referiri la autori europeni celebri. Spătarul Milescu este un „T.E.Lawrence balcanic”. Cantemir apare ca prieten al lui Leibniz și autor apreciat superlativ de Voltaire; personalitatea lui Eminescu se luminează prin paralela cu Hölderlin, „voluptatea durerii” eminesciană întîlnind astfel „plenitudinea suferinţei” a poetului german; Iorga este „un Erasmus al Balcanilor, ros de mînie şi salvat prin cuvinte”, iar Cioran, în fine, „e un Diogene care scrie cu frazele lui Valéry”. Rareori literatura noastră se oglindea mai clar în literatura europeană, într-un avînt al interpretului care nu servea doar o pedagogie, ci sugera europeanismul marii culturi româneşti. Obligat de spaţiul redus drastic pe care editorii Enciclopediei i-l rezervaseră, Ierunca suplineşte această constrîngere prin inventarea unor formule sintetice, care să surprindă esenţa unei opere şi originalitatea ei. Astfel, în romantismul paşoptist de la noi, „răul secolului este un rău de colportaj”. Anton Pann inaugurează o direcţie literară „prin humorul limbajului şi prin gustul retoricii proverbiale"; Caragiale „a inventat un comic pur, al cărui resort sunt datele imediate ale limbajului”; Macedonski este „un poet care îşi strigă neputinţa de a se măsura cu uriaşul, cu Eminescu”; iar Ion Barbu „ca şi compatriotul său de care e atît de aproape, Constantin Brâncuşi, se vrea mereu în corespondenţă cu absolutul”. Constatăm astăzi cu uşurinţă că Virgil Ierunca nu a privit literatura română de la nivelul mental comun al anului 1955, an în care a compus capitolul, ci de la cel situat cu multe decenii mai tîrziu, într-o actualitate apropiată nouă. Reacţiile înregistrate în România comunistă a acelui moment o mărturisesc fără voia lor: de la injuriile lui Valentin Lipatti la ironiile penibile şi neputincioase ale lui G.Călinescu, oficialitatea culturală a adoptat ca răspuns denigrarea furioasă. Neputînd reproşa nimic serios textului francez compus de Ierunca, ea s-a repezit asupra statutului de „transfug" şi de „trădător” al autorului. E drept că marile cărţi ale lui Ierunca vor vedea lumina tiparului doar în anii următori. Dar merită să relevăm o coincidenţă care nu e doar coincidenţă: în acelaşi tratat de istorie a literaturilor, capitolul consacrat literaturii lituaniene (tot aşa de redus ca întindere, 15 pagini) era redactat de un oarecare A.J.Greimas. Şi este la fel de clar, de sintetic şi de strălucit. Iar acesta este un text pe care ar fi trebuit să-l scriu acum treizeci de ani. • 30 O 3d­ 1 3 ul 3e Cut Ol NO XI­­L res 36* 2. re NE­O*—* 00

Next