Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)

1861-06-19 / nr. 170-171

V < > ROMANU­LU *o e. 3 Iulie. URBA INT>LUATE DOAMNE! Konsiliul Miniștrilor din LJepra Romín­askx, In inechinga sa de la 20 Mais­ksrgitor, Inkeiid alttsratsl­aÍ41 jörnal, In nripinua skizsmíntslsl Botat de Adunare a se fane arendamilor moviie­­lor Monastiremtí, ssb-semnatsi, Bine a ssasne alekat la semnitsra Mirii noa­­stre m­oiektal de dekret, pentru m­ob­si­­garea legii aiestei skizimínt, ka ko.,­­digiönile urepizste ín mai sss zissi jur­nál, ne karé are onoare al ssnane la a sa kîm­om t­nui mi înalți anrobare. Ssnt k» cel mai m­ofsnd resnekt. I­rea îniiyate doamne. Al Miriei Boastre Ilrea nlekat mi ssnas servitor Ministri Ksltelor mi Instrikijismil nsbiiae M11 in­e­sk 5. No. 6608, Bsksremti, 22 Maik, 1861. ALEKSANDRŐ I0N8, Ks mila 1st Dimnezes mi Boinga nagionale, Domn Flrim­inatelor­ Unite Beara Romineaski m­­ Moldova. La tóul de fagi mi Biilor simtale. Am­întirit mi întirim, mr omsl­­gat mi nromalgim ie straensi. 539 se fiksin ksnoskigi, atit mai neriks­­lor­î, k5 kit kl­apeas mai nsgin de nierdst.­üsinds-se kezarni snii nen­tri algii, sas dînd de multe ori m­inte stezaui­ nesolpabili, ei kontribsiri kiar mi kind ns isbsteas de a lsa pre o moui­e, a ssi arenzile neste m$ssri , sigsrî fiind kB la ori­ce întîmplare kind ns mi ar maî afla interesul de a ginea momiele, le Bor­nstea nin și firi pre o mare nagsbi nentri ei, komm­omitind ast­fel kanitalsrile a­­deBiragilor isl­ipatori. N­entri sn moment, o snorire de kanital atit de estraordinarii în in­­distria agrikoli se astea sokoti­ka foarte faporabile gem­î, dar acest mare kanital imaginar, basat în Harte ne sn kredit fiktip, trebsia si skazB la a­­devaratele sale m­onorgism­, la cea mai mika topire a kreditslui. Aceasta sa mi intiminat. Krisa komerniale din afară, dínd o isbire fatale komergisl si nostri din Intri, tokmai în anii agemtii din srmp kBnd geara a fost gres yerkali de lo­­ksste mi într’sn timii kBnd rekettele­ns eras dintre cele mai norocite, a­­renjamii siferiri sinmitoare nagsbe iii multora din ei le deveni neste nstingi de a indeplini kondinisnile kontrakte­­lor lor; din acel moment kreditsl ns s’a mai nstst restabili, komergisl fiind într’o strînsB legitsri ks interesele isstiBatorilor arendami, ssferB mslt, mi krisa komergiale se agravează din zi ía zi. Lilinnele qe mi a nss gsBernsl a ínkasa fondsrile qe se datoresk fisks- Isí, rBmaserB nefrsktoase; nini înles­nirile date arendamilor, niqi asnrimea légii íntrebsingati ín kontrB-le n’as nrodss ressltatsl dorit. Ns mai remíne alt mijlok aksm, de kBt a adonta messra aqeea ne karé gsBernsl înssmi Boise mai întîis a o Isa, mi ne karé, konsiderínd simnitoa­­rea nBgsbire qe se fBqea tesasrslsi nsblik s’a onrit de a o nsne íu Is­­krave. AstBzi ínsB, kind esnerienga a doßedit kB fißksl nerde m -T mslt, ne lsBndsse aqea messri, dekitdaka s’ar Isa, ín interessl fiskslsî kiar, ns se mai uoate adsqe niqi o nrelsngire ín anlikarea ei. /­In nripinga momtelor Monastiremtí nemíntene ínkinate, messra este mi anlikatB în mare parte. Egsmenii zi­selor monastiri protestBnd finim, ne ssb ksmnBt, Insp er as fikst skizi— minte mult mai mari arendamilor a­­celor momii, de kit skizimiiatsl ge era a se fage de gSBern; faktil se poate constata din al­tsrarea mregsrilor a­­renzii ge se BBd ín kontrakte, ks mre­­gsrile ge se afli înskrise în registrele ministerist si kisltelor; diferinga de mul­­te ori, este de mai mult de o a treia parte. AqeastB imb­registare, ns ns­­gin a kontribsit de a snksragia In sneranga de sn skBrBinínt mi ne a­­rendamir momielor monastiremtí nein­­kinate. N­entri a nsne o datB kai­Bl snei stiri de Iskrsr­ anormali, nentri a resti­bili kreditsl strsnginat, nentri a fringe arma in ruina anelor kari s’ar serpi agîgînd kestisnea skizBmîntslsî în ajungerea altor skousri, nentrs a skena fisks! de simțitoarea nagsbB de kare n’ar astea fi skstit, khiar prin rs­­inarea arendamilor; nentis a Béni, in fine, ne kBt se noate, în ajstorsi ko­­mergislsi. I. Ssb-skrissi m­onsne: Iisnerea în lskrare a legii ski­­zemînts Isi, BotatB de Ad­unare nentri togi arendamii momielor monastiremti, firi osebire, ks kondigisne : a) De a­nlBu­ nînd la finitul fii­­toarei îsni Islis toate rememigele se datoreazi ne anii treksgî 859 mi 860, ureksm mi agelea de ne ansi 1861, ks kondigisne, ka anei din arendami kari por adsge adesisnea garangilor lor, SB aibe faksicarea de a nu­ fi a­­renda în t­e' kîuitism­. b) De a demne, nîni la terme­­nsi sss aratat, garangii inotekari, nentri esakta nlata a kîratisrilor ge­nosedB. II. Togi ageia din a endami, kari tis se vor conforma disnosigisnilor esasse maî sss, ns nsmal ns se por nstea bsksra de skizimînt, dar se vor denunta, de îndată, mi d­n stănînire, mi momiele se vor Binde ne komntsl­lor. Ministrs ksltelor Milinesks. JÎ5RNAL. Astizi Simbiti, 20 Mais ansi 1861, în i­edinga Konsilislil Miniștrilor din Steara Rommenski, lsinds-se înbi­­gare de seamt referatsl Domnsl si Mi­­nistru al Ksltelor mi Instriligisni nskline, assura kestisnet arendamilor momiilor Monastiremti, Konsiderínd ki, krisa komergiale se nernet SB, mi kt komergist fiind strîns legat ks interesele ksk­ipatorilor aren­dam!, ssferi foarte mult; Konsiderínd ki, silingele se mi a nss GsBernsl nentri a înkasa fondsrid­­qe se datoresk fiskilsî, remaseri n­­ob astizi nefisktioase, ki niqi înlesnirile date arendamilor, niqi asprimea legii în­­treb singate în kontri­le, n’as m­odss ressitatsl dorit: Bizind ki nsmal remine alt mij­lok alism, de kit a adonta nipssra a­­qeea ne kare Gspernsi înss­ mi Boise mai intiis a o Isa, mi ne kare, în konside­­ra gisnea simțitoareî nigsbiri qe se fi­­gea tesasrslsi nsblik, s’a om­it de a o nine în likrare, dar ki astizi, kind csnom­enga a dopedit ki fisksl nerde mai m: It nelsinds-se agea missri, de kit dalia s’ar Isa; în interessi fisksl sî kiar ni se mai poate adsge nici o m­elungire în aplikarea ei. Bizinci ki în m­isinga moiielor monastirilor nămîntene închinate, missra ageasta este mi anlikată în mare parte ki egimenii ziselor monastiri înssmi, de mi protestind fsgim, ne ssb kimnBt, însi, ei as fikist skiziminte mult mai mari arendamilor acelor mumii, de kxt skizimíntsi ge era a se fage de Gi- Bern, faktsl astinds-se constata din a­­rbitrarea m­egsrilor arenzei qe se pid în kontrakte, ks m­egsrile ge se afli în­skrise în registrele Ministerist si lilte­lor, difsringa de multe ori fiind de mai mult de o a treia parte. Konsiderínd sib­ageashi împrejurare ns nigio a contribuit de a încuraja in sneranga de a a skizimitit mi­no a­­rendamii momtelor monastirilor neînti­nate. Ilentri a nsne oduti kamt sneî stBri de iskisri anormale, nentri a res­tabili kreditsl scrsnginat, nentri a fringe arma în mina acelor kam­i s’ar­seni a­­gîgBnd gestisnea skizBmîntslsî în atun­gerea altor skonsri, nentri a skina fis­ksl de simțitoare mysbiri, de kari n’ar astea fi skstit kiar arin rsinarea aren­damilor; nentri a Beni în fine m­okit se noate în ajstorsi komergislsi; Konsilisl otbramte: 1­­is. Ilsnerea în likrare a legii skizBmîntslsî Botat do Adsnara nentri togi arendamii momielor monnstire uitî firi osebire : ls kondigisne: a) . De a nlbti nînB Ia finitsl bü­­ioar.i lsni ^Islis toate rimimigele qe datoresk no anii treksgî 1859 mi I860, nreksm mi aqelea de ne ansi 1861, ks osebire ka, aqei din arendamii karii boi­­adsqe adesisnea garangilor lor, si aibi faksltaten do a nliti arenda în trei kt­­mtisrî. b) . De a densne nîni Ia termen«] sss arilat, garangi inolekari nentrs e­­sakta nlati a kimtisrilor; notrieit kon­­traktelor qe nosed. 2- lea Togi ageia din arendami kari ns se Bor conforma disnosigisnilor es­asse mai sss, ns nsmai ns se Bor nstea bsksra de skizimînt; dar se Bor de­­mrta de Îndato mi din slănîm­ire mi momiele se vor Binde ne kornota lor. DisnosijjiHnile a’jestüí jurnal se Bor ad«4e la i ul> uliniro de kutre Doninál Ministr» a! K-ltoIor mi Instrskgisniî ns­­bliso, dfuie io mai i.nttiö ’1 aa ssnsne la Domneaska anrobare. St. Golescu. C. Balcescu. G. Arghiropolu. Málinescu. B. Bolintinanu. E. Sămeșescu. Adunarea legisitoare a­­ fiiei Rominești a adontat m­oiektal de repe a kirsia kon­indere simeazi: Art. 1. Se faie un skizimint general la nregil kontraktelor ka­ka­ri s’a arendsit prin lî4ilagisne în a­­nul 1858 monitele antezimintelor bi­­serisești de Beri­­ ie katigorie, m­e­^ kari mi a orî­ kirsi alt Binezim­înt de utilitate nabliki. Art. 2. Acest skizimínt Ba în­ 4ene­ra anul 1859, kare va fi de 30 la sati nentra acest an 1859 iui de 20 la sati nentra armitorul an 1860, mi numai nentri a4eî aren­dam! kari Bor da garanți Balabili nentra regalata insusndere a aren­­zilor în Biilor. Facem kanoskat un­ ordonim ka­mete de fagi, în Beslite ka sigilial Statalal mi trekate în buletinul le­gilor (de o kam dali Monitorai o­­ficiale), si fu adresate Rsrgilor, Tri­­bunalelor mi Astoritigilor administra­­li Be ka si le înscrie în registrele lor, si le observe mi si faki a le observa, mi ministrul nostru Sekre­tär de Stat la Departamentul Jasli­­gieT, este însir­inat a nripegia na­­blikarea lor. Dat în Iami, la 16 Ianna, anul Ministri Sekretär de Stat la Denert. Ksl­efor mi In­strskjjisnii nsbibie din I­ara Rommenski. MALINESK8. No. 288. Iletigisnea ne se ssnskrie in Mol­­dova kontra Dom­nslsî str.in. Miria Ta* „Konsiderind kam kl Adsnirile aktsale legisitoare ín girile ssrorí, te na ales ne Miria Ta , kan al Moldo- Rominieí, dinnresui ks toati nagis­­nea rominiior, ltare as anlasdat mi sas bsksrat atil de malt, in zilele a­­nele ferinite de 5 mi 24 Iansarie. „Konsiderind noi In nolitika se­­kslslsí de astizi, as niminit ne ton! nrinninii nagionali din aneasti nariea Esronei, iukit aksm nini, Ilolonií, nini öngsrií, mi Ardelenii, díbí Boxemii, nini BokoBinenií , nini Greniî ns se maî bsksri de kanii lor nagionali. „Konsiderind noi Miria Ta, kit este de amari Blaga nonoarilor ane­­lora, kare n’am norocirea de a si bs­­ksra astlzî de banii lor nrom­ii sai naționali mi klt este de greș si, se elibereze nonoarile de ssb jigul stre­inilor, dsni ne as anskat odati se fie dominatiî de dmvnn­î, nrektim ne noate serpi de esemnis, in ziua de astăzi kiar Italia sora noastra nea de la anus. „KonsiderEnd noi, bl nagisnea romEni as fost gSBernats mi ea o­­duti de kitre nimte kani streini in­­nsmi adiks ne timnsl fanariogilor, ksm ki awemtea as nridatmi as stors toatB Biaga mi nsterea rominilor, ba inkl as Biolat kiar mi teritorisl na­­gisneî noastre, înkit astlzî Basai’abia mi Bskoßina, ns se mai afli ssb gs- Bernsl nostrs yel romín. „Konsiderind noi ki nagisnea romini as fost gS Bernati tot­ d’asna nimaî de kitre kanii rom­inî alemi de dinsa din sînsi ses mrom­is, mi ksm k& agest drent kare’l eserniti ro­­mimiî de 1614 ani, ns este nimaî ki ne sn drent al generagisneî romme aktsale, ge mi al fiilor , nenogilor mi strinenogilor nomtri, kare de aseea un«rî­ns se poate înstreina firi de pio­­larea drenturilor veneragisnilor vi­­itoare. „Konsiderind noi Miria Ta, ksm kl : în girile romme ssrori as dom­nit tot d’asna nsmaî Boinga nagisnei, nentrs kl: înssmnî kanii gsBernslor no­stri, ns sas nstst nini odăii ssi ne tronsi rommilor fir’ de a ns kinita mai întins încrederea nagisnei romíne, adikl Botsi rommilor, ear daki e’ar întimpla ka snii dintre noi si do­­renski si se teme sn m­inBine strein în girile romíne, atsnBi are si se nimiieaski toati libertatea Bea nsbli­­ki a nonorslsí romín, nentri ki m­in- Binele acesta ns nsma- kl are si fie strein de nagionalitatea noastri, adi­ki, ns romín, dar are si fie mi mo­­mtenitor tot de odati, în kit togi ssir- Besorit Isi n’as si maî fie alemî de kitre romini, Be as si domneaski nsmaî din gragia Isi Dimnezes mi fi­ri de Boia nagionalitigiî romine. „Konsiderind noî Miria Ta­ ksm ki tot rominii are o datorie sakri, nentri ka si’mî anere N­atria mi dren­­tsrile sale în kontra dominicis neî stre­inilor . mi ksm ki daki ar fi si se keme sn m­in­ine strein în gerile noa­stre; atsnni aceasti kismare ar fi ade- Birati tridare de natrie mi o ade- Birati reskslare în kontra legitimiti­­gii transist, mi a ordinei nsbÜBe. Te regim­ne Miria Ta­ka si trapezî de nuiditorii nagisneí mi ai gSpernilsi romín, m­e togi aßeî kare ar listeza si amtente assura tronsisí aktsal mi assura libertigilor noastre celor na­­gionale. De aceea maî protestim idee de m­inBinî streini, înaintea Dumnezeil si r­iringilor nostri, înaintea nagisnei romme mi înaintea îun­girnei Tale kare ai de împlinit o datorie absolsti din partea nagisnei kare te as ksno­­skst de Kan legitim al ei, adiki, nen­tri ka si aneri Breaga noastri Bea nagionali, toate libertigile noastre, mi teritorisl nostri Bel strimornesk în kontra dominiBisneî streinilor mi în kontra tstilor acelora kare Bres si tsibsre ordina nsbliki mi si ne Bin­­zi gara la streini. „Te rsgim în fine Miria Ta ka sl’gî adsBÎ aminte ksm ki maî ure­­ssi de Botsi Dipansk­lor ad-xok, kare le mite mi perisi mi nimîntsi ki n’au fost kon­voltate de niBÎ o protestare nagionali romini, mai mre sus de toate doringele si afiș mrinBinin­e de la strimomî mi sniversale a e drentslsî mi a­le marelsi mi saltíarea nagisnei romane, mi st’gî adspÎ aminte ksra ki Miria Ta ai îndeplinit toate dato­riile cele mai mari în bariera tstilor getigenilor rominî, kare ns not avea astizi nici o snerangi mai lesni ais­­rea nentri înfigarea mi fericirea ge­­rilor, de kit nimai Miria Ta kare nî se ii­ risnsnzitoris de toate acestea înaintea Isi Dumnezei mi a nagisnei romíne. „Dorind nage drentate mi nste­rea Domnii Tale. “ 1861. LEGE. ALEKSANDRU ION. Donansisi Redaktor al Rommslsi. Komitetsl Centrale din Bsksreindl nenlis ssbskrierea netigism­­ din 11 Isnis 1861, kitre Domnilor, gerind őnirea desi Birun­tb a Moldo-Rom­miel ssnt Domnitorsl ales La 5 iui 23 Ia­­nsaris, mi întinderea gensslsi elek­torale, Be inpiti ks onoare a ansn­­gia min stimabila d­ B. foaix, ki s’a denis în kanitali la Msniginalitate mi la koraisariatsrile msniginali, mi în­­distrikte la Ms iminalilbgi liste ade­rente la agea n­eligisne nentri geli­­gianii qe Bor Boi a­ssuskrie ageste doringi legali mi nagionali ale Ro­­mninilor, m­eksm mi la administragiu­­nile ziarielor Rominii, Indenendinga, Reforma mi Repista Rominî. Ilriimigl, doransle redaktor stima mi konsideragisnea noaslri. Membrii Komitalsll Centrale: I. I. Melik, Gr. Serrsrie, D. Ko­­zakoBiqj, Bolliak, C. A. Rosetti, A- leks Konst. Golesks, N. T. Orimia­­ns flreots Grigorie Mssqeleans. Bondarulu Foaie sraoristiki, anare în toate zilele ... de dsm­iniki. Iíregil ne­s­n­a­n 56 de lei, ne­s­s­m­b­t­a­t­e de a­n 28 de lei, ne sn­natraris de an 14 lei, iar nimersi 1 lek. Re­daktor I. B. ADRIAN. în lain!­bis­­rosl Bondarsisl e la Redakgis­­nea D­a­g­i­e I. în Bskstemtl la re­­dakgia konfrateisi sek Nikinergen. Akuma emi de s«b tinar la tino­­grafia domnul«! A. Berman din Iarnî o Rekslegere din gei mal bsni Ahtori fran­­gezi si let titls, de: „Paroles pour l’Es­­prit et Ie Coeur“ (Esprite nentri sui­rii ui­ inimi) dedicati î­n r­i­g­i m­e­i Sale Doamnei Elena, de Ar­nold Kam­inker. Titlel agestei l­ürgi Bor­­berite mrm­ els înssmi, mi snerim ki usbliksi amatoris de frimoase litere. Ba fi mil gemit din getirea agestei onere. Se afli la toate libririile mi la b. Dagiel, kim mi la administratia acestei lei. Hregsi snst esemnlariS este 12 lei. Către Domnii acționari ai­­ Ha­rului Romanul. Komitatsl soqietigii ziarislsi Ro­mi n « 1, roagB din nos ue dd. afegio­­narî kari n’as trimis banii nentrs akgi­­snile qe as ssbskris, a bine boí a si konforma artiklelsí din Statalele soqie­­tigii; într’altfel komitatsl Ba fi silit a da kont de starea kasai ui’a nsbiika name­­le qelor qe ns s’as konforraat înki sss qitatslsi artikls. Akgisnilo ssnt deusse la admini­­stragisnea aqesteí foie IlasagisI Romm No. 13. ön stabilibent siiagios de zid dsne sn model esronienesk, nenlrs kremterea Biermilor de mitase, ks odiile mi obiektele trebsinqioase, kon­­strsit ue nronrieíaiea ssnt-skrisslsl, deals SniriT, ne nimínt oxaBnik ín Isngime 130 stínjini, mi ín Iigime 43, ks o nlautagisne de dszl tineri ka la 5 mii; Asemenea mi o nereke kasé ks loksl lor momtenesk ín do­­ssl nalatslsi nringslsi Slirbeí ssnt dő BÎnzare; doritorii se Bor adresa la ssnt-skrissl. A. I z o s k s,

Next