Romănulŭ, aprilie 1862 (Anul 6, nr. 90-121)
1862-04-08 / nr. 97
! ROMANULUĬ rAPBILIt?. m mm ti, trebîndîi suma la debitulu seu. Este prin urmare forte lesne a vedea kn bankikulü krugi pe kirintele seu aelü puifinű de salariule unui impiegatu mi ki lű fane supínü pe timpulu a'ielu-a íe altufelü ar fi trebuitüsa lü perde numerinda baniiie are a lua mi a da. Daki komerijiantele priimest se moneti kalpi, trebue se suferi paguba, dar daki bankierulu o priimesae, paguba este pe séma lui. Daka prin negliginiji sau prin nesmin^a împiegaijitoru sei politele nu se înfuțimezi la skadin^a loru, komeniantele este respunzetorul, (tindukt neputíndu dovedi infiginiiarea titluriloru la lokulümi la timpulu lipsatu, élű perde, dupi testulu legii, ori lie dreptu in contra giranijilor). Daki bankiikulu uiți a infigiiiia polițele la skadingi, fii prin propria sa negliginiji, sau prin a impiegaijitoru lui, dînsulu trebue se suferi paguba. Komplulű kurinte alti bankiiriuiuí seű serves’ie őri kiruí negoijiitoriű a verifika esaktitatea proprielorű sale registre mi a fa'ie kn neputiniji ka impiegații luí se abuse de inkrederea ue le akórdi. Prin komptulű seű la bankiiriu, dupi karé póte tere totü d’auna o kopii, ’iineva vede k’o singuri privire posiniunea sa, mi fikindü totü d’a una plițile sale prin mizilomrea bankiiriuluí nu se póte ivi niií odati o dispuți daki unű komptű a fostü plititű saű nu, kim bankiiriulű póte dovedi totű d’ auna plițile efektuate mi produae mtanța persóneí kiarű pe cheque (bonulü) kliintelui seű. Unű altü avantagia ue-lű gisesae negoficitoriulu la bankiikulu sen este a aelua ki pate se-i prokure informagiuni asupra soliditiții, responsabilității mi creditului altora persone, seea «ie-la skapi adesea de pagube însemnate, fiiindu ki bankiiriulu pentru propria sa garanții trebue se kunoski pe toți komermanii, ka se nu suferi perderi skumptindu efectele loru sau abordindu credite unora kase kari nu meriți încredere. Prekumü este de interesulü bankiiriuluĭ a se garanta de relele întreprinderi, este asemenea de interesulu sci a vegia asupra intereseloru kliintelui seu, a lü feri de pagube prin informațiuni mi konsiliuri ne-i póte aere, kim este în natura lucrurilorű ki prosperitatea kliințilorm este in avantagiule bankumului, pe kinda kliințî rei în afacerile lorü impliki păgubiri adesea ruina bankiiriului. Nu este neguțutorm kare se n’aibi trebníngi do referinți, do recomandațiune sau d’o întrodukțiune, aiestea nu-i suntü nim o dați retușate de bankiiriulu senuafari numai daka kliintele i-ar liere a zne lucrurĭ in favórea lui sau a lu rekomanda íntr’unu kipu, kare nu este adeverulu sau karé întreie rekomandațiunea ie meríti. Prekumü bankiikulu este totu d’a una gata a da informațiuni kiringiloru lui, elü le refusi ori kirii alte persóne, mi afacerile skiiințiloru, ne trebü pri mizilenrea lui, remina totu da una sekrete, kim intr’unu komptoriu de banki sau de bankiiriu, ținutu kuma trebue, este oprita oricare impiegatu d’a vorbi de afacerile sau de kompturile kiiinnilorű supta penalitate d’a fi incati depirtata din pontura lefi. Unű alta avantagiű, ne resulti pentr’unű comerciante din relațiunile sale k’unu bankiiriu, este acela d’a pule skompta mai lesne mi mai avantagiosa efektele din porlibliulű seű, fiindü ki treku prin girulü bankiiriului ; bankiiriulü preferindu totu d’auna a skompta efektele khrinților, sci de kitti a kiuta aiure impiegarea kapitalului seu. Ori ’te persani, kare are unu komptu deskisű la unu bankiiku, póte se depun la dínsula o kaseti vikisi ku keie, însemnați cu numele sei, pe care o póte reclama ori kind voiesce în orele de lucru ale baniei. In acea kaseti póte depune testamentul- seu, titlurile proprietițiloru sale, poliți de asigurare a kasei sale ii orice alte documente de valore. In kasa d’a lipsi din cramiu, sau pentru afacerile sale, sau pentru aiutarea si petiții, in lokü d’a llsa bijuteria, arginteria sau alte obiecte de preță In diskrețiunea slugiloru lui le póte impaketa mi depune pecetluire bankiiriului seu contra unei recepție, mi bankiiriulu e obligată a înapoia palietulu sigilata, prekumü lü-a primitü. Eki in parte, kumu se servesce publikulu in tetese striine de bince, mi eki viki pentru ce se servesce ku ele, adiki pentru propriulu seu interesu, pentru kuviința sa mi pentru konfortele seu. Bankiirulu, din partea sa, ka ori ce alti persani, kauti interesulu seu propriu, elű nu face nimika pentru nimika, daru prin acomodarea ce oferesce publikului mi prin înlesnirile ce dobîndesce publikulu prin konkursula sea, se imulțesce kliintela sea din zi în zi mi avantagiele kliintelui mi bankimiului suntu mutualmente konsolidate. Eaki relațiunile ce esista ín țerele striine între casele de banki mi publikulu mi aki viki kumumi pentru ce komercialű este într’o stare puținii mulțimitorii la noi. Aici de ordinariu komerciantele nu se servesce d’unu bankuriu, prin urmare trebue se acorde încredere împiegaților si lui, ceea ce este odati póte interna interesele sale, afan d’acésta trebue se plitéski ómeni de prisosu, daki se depirtezi din afacerile sale, din causa unei bule, sau a unei kilitorie de comerciu, pentru sinetate sau de plicere, grijele ila urmiresku petutindenea, are a se îngriji daki kutare sau kutare sumi va fi plititi la skadinți, a se gindi la plițile sale, daki vor fi efectuate regulata, a se preocupa de impiegații sei, daka nu vom profita de lipsa lui spre a se înavuți cu paguba lui. Eu totulu altu-selu este daki komerciantele are unu bankuriu alti seű; élű, înainte d’a pieda, póte se-i pun îndatorirea d’a-i trimite regulatu o kopii a komptului seu, o dati sau de mai multe ori pe luni, mi asta-felu se scii totu d’auna dati afacerile sale mergu in ordine mi ku regularitate. Ela lasi bankikulu seü efectele de inkasata mi acela este responsabile pentru presintarea lorü la skadinti; elű autorisi, unű impiegata, in care are încredere, a ridica de la bankiiriu banii trebuinciomi; din timpu in timpü pute deschide prin sensorie credite noue ín favorea împuternicitului seu, dupi trebuințele comerciului seu. Ei, iași adresa sa bankiiriului kasela, poti informa prin skinsone sau prin depemie in kasa de trebuinți mi alti lumina despre abusuru de ’ncredere alü împiegațiloră lui, daki s’ar intimpla unu asemene lucru, sau spre a lű consulta la trebuinți pentru disposițiunea fondurilorű inkasato pe komptulu sen. Piniakuma nu s’a oferitu publicului principatelor înlesnirile ce prokuri kasele de banki, astafelű prekuma esista în țetele striine, acesta Insi nu póte fi o rațiune d’a nu le oferi akuma aceste înlesniri. Esista destule kapitaluri in minele kapitalistilorü acestora țete spre a oferi publicului tóte garanțele necesarie, spre a asigura interesele comercianților mi partikulariloru, kari voieskű a se servi de înlesnirile ce o sistemi de banki pune în disposițiunea loru, mi se afli destuii bankiri aici in Bucuresci dotați ku destule miziloce mi kapacitate spre a conduce ku profitu pentru dinmii mi ku avantagia pentru publicitate afacerile ce pot garanta si facilita desvoltarea comerciului si industriei acestora țere atita de avute. E vorba kiara de banii fii-kirura in parte pe kari tii-kare e su píri necontestabile, este darit datoria fiikiruia a privi d’aprópe maniera d’a lukra a acelora a khora încredințâzi fondurile sale sau proprietatea sa. D’aceia vorbindu de stabilimentulu kare s’a înființată de kurindu la noi, kompusa de akționari striini, lsima ka komercianții se ie ei în mii informiri despre soliditatea acestei instituțiuni, astafelu voru putea urma dupi propriele lorü consiliuri mi nu vor ave trebuinți de noi. Nu facemu aici de kitű a demonstra avantagiele ce potü resulta dintr’o asemene sistemi mi nu este akuma skopulu nostru a vorbi în favorea sau în defavorea stabilimentului in cestiune. Daki unii din bankinii noștri voieskű a profita de ideiele mi de principiele espuse, kredemü ki mi ei mi publikumu vorü gisi unu avantagia mutuale. In mesura in care se pună banii în cirkulațiune, în acea proporțiune voru înflori comercialumi industria noștri, Kapitalulu numai se nu lipsesti spre a veni la desvoltarea lorü, întocmirea unei case de banki mai multă sau mai puțină nu va gena pe bankierii noștri stabiliți, fiindü ki, ur» mindu principiele aretate, nu numai va fi unu cerbu de aktivitate pentr’unu stabilimentu nou, ci mi pentru zece altele, daki s’arü mai întokmi; afaceri voru fi d’ajunsu pentru tóte mi va fi avantagiű mi pentru publikű mi pentru cei interesați kari voru depune kapitalurile loru la acele bșnce. Prin posițiunea mi prin maniera d’a opera ele voru atrage kapitaluru lokale, kare prii acia remasa in neaktivitate mi pe kare ílu vor pune în circulațiune spre folosulu comerciuluĭ și industriei nóstre. Winterhalder, Domnule Redactoriu, ,, In artikolulű intitulată Salinele ce s’a publikatu In Rominulu de kitre d. I. Britianu, viza si in partea publikation No. 91-92 se esprimi astfelű: „ le o pasiune dar putea fi mai „buni pentru Statu ka se poproski ^esportativa ^Opta ga? jgici ga „faki konkuriița Siriioru streine yin„rîndu sarea ku 10 sfanți ° 0 de oka. ..kmda în realitate intra în vistierie „14 sf. 4 fiindu plitiți în konta d-luî „lIiokan. Guvernulu însi fikum’atunci „trebile d-luî Mima îlu puse în posițiune ka se devie proprietară a mai „multor” milióne de oka sare ku 10 „sf. suta de oka, adek't ku paguba „Statului ui’a d-luî Miokan mi kare „celu puținii era pimintenu. N’amü do skopű, d-le Redaktoru se respundu d-lui Batian mi în ki mi mai puținu s’apiru pe toți aceia de care s’atinge acestü artikolu, dar nu pociui li sa se trezi în cere în publik opiniunea d-luî Britianu, ki guvernul a fikut atunci trebile d-luî Mima ku paguba Statului m’a d-lui Kiokan ; pentru ki guvernulu kare a vindutu sarea d-lui Mima a fostu ministeriulu Stefan Golesku la care luamu mi eu parte. Guvernulu ce a precedat, ministerialii Stefan Golesku, a fostu ministerial B. Katargiu, mi se uitie d’acest ministerul cercotindu starea kasei tesaurului Publiku, agisita de trebuinți se propune camerei unu împrumută de patru milione lei. Totü acesta ministerul vizinciu ki d. Kiokan nu rifuise înki banii prețului sirii ce priimise în luna lui Aprile, pe care, după condițiile votate de kamen la Dec. 1861, trebuia si respunzi la 1 Maiü, a poprit predarea sirii kimitului lui Maiü prin la totala jefuire a datorii lunei precedente. Astafelu dar ministeriul Golesku la sosirei a gisita pe de o parte începuti constrîngerea în kontra d-lui Kiokan, iar pe de alta constatati de ministeriulü ce la precedată trebuința de numerarü in kasa tesaurulî publiku. He a fikutu ministeriulu Golesku in bestia d-lui Biokan ? La konstrinsü necontenita în paza angajamentului in kit d-la Biokan care pretinde ki este nepistuita a reklamata la kamen. Publikulű mtie ki de mi majoritatea kamerei era ama de ostili ministerului Golesku, Cu tóte acestea prin doi voturi ce a emisă in acesti kestie, au dată dreptate ministeriului mi l’am autorisat se esekute kontraktulü astüfelü prekumü elü ilü interpreta. Se intre asemene ki ’n urma refusului d-lui Biokan d’a se supune oferirii kamerei, ministeriulu puindu in licitațiune vinzarea sirii in kontulu d-lui Biokan au rimasu asupra d-lui Mimaku prețu de sf. 12 y4 suta de oka. Kindü dar, kum s’arati mai susü, kamera ofírise se se esekute kontraktulü; kindü in kontraktu se stipula ka la kasa de infrakție din partea d-lui Biokan si se vinzi in kontul garanții sale; kindü la vînzare emise prețul de sf. 12 % iar nu de zece kumarați d. Britianu, mi kunda mai ku semi tesaurulu publiku s’afla în aria de mare trebuinți de bani în kita kamera votase se se faki una împrumută ku dobinda estra-legali de 12 la %, era ku putinți ka guvernu se nu ție nici o sokoteli de posiția strîmtorati în care s’afla tesaurulu ka se ’ncepi esperiința propuși de d. Britianu. kare esperiinți pentru kitava timpu ar fi fikutu lui mai grea acea posîțiune prin neintriri regulate de bani la termeni otrîți ? Daka guvernală d’atunci ín loku d’a popri vînzarea sirii pe fontulu Statului a intimizü kumpirarea fikuti de d. Mima, n’a fikut-o de lok ku intențiune se faki trebile d-lui, precum nici n’a avutu intențiune s’aduki păgubi d-lui Biokan, kid singurulü se skopü a fost se asikurese intnrile fondurilorű statului regulat. Rekufikmdü dar mai susü citatele frase ale d-lui Britianu pe care krezü ki le a pusă pentru ki la ínmelatu mmnma apkotindu lit spptó íi ku« a l’ostü vínduti sarea era de 10 sf. °/0 de oka, vi rogü, d-le redaktorü sí bine-voemti a insera acésta ín jurnalulü ce redijațl. Priimesce te rogü Inkredinjjirile de știma mi afektia ce vi pistrezu, G. Bălcescu... Bukuremii 6 Aprile. Relațiuni mercantili. Kredemii in interesulu komercianțiloră in genere mi esportatoriloru in partikulariu a cunosce dupi date esalte kitiimile de cereali ce au intrată mi au emitü prin fruntariele francese in anulu 1861. Estragemü urmitoaiele cifre din darea de kompta a guvernului francesc, fikuti pe baza registrelorü duanuarie. In anulu 1861 Francia a importată peste tota, 10,409, 641 kuintali gnű. (Unu [quintalü sau 100 kilograme metrice este aprope 1/4 de killmisun rommeski). în anii preceding (1860 mi 1859) totalele importului francese nu întrecea 1 x/2 sau 2 milione quintali. Din toti importațiunea de grin a anului 1861 s’a întrebuințată pentru consumațiune interni 9,201,618 quintali. Țerele mari au contribuit mai multu pentru importuri francese de grin suntü: Russia ku 2,894,000, Asociațiunea duaniarii ku 1,456,000, Engliteza ku 1,675,000, mi Principatele Duniriane dimpreuni ku Turcia ku 1,040,000 quintali. Sekari s’a importată ín Francia (1861) 105,266 quintal!, orzií 305,994 mi ovezü 578,451 quintali. Ministrulu komerciului, industriei și agrikulturei ale Italiei, Markisula Pepoli a adresată konsulului Italiană la Mannheim, d. E. Frautmann, urmitoria epistoli ku data de 30 Martie anula kuvente: „Domnule Konsulü! Me Întrebi ce instrucțiuni am a-ți da In priminția relațiunilor komerciale Intre Italia ii Marele Dukatu Baden. Deși relațiunile Intre ambele tere nu suntui inii x normali, respunsulu meu este ku tóte acestea kurata mi limuritü. Italia au guvernul regeskü au cea mai viui dorinți a intra ku Germania în cea mai amikale relațîune de komercia. Guvernulü regeska va saluta la o zi fórte fericiți pentru dinsula aceia, in care va fi perita ori ce bhinuieli despre sinceritatea bugetirilorü nóstre mi ’n kare Germania va Întinde Italiei o mini amiki. Beaa ce ne desparte înki, este simpatia unora guverne pentru dinastie detronate, ceia ce ne împreuni, suntü interesele naturali, în partea aceaa s’afli interesulu unul miliü numerű de ómeni, in partea acesta tate interesele comerciului si industriei ambelor națiuni. Spune kurata kompatrioților dumitale: alianța komerciale între Italia si Germania are misiunea de a produce resultatele cele mai mizețe pentru prosperitatea ambelor națiuni precumü mi pentru causa civilisațiunii; acea alianță va ave cea mai favorabile înrurire asupra cestiunilor politice ale Europei. Italia voieșce numai și Alpii se apere în privința politicii limitele sale, în privința mercantile voiesce se dispare acele limite. Comercialu nostru simp» • te trebuința d’a se Întinde spre Germania, tîrgurile nóstre, sunt dispu» se a se deschide industriei germane. Prosperitatea ambelor sfere sufere, dari se vor intarzia mai multă timpu statornicele relațiuni de comerciu în* tre ambele națiuni. Aceste relațiuni vorü fi statornice, fiindu ki suntui întemeiate pe interesele reciproce. Kitti despre mine, voiti lukra totu d’auna în acestü sensu mi avîndu în vedere a*cestui mare skopu, suntti sikura ki esprima dorințele mi opiniunile țerei mele. Priimesce espresiunea desevîr* mitei mele stime. Lupskristi Mîălstrii UÎ Pțfitt,