România literară, aprilie-iunie 2020 (Anul 52, nr. 14-26)
2020-04-17 / 16-17. numărul
Scriitori la televizor O nedumerire naivă. Dacă ne întrebăm care sunt principalele coloane care susţin bolta acestei naţii. Sau, lăsând la o parte exprimarea pateticmetaforică, dacă ne întrebăm care sunt reperele noastre, acelea prin care ne legitimăm, acelea care ne asigură specificitatea şi perenitatea. Aşadar, dacă ne punem aceste întrebări, ce răspundem? Unul dintre primele răspunsuri care ne vin în minte este, desigur, să pronunţăm numele marilor noştri scriitori: Eminescu, Creangă, Caragiale, Maiorescu, apoi Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Rebreanu, Sadoveanu, G. Călinescu, până la Nichita Stănescu ori Marin Sorescu. Lângă aceştia, mereu, se adaugă alte şi alte nume din prezent, pe măsură ce prezentul se transformă în trecut. Toţi, prin operele lor, formează un fel de scut şi sunt un fel de rezervă de aur a noastră depusă întro bancă sigură, care ne garantează solvabilitatea în ochii lumii. Sigur, fără ei am fi, cu un clişeu verbal tocit, dar foarte potrivit aici (au şi clişeele verbale locul lor, atunci când exprimă adevăruri!), mai săraci. De fapt, nici nu ştim dacă am mai putea să însemnăm ceva fără ei. Şi din moment ce tot cădem de acord că ei, scriitorii, sunt atât de importanţi pentru identitatea unei naţii, atunci chiar nu e de înţeles de ce sunt scriitorii atât de neluaţi în seamă, atât de dispreţuiţi astăzi, la noi? Dar ce anume ne face să considerăm că au parte de acest tratament depreciativ? Avem multe argumente că aşa stau lucrurile. Dăm aici doar un exemplu: absenţa lor de pe ecranele televizoarelor. Şi nu includem aici televiziunile particulare, comerciale, care-şi fac politica aşa cum poftesc, după cerere şi ofertă sau după comanda patronului. Ne referim strict la televiziunea publică. Acolo, vedem defilând pe micile ecrane, devenite destul de mari între timp, fel de fel de lume pestriţă: avem în roluri principale pipiţe şi pipiţi, manelişti, astrologi de doi bani, chefi şi părerologi care deţin adevărul maxim pe orice temă, de la politică, la fotbal şi la coronavirus, şi ni-l vâră în urechi cu ifose şi cu neclintit aplomb. Nici urmă de scriitor însă. Da, dar în general, ei, scriitorii, nu stârnesc simpatie, sunt ursuzi şi n-au darul prezenţei în public, ni sepoate replica. Aşa va fi fiind, acceptăm ideea. Dar nu trebuie puşi să-şi dea cu părerea. Dar atunci ce să facă? Să facă ceea ce se pricep să facă: să citească o pagină din cărţile lor de poezie, de proză sau de eseuri, câte cinci minute în fiecare seară, într-un moment literar. Să obişnuim publicul cu ideea că există şi ei şi că sunt importanţi, sunt fundamentali pentru ce însemnăm ca naţiune. Dar, se poate replica mai departe: cei de azi n-au relevanţa celor de altădată. Aici e discutabil. Dacă nu-i cunoaştem, nu-i citim, nu putem şti că au sau că nu au, în fine, se poate replica: dar cum îi alegem?, fiindcă geme lumea literară de face-mi. E adevărat, însă şi pentru neajunsul acesta există rezolvare. De pildă, un critic literar de autoritate să recomande, timp de o săptămână, şapte nume şi tot aşa. Ce părere aveţi de această propunere? De patru ori Cristian Pătrăşconiu Ne amintim: în anul 2018, când se împlineau 100 de ani de la Marea Unire, revista noastră a avut ideea să scoată un supliment dedicat acestui eveniment istoric de răscruce. Atunci, l-am cooptat în echipa noastră, ca redactor pentru supliment, pe Cristian Pătrăşconiu. El a fost sufletul şi mintea acestui proiect. A pus dăruire, inteligenţă şi tenacitate în lucrarea aceasta şi a dus-o cu bine la capăt. Dacă suplimentul a fost un succes, meritele sunt în primul rând ale sale şi e drept să i le recunoaştem. Noi, mai vechii redactori ai României literare, am avut un dublu beneficiu: pe de o parte realizarea în sine a suplimentului și, pe de altă parte, bucuria de a ni se alătura un jurnalist cultural extraordinar, probabil cel mai valoros din acest moment, un profesionist de remarcabilă deschidere intelectuală, curios şi neobosit, conectat cu tot ce e de interes şi înnoitor în mişcarea de idei, dublat de un coleg de o calitate umană deosebită. în anul următor, România literară a găzduit încă un supliment, intitulat După 30 de ani. Realizatorul său entuziast a fost tot Cristian Pătrăşcaniu. Acum, iată că cele două proiecte editoriale cunosc o împlinire meritată. S-au transformat în cărţi. Sunt două volume substanţiale apărute în coordonarea lui Cristian Pătrăşcaniu, în Colecţia Agora a Editurii Universităţii de Vest din Timişoara. Primul dintre ele se intitulează Marea Unire. Prima sută şi însumează texte semnate de Angelo Mitchievici, Armand Goşu, Augustin Ioan, Bogdan Murgescu, Cătălin Strat, Constantin Orzescu, Cristian Preda, Cristian Vasile, Dan Negrescu, Daniel Cain, Daniel Cristea-Enache, Eugen Stanciu, Ioan Stanomir, Ioan T. Morar, Ion Buzaşi, Lucian Boia, Marian Voicu, Lucian-Vasile Szabó, Martin S. Martin, Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu, Radu Tudorancea, Simona Preda, Robert-Gabriel Ciobanu, Sorin Lavric, Ștefania Dinu, Teodor Baconschi, Valentin M. Ionescu, Vasile Docea, Valentin Naumescu, Valentina Sanda Dediu, Viorel Achim, Vitalie Ciobanu. Iar celălalt volum are titlul Treizeci, anii de după şi îi reuneşte în sumar pe: Lazăr Vlăsceanu, Ioan T. Morar, Cristian Vasile, Alexandru Gussi, Simona Preda, Constantin Orzescu, Ioan Stanomir, RaduTudorancea, Teodor Baconschi, Martin S. Martin, Dragoş Paul Aligică, Vitalie Ciobanu, Alexandru Lăzescu, Rodica Culcer, Lucian Croitoru, Oliver Jens Schmitt, Brînduşa Armanca, Marcel Tolcea, Marian Voicu, Răzvan Voncu, Dan Cristea, Cătălin Davidescu, Daniel Cristea- Enache, Maria Hulber, Marina Constantinescu, Dan Grigore, Angelo Mitchievici, Cristian Preda, Al. Călinescu, Cristi Dănileţ, Doina Jela, Mădălin Rapapunoiu, TO Bobe, Marius Vasileanu, Liviu Andreescu, Bogdan Tătaru-Cazaban, Gabriel Mursa, Teofil Stanciu, Ioana Scoruş, Valentin Naumescu, Augustin Ioan, Marian Preda, Dragoş Stanca, Adela Toplean, Dorin Dobrincu, Dennis Deletant, Daniel Funeriu. Şi, desigur, în ambele sumare, îl regăsim pe cel care a fost în centrul acestor iniţiative, Cristian Pătrăşconiu. Sărbătoarea editorială Cristian Pătrăşconiu mai conţine încă două apariţii tipărite acum tot la Editura Universităţii de Vest din Timişoara: sunt două cărţi de interviuri realizate de acelaşi Cristian Pătrăşconiu (nu o dată, am constat noi, colegii săi, energia lui literară, pofta lui de scris întrec cu mult obişnuitul; a se vedea chiar şi acest număr al revistei noastre...): De taină (interviuri cu Ioana Pârvulescu, Mirel Bănică, Ioan Alexandru Tofan, Bogdan Tătaru Cazaban, Madeea Axinciuc, Monica Pillat, Adrian Papahagi, Marin S. Martin, Ioana Scoruş, Ion Vianu, Dan Grigore) şi Comunismul de apoi (dialoguri cu Thierry Wolton, Stéphane Courtois, Dennis Deletant, Adam Michnik şi Ana Blandiana, Vladimir Tismăneanu, Lucian Boia, Dragoş Aligică). Iată, aşadar, patru propuneri de lectură pe care revista noastră le susţine cu toată căldura: la sfârşitul cărţilor, sigur, veţi ieşi în câştig. întâmplări din vremea coronavirusului Am auzit, sperăm să nu fie adevărat, că un judecător din Piatra Neamţ a dat în jucată autorităţile statului pe motiv că au interzis slujbele religioase şi adunările cu enoriaşi, se pare că respectivul om al legii are convingerea că e suficient să săruţi icoanele pentru a fi ferit de contaminarea cu virusul Nu avem cum să nu ne întrebăm: ce încredere putem să avem în actul de justiţie înfăptuit de cineva care are o asemenea mentalitate? • La Craiova, persoane întoarse din peregrinările lor lungi şi întortocheate prin străinătate s-au suit pe acoperişul hotelului unde erau cazaţi pentru carantină şi au protestat cu vehemenţă nemaisuportând să stea în izolare. Tot la Craiova, angajaţii unui spital de boli contagiase au ieşit în curtea aşezământului medical şi, aşa cum erau îmbrăcaţi în echipamentele de protecţie sofisticate şi greoaie, au încins o horă, ca să sărbătorească vindecarea unui bolnav contaminat cu noul coronavirus. • Se pare că nişte părinţi au avut ideea bizară să-şi boteze cei doi gemeni Corona şi Virus. • Românii nu iubesc distanţarea socială şi desfid regulile, oamenii s-au bulucit vinerea trecută în Piaţa Obor să-şi facă cumpărături pentru Florii şi pentru Paşte. Iar alte câteva mii s-au îmbulzit pe aeroportul din Cluj urmând să plece la muncă în Germania! Unii dintre cei dispuşi să înfrunte pandemia pentru un loc de muncă în străinătate veneau chiar din judeţul Suceava. Ce fac autorităţile?, ştiam că Suceava e o zonă în carantină din care este interzis să se iasă! • Nu cunoaştem cauzele, dar noul coronavirus este mai agresiv în ţările din Vestul Europei decât în cele din Est. Comparând numărul de decese, diferenţa apare clar. Un medic german, Andrej Trampitz, director al laboratorului de cercetare pentru bolile infecţioase din Berlin, întrebat despre perspectiva găsirii unui vaccin eficient împotriva COVID 19: „Vaccinul este singura soluţie pentru a opri această pandemie. Şi sperăm să-l avem cât mai curând posibil. Sunt grupuri care muncesc zi şi noapte pentru acest vaccin şi sperăm toţi că va fi gata pentru populaţie la finalul acestui an sau la începutul anului viitor, cel mai târziu." Aşa să fie! Rebut Defazajul poetic total se îmbină, în cazul lui Mihai Istudor, cu absenţa oricărei mize, în afara unei vizibile dorinţe de a fi considerat poet. Iată o pseudopoezie scrisă fix după reţeta exportată de Eminescu, cu aproape un secol şi jumătate în urmă: înşirarea de vorbe goale, cu condiţia ca acelea de la coadă să „sune*: Pentru tine Pentru tine vine toamna Să te-astâmperi de noroc, Pentru tine-n zare joacă Soarele din loc în loc. Pentru ochii tăi şi norii Sunt zălogul lumii vechi Tu să regăseşti în lume Un liceu pentru perechi Tu să pregăteşti şi vântul Să înveţe la f.f. Tu să pregăteşti şi taina Şi nu întreba de ce. (din volumul Poezii, Editura Amurg sentimental, Bucureşti, 2014) Din fericire, nu întreabă nimeni nimic... ••Cronicar în baza de date MLA Directory of Periodicals. 5 948391 040142 Vă puteţi abona la redacţie sau prin mandat poştal la adresa Fundația România literară, Calea Victoriei 133, sector 1, București, cod 010071, oficiul postal OP 22, in atentia dir. admin. Dragoș Ursache* si prin virament bancar* în contul RO91BRDE441SV59488894410 deschis la BRD-Groupe Socété Générale, agenția Şincai Prețurile abonamentului pentru anul 2019 sunt: 50 lei pentru 3 luni (13 nr.) 100 lei pentru 6 luni (26 nr.) 200 lei pentru un an (52 nr.) * Este necesar să menţionaţi numele dvs., adresa şi un număr de telefon. Pentru cititorii din străinătate preţul abonamentului este: 150 euro sau 170 USD pe an 75 euro sau 85 USD pe 6 luni Contul în euro este RO37BRDE441SV59489004410 Contul în USD este RO87BRDE441SV59488974410 Ambele conturi sunt deschise la BRD-Groupe Société Générale, agenția Şincai. Vă rugăm să ne trimiteți dovada plății pe e-mail: revistaromanialiterara@gmail.com Este necesar să menţionaţi numele dvs., adresa şi un număr de telefon. începând cu anul 2017, România literara este indexată EBSCO