România literară, ianuarie-martie 2020 (Anul 52, nr. 1-13)

2020-01-24 / nr. 4

8 csatornac. I­­­n perioada 14-15 ianuarie, Botoşaniul a fost gazda „Zilelor Eminescu“, manifestare culturală de prestigiu ajunsă la ediţia a XXIX-a. Programul festivităţilor a debutat pe 14 ianuarie, la Căminul Cultural din comuna Vorona, localitatea în care s-a născut Raluca Iuraşcu, mama lui Eminescu. Cu acest prilej, scriitorii invitaţi au urmărit spectacolul folcloric organizat de membrii Societăţii Culturale „Raluca Iurascu" şi au asistat la lansările de carte de la două edituri: Cartea Românească, reprezentată de criticul Daniel Cristea-Enache, şi Editura Junimea, reprezentată de directorul Lucian Vasiliu, în dimineaţa zilei de 15 ianuarie, Primăria Municipiului Botoşani a găzduit şedinţa extraordinară a Consiliului Local, cu participarea membrilor juriului de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu Opera Omnia. Laureatul din acest an a primit statutul de cetăţean de onoare al oraşului Botoşani, iar Gabriel Chifu­ a vorbit despre însemnătatea acestui proiect cultural şi a citit mesajul preşedintelui USR, Nicolae Manolescu. Şirul de alocuţiuni­­susţinute de Mircea Mihăieş, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghişor, Cassian Maria Spiridon, Ioana Diaconescu, Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Ioan Moldovan) a pus accentul pe importanţa cardinală a operei lui Eminescu, cît şi pe blazonul inconfiundabil pe care Premiul „Mihai Eminescu“ îl presupune în actuala ierarhie valorică. Şedinţa s-a încheiat cu depuneri de coroane la statuia poetului, aflată în faţa Teatrului „Mihai Eminescu" din Botoşani. După-amiaza s-a încheiat cu un Te Deum la Biserica Uspenia din Botoşani, unde a fost botezat Mihai Eminescu, în urma sondajului efectuat de Fundaţia Culturală „Hyperion - Caiete Botoşănene", Botoşani, în perioada septembrie - noiembrie 2019, au fost nominalizaţi la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu" următorii poeţi: Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Daniel Corbu, Vasile Dan, Nichita Danilov, Marian Nici, Mihail Gălăţanu, Ovidiu Genaru, Liviu Georgescu, Ion Gheorghe, Adan Ghiu, Emil Hurezeanu, Nora Iuga, Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop, Octavian ay, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Elena Stefoi, Grete Tartler,­­ Vasiliu, Matei Vişniec, Vasile Vlad, Călin Vlasie şi George Vulturescu. Dintre ei, în faza finală a selecţiei au rămas (în ordine alfabetică): Vasile Dan, Nichita Danilov, Marian Drăghici, Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop, Cassian Maria Spiridon, Lucian Vasiliu şi Matei Vişniec. Juriul, alcătuit din: Nicolae Manolescu - preşedinte. Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghişor, Ioan Holban, Mircea Mihăieş, Vasile Spiridon, Răzvan Voncu, a stabilit prin vot secret laureatul acestei ediţii: Ovidiu Genaru. Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“- Opera Omnia, ediţia a XXIX-a, a avut loc în ziua de 15 ianuarie 2020, la ora 17:00, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoşani. Tot atunci criticul Mircea A. Ciobanu a anunţat laureata Premiului „Opus Primum", acordat de Casa Memorială de la Ipoteşti, Anastasia Gavrilovici pentru volumul Industria liniştirii adulţilor. Gala s-a încheiat cu recitalul extraordinar susţinut de artistul Harry Tavitian. Se cuvine să menţionăm instituţiile care au organizat acest eveniment: Primăria Municipiului Botoşani, Consiliul Local Botoşani, Teatrul „Mihai Eminescu", Botoşani şi Fundaţia Culturală „Hyperion - Caiete Botoşănene", Botoşani, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România. (Red.) Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ - Opera Omnia Ovidiu Genaru, laureatul ediţiei a XXIX-a spondilita anchilopoietică Membrii juriului şi cei care fac preselecţia pentru acordarea Premiului Naţional „Mihai Eminescu" de la Botoşani au fost sfătuiţi să iasă din mentalitatea anchilozată de secol al XIX-lea­­ în care femeile nu erau la fel de vizibile ca bărbaţii­­ şi să nominalizeze şi poete pentru acest râvnit premiu, deoarece sunt multe care l-ar merita. Stând şi socotind puţin, observăm că, din cei 29 de laureaţi de până acum, un număr de cinci au fost poete. Este un procentaj bun, dacă îl raportăm la scara întregii istorii a literaturii române, unde scriitoarele sunt reprezentate aşa cum sunt. în privinţa premiului Opus primum, din cei 33 de laureaţi, 10 au fost poete, procentajul fiind deci şi mai bun, dar partea proastă este că de multe dintre ele nu se mai aude nimic. Nu sunt bărbaţii de vină dacă, în vederea invocatei vizibilităţi, multe dintre consoarte au pus mânuţa în scăldătoare pe creionul dermatograf în locul aceluia de scris. într-un an s-au atribuit trei premii ex aequo, de care s-au bucurat numai tinere poete, în decizia juriului neintrând criterii ce ţin de culoarea pielii, de orientarea sexuală sau de gradul de dizabilitate al concurentelor. Şi aceasta, deoarece injustul principiu al discriminării pozitive în dauna meritocraţiei nu are nimic a face cu valoarea estetică. Revenind la boala diagnosticată membrilor juriului din acest an, trebuie presupus că suferinzii de anchiloză măcar au mers cândva şi că nu mai cad pe spate ca bobocul ce încearcă să rupă, de la primii săi paşi, un fir de iarbă, însă ceea ce nu ştie bobocul este că mai de temut decât anchiloza rămâne spon­dilita anchilo-poietică, deranjarea aurei S-au adus reproşuri revistei noastre că alege pentru rubrica „Rebut" texte din cele comise de poeţi care sunt apreciaţi a avea o anumită valoare, iar nu din rândurile grafomanilor existenţi şi în USR. Trebuie să se ştie că, nu numai în cazul acestei rubrici, procedăm ca la şcoală, ne îndreptăm atenţia nu neapărat asupra elevilor mediocri, ci asupra acelora din partea cărora se aşteaptă să meargă la olimpiada şcolară şi cărora li se impun alte exigenţe. Ne mai împotrivim şi efectului de halou, în virtutea căruia profesorul îşi face o iniţială părere bună sau foarte bună despre un elev şi nu îl sancţionează - adică nu îi deranjează aura - atunci când se întâmplă să scrie prost la extemporal. Nu este acelaşi lucru a fi perfectibil sau imperfect la indiferent ce scară şi acesta este motivul pentru care adoptăm o exigenţă sporită faţă de poeţii văzuţi îndeobşte buni sau foarte buni, deoarece numai printr-o vădită ridicare şi menţinere a ştachetei valorice ei pot năzui la ex­temporal. Prin urmare, credem că nu este relevant să nutrim rubrica cu texte ale grafomanilor care vor să fie consideraţi poeţi, ci cu texte ale acelora care se (în)cred poeţi şi devin grafomani. •• Cronicar Biblioteca Judeţeană AST­S­A Sibiu, Vă puteţi abona la redacţie sau prin mandat poştal la adresa Fundaţia România literară. Calea Victoriei 133, sector 1, Bucureşti, cod 010071, oficiul poştal OP 22, în atenţia dir. admin. Dragoş Ursache* şi prin virament bancar d­in contul RO91BRDE441SV59488894410 deschis la BRD-Groupe Socété Generale, agenţia Şincai Preţurile abonamentului pentru anul 2020 sunt: 50 lei pentru 3 luni (13 nr.) 100 lei pentru 6 luni (26 nr.) 200 lei pentru un an (52 nr.) * Este necesar să menţionaţi numele dvs., adresa şi un număr de telefon. Pentru cititorii din străinătate preţul abonamentului este: 150 euro sau 170 USD pe an 75 euro sau 85 USD pe 6 luni Contul în euro este R037BRDE441SV59489004410 Contul în USD este R087BRDE441SV59488974410 Ambele conturi sunt deschise la BRD-Groupe Société Générale, agenția Şincai. Vă rugăm să ne trimiteți dovada plății pe e-mail: revistaromanialiterara@gmail.com Este necesar să menționați numele dvs., adresa și un număr de telefon. începând cu anul 2017, România literară este indexată EBSCO in baza de date MLA Directory of Periodicals.

Next