Romănulŭ, august 1863 (Anul 7)

1863-08-16

ROMANULU Zau AUGUSTO. 723 git eleptorale, pentru ca națiunea se ie dă parte mare și dreptă la lucrările iei, daca ilicemu a se ’ntruni toți ó­­menii liberi, ș’a cere tóte aceste, ș’ale cere limpede, curatu și ’a facia n ți­­unii, este după voi, să „coalițiune mon­­struosă apoi căndu alți omeni, căzuți din tóte partitele, și căluți ca frunzele de tomnă, se ’ntrunescu în taină spre a respinge tóte aceste ce­reri ș’a întorce națiunea mai ’napoi chiarű de cătu regulamentul­ orga­nicii, n’avemu dreptă are și noi se numimu acea întrunire; „coalițiune na­turale:“ adică întrunirea a cător fi oa­­meni cari vorü se­peră țera suptă una guvernă personale, mai red­oncă, suptă ună guvernă fară nici uă bu­solă, fără nici ună controlă, și acesta numai pentru ca scopul ă loră, celă necunoscută, imhițiunea loră, intere­­sulă loră personale se fiă îndestulată! Nu ne place aces­t raționamîntă! Dară a cui este culpa? Ne-ați numită pe noi organă a­ ă unei coalițiuni mon­­struase, trădători și vizitători ai Patriei,“ și ne ați dată aceste epitete, cândă este scrută că ’n vieța nostră, n’amă servită nici u­ă guvernă reacționariă, nici ună străină, și n’amă sfâșiată, pîn’acum celă pucin, nici nă lege. Ei bine, epitetă pentru epitetă, presupunere pen­tru presupunere, noi avemă mai multă dreptă se re ’ntorcemă aceste grațiase tit­luri, și cu atătă mai multă dreptă, că voi cualisații în secretă sunteți la putere și noi suntemă vă simpli partită militante, luptătoriă. Avemă dreptă, căci ve putemă zice: — ș’avemă măr­­turie vieța vóstrá trecută și națiunea întregă: — Cea­a ce ați făcută în tre­cută, cea­­a ce faceți în presinte veți face și ’n vitoriă. in trecută ați ser­vită regimele personale, astăfelă și ’n presinte, astăfelă și ’n viitori». In tre­cută a­ ți servită generării străini, gu­vernele de invasiune, astăfelă veți fa­ce și ’n viitoriă. Domnulă generaliă Florescu a mersă cu Rușii peste Car­a­păți. Pe ce dreptă dară domnia-sa ne pute țl­ce, noue de la Homănule, „in­strumente ale străinului“ fără se ne de mai multă dreptă a-i respunde:— Uită-te în oglindă adiotante ală mus­­calilorö Luders și Danernberg !! ! C. A. Rosetti. (va urma) Se scrie din Viena diariului la France că guvernul­ rusă s’ar fi silită a da guvernului italiană se înțelegă că numai radiculă Rusiei îl­ pute face a dobîndi Roma și Venezia. Diariulu La France, publicăndă a­­cesta, adauge că inițiativa luată de im­­peratură Austriei în privirea statelor­ germane și numirea archi­ducelui Ma­­similiană ca împerată ală Mesicului a­ aruncată partita acțiunii din Italia în­­tr’uă abatere completă. — Francfort, 18 Augustă. Săra. Co­­prinsură de căpetenie ală discursului Imperatului la­ deschiderea sesiunii con­gresului este celă următoriă. .. Am socotită de datoria a es­­prime de faciă convicțiunea mea că Ger­mania așteptă, ca dreptă, desvol­­tarea constituțiunii sale potrivită cu sedluță în care trăimă, și am venită a areta confederaților m­ei, într’m­ă schimbă personaje de ideie, ceia ce credă cu putință, spre dobîndirea marelui scopă și ceia ce din partea mea suntă gata a acorda. Basată pe ideia întinsă a scopului confederațiunii, în stipulațiunile proiec­tului, actului de reformă, elaborată luptă a mea imediată direcțiune, pună puterea esecutivă in măinele directo­ratului, cărui­a este alăturată consi­­liul­ federativă. Aceștia convoca a­­dunarea periodică a deputaților, spre a lua de­plină dreptă parte la legisla­­țiunea și la alcătuirea budgetului con­federațiunii. Disele stipulațiunii intro­ducă diete periodice de principi în via­ța politică a Germaniei; garanteză, prin întocmirea unei curți judiciarie in­­dependinte a confederațiunii starea ju­­diciariă publică a Germaniei, și prin consecință păstreză în tote acestea prin­­cipiul­ drepturilor­ egale ale unor­ state independinți, unindă toto două dată și luarea în considerare a proporțiunii puterii și a numerului poporațiunii. Am credulă că a sosită timpulă a renoui alianța (federațiunea) părinți­lor« noștri în spiritul) epocei nóstre, a-i redă, prin împărtășirea poporelor) nóstre, uă nouă și prospătă putere de vieța, și a o face capabile d’a uni Ger­mania, ca ună corpă completă și ne­­despărțibile, în onore și putere, în si­­guranță și prosperitate. Propunerile mele suntă fără Ju­ddiein susceptibile de perfecționare; dară rogă pe augustii mei confederați a se gîndi, dacă pote fi în interesulă nostru a întărziia, pentru acesta neper­­fecțiune, adoptarea planului stă și nu­mai pentru ună scurtă timp«. Nu în de­schiderea umioră lunge discusiune, ci într’uă răpede și unanimă decisiune a Principilor­ germani privescă singura putință d’a căștiga ună ter­mă solidă în costiunea asupra viitoriului Germaniei. N’am putută îndupleca pe regele Guillem al­ Prusiei la uă cooperațiune personale la operea unificării, dară înăn­­ită cu stăruință speranța într’ună re­­sultată fericită aiă­dilei aceștia. Regele Guillem al­ Prusiei a a­­prețuită fórte bine motivele mele pen­tru necesitatea și urgența unei reforme a confederațiunii, mi-a opusă numai lip­sa de pregătire d’ajunsă spre a discuta imediată acestă cestiune într’uă aduna­re de principi ai Germaniei. în principiu regele nu s’a decla­rată în contra unei adunări de principi, ci a credulă numai că ar trebui se fiă procesă de consiliuri de miniștri. Am îndreptată atențiunea Maiestății Sale asupra neproductivității unoră a­­sem­enî precedințî negoțiațiuni, dară a­­tîrnă numai de la noi, cari ne­amă a­­dunată aci, a dovedi prin faptă că pen­tru noi costiunea renouirii confedera­­țiunii este matură, că în inimele nó­stre decisiunea este lipsată a nu lăsa mai multă limpă se reinără națiunea germană privată de mijlocele unei mai î nalte desvoltări politice. Se ne animă dară, în considera­­țiunea marelui, necalculabilului și în­semnatului scapă, curîndă și răpede asupra amenunțelor, speciali! Fideli a­­lianței, se păstrămă loculă care se cu­vine putericei Prusie și se sperămă în Dumnedeă, că exemplul­ concordiei nó­stre va esercita uă putere victorioasă asupra tutoră­luimelor­ germane.“ Regele Baveriei a respunsă la cu­­vîntulă de deschidere ală imperatului. Banchetul« dată suveranilor« de Senatul« orașiului a dăinuită de la 6 pînă la 9 ore. Monarhhii Austriei, Ba­­variei, Badenului și Koburgului a fostă priimițî de mulțimea poporului cu a­­clamațiuni entusiaste și c’uă planiă de flori. împeratură ședea suptă un­ ta­blou represintăndă pe împeratură Io­­sef II. în facia lui ședea burgeme­­strulă Müller, care, după întăială ser­­viț­ă, închină următorulă loastă: ,,Ună avertismentă, totu atătă de seriosă călă este și de mare și fru­mosă, a dată prilejă serbării de astăzi, d’aceia înainte de tóte, mulțămire înal­tului Domnă de la care a emanată aver­­tismentulă, mulțămire înalțiloră Domni cari aă urmată avertismentulă impe­riale și cari nutrescă în ănimele loră tóte speranțiele comune pentru pros­perarea patriei. Facă cerulă că acesta oră fericită se fiă bine-cuvîntată și spre folosulă patriei. Din adînculă ănimej­dică: Se trăiască Principii Germaniei și orașiele libere adunate aici. împeratură respunse la acest toastă cu voce tare: „în numele principilor­ adunați aici i dă cuvintulă spre a mulțămi Se­natului și cetățiănilor­ orașiului liberă pentru priimirea ospitalieră ce ne a pregătită Francfortulă ; credă că nu putemă esprima mai bine și mai demnă mulțumirea noistră cetățenilor, patrioți, de cată dăndă dovada, că noi, Prin­cipii Germaniei, suntemă toți uniți în aceiași iubire cordiale pentru patria comune. Asemenea suntemă toți uniți în bunele sim­ptiminte pentru acestă o­­raș să arătă de avută în onorî și suve­nire, cu bucuriă voră deșerta cu mine înalții ăspeți pah­arură pentru binele și crescîndea prosperitate a Francfor­­tului. Trăiască Francfortulă!“ Toți cei presinți s’aă rădicată în piciure, repetîndă de trei ori vivatură care a resumată pînă la muntele Ro­­manilor­, unde s’a continuată de acla­­m­ațiunile poporului și de sunetul­ mu­­sicei. — Măine s’așteptă Regele O­­landei. — — Francfort, 22 Augustă. Conferin­ța principiloră s’a deschisă astă­zi la 11 ore. S’așteptă decisiuni positive și importanți. Scomolole împrăștiate des­pre modificări a actului de reformă nu sunt­ întemeiate. Ședința s’a închisă la 1 după 12; s’a citită epistola de re­­fusă a regelui Prusiei. Discusiunea a­­supra unor­ punsuri ale proiectului de reformă a începută; resultatulă este forte satisfăcătoară și este forte pro­babilă că în scurtă timpă se va do­bîndi oă înțelegere completă. Ședința viitóre se va ținea luni, la 24 Augustă. Se zice că compunerea directoriului a fostă luată în deliberațiune și că s’a și reguată. — Ieri Austria a adresată tutoră cabinetelor­ principilor­ ger­mani, cari iau parte la congresă, una memorandă atingătorră de mijlocele prin care s’ară putea grăbi desbaterile. — Corespondința litografică a d-lui Bud­­deus combate disele diariului de la Francfort cumă că Hannovra, Sacsonia și Wiurtembergulă ar fi refusată sim­plu (pure et simplement) propunerile de reformă. Acestă organă raporte că ăntetusă paragrafu a provocată óre­cari observări ale ducelui de Altenburg, după care ducele Ernest de Lacsă-Ko­­burg a ținută ună discursă patriotică și paragrafulă a fost­ priimită în una­nimitate. Asemenea au fost­ pr­imite mai multe alte paragrafe. Viena, 21 Augustă. Diarele pru­­siane liberale, de căndu cunoscă sti­pulațiunile esențiale ale proiectului aus­triacă de reformă, facă oposițiune Aus­triei, fiindă că propunerile austriace nu se găsescă în destulă de liberale. A­­cesta vine în ajutoriul­ domnului de Bismark, de­și motivele oposițiunii suntă cu totulă opuse tendințelor­ sele. Dar primul- ministru ală Pru­siei se preocupă forte puțină de sor­gintea oposițiunii, fi­ă­care inamică ală Austriei este amiculă seă. Calculul ă seă ar putea fi bună dacă proiectul ă de reformă ar fi emanată de la Corni­țele Rechberg sau de la ună altă mi­nistru, dar cestiunea se schimbă, fiindă că autoriulă proiectului este însuși îm­peratură Austriei, care consideră efec­tuarea lui ca uă cestiune de onore, și ’n contra unei asemenea personali­tăți, puterile diplomatice ale domnului Bismarck nu voră fi d’ajunsă. Proiec­tulă de reformă, precumă îlă cunos­­cem­ă acumă în totă coprinsulă seă, lăsă încă multe de dorită, mai cu semn se critică rolulă restrînsă ce s’acordă reprosintațiunii poporelor­, dar nu pu­­tem fi tăgădui că este u­ă mare pasă nainte și că lasă deschisă calea refor­­melor­ ulteriore . Cu cea mai mare atențiune s’aștepta acumă resultatură discusiunilor­ dietei delegaților­ ger­mani, care se deschide astă­zi. A­­cestă adunare întru adeveră nu posede­a nă mandată în formă, dară uă adu­nare de căte-va sute de bărbați inde­pendinți, inteligenți și patrioți, cari s’a­­dună aletarea cu congresul­ suvera­­niloră la Francfort, are suptă tate îm­prejurările dă greutate pre­care de­și nu se potă basa pe ună mandată docu­mentată. Dacă s’ară putea dobîndi m­ă acordă — fiă chiară numai în privința ponturilor­ esențiale — între dieta princiar­ă și dieta delegaților­, atunci reforma dorită de Austria ar fi și îm­plinite în părțile sale esențiale mai ’nainte chiară d’a fi decisă formală. Principii și delegații germani s’adună astă dată din libera loră voință, fără a fi obligați printr’uă lege, și dacă se voră învoi între dînșiî, atunci cestiu­nea, dacă regele Prusiei va lua parte sau nu, nu mai póte avea nici uă în­­semnetate, căci isbănda operei de refor­mă ar fi asigurată și fără consimțimîn­­tulă Prusiei. — Francfort, 21 Augustă, 9 ore, 15 minute dimineța. Comisiunea dietei delegaților ă va propune urmatoria re­­soluțiune la cestiunea germană: 1) . Dieta delegaților­ privesce în inițiativa Austriei și ’n împărtășirea mai tutoră membri­lor confederațiunii dovada plăcută a convicțiunii petutiu­­dinea victoria să despre n­eajunsulă for­­melor­ esențiale ale confederațiunii și despre necesitatea arginte a unei re­forme, de­și atîrnă de la ulteriora con­­cedere a principilor­ germani garanta că bunură dreptă ală poporului ger­mană sa­uă constituțiune demnă de dîn­­sulă se-și găsască în sine împlinirea. 2) . Dieta delegaților­ pate spera numai de la uniunea confederativă, pre­cumă a găsită uă espresiune legale în constituțiunea imperiului de la 1849, uă deplină satisfacțiune a trebuințelor­ de libertate, unire, siguranță și putere ale națiunei; cu tote acestea dieta de­legaților­, în fa­ia crisei interne și a situațiunii externe, nu este în stare­a adopta­tă conduită curată negativă în contra proiectului austriacă. 3) . Dieta delegaților­ însă trebue să privescá ca forte precare (précarre s­­ună șiră de stipulațiuni speciale ale actului de reformă, mai cu sema com­punerea și competința representațiunii delegaților­, trebue din contra să de­semne, ca să condițiune prealabile și indispensabile formarea unei represen­­tațiuni alesă de națiune. 4) . Dieta delegaților­ privesce re­­cunoscerea egalității drepturilor, am­­belor­ puteri mari în federațiunea sta­turii d­ă ca uă obligațiune a justiției și a politicei, asemenea și intrarea în confederațiunea germană a provinciiloră Prusiei cari încă nu facă parte din­­tr’însa. 5) . Suptă tote eventualitățile de­clară dieta delegațiloră, că de la uă isolată procedere din partea guverne­­lor, nu se póte aștepta oă soluțiune bună a cestiunii naționale de reformă, ci numai de la consimțimîntul­ unei a­­dunări naționale, convocată după noi­­decisiunilor­ federative de la 30 Mar­tie și 7 Aprile 1848. — Cracovia, 20 Augustă. Despărți­rea comandată de Chmielinski a pri­mită întăriri și o dată la 17, că luptă lîngă Biala, în Podlachia, resultatulu este încă necunoscută. — Viena 20 Augustă. Ultimele noutăți din Lituania anunțță că despăr­țirea comandată de Mackiewicz a re­purtată, lîngă Riesciany, ună avantagtă contra unor­ forțe rusești superio­­aie. — Uă altă luptă fericita­tă fostă la Obiehow­— Ciu­mă în­că corespondințiă din Petresburg a Independinției Belgice: „Generaliulă Murewielf, care pre­tinde ce a asigurată, — cu ce preță, D-deule mare! — K­nissea Wilnei, a făcută a se celebra cu măreția sărbă­­torii împărătescă. Generaliulă a dobîn­­dit ș­ de la nobilimea polonă­ză adresă de credinț­ă și devotamentă cătră îm­peratură. Acesta adresă, transmisă de mareșialele nobilimii i-a fostă fatale. „Spre a­ lă pedepsi, Tribunalele secretă lu­a condamnată la morte și h­otărîrea a fostă esecutată. Mareșialele a fost a­junghiată în casa sea la de­­jună ; elă n’a murită și se speră că va scăpă; ună servitoriu însă care sărise în ajutoriul ă­scă, a fostă rănită astă­­felfi încă în a doua di a murită. Cei 300 de semnători ai Adresei sunt­ fórte neliniștiți de sartea ce le e reser­­vată și nu mai cure dă a eși din casă.“ — Hamburg, 20 Augustă. Se scrie de la Wilna: „MarawhesT a spîndurată fără judecată pe doui frați Iosefă și Alesandru Renkowski, bănuiți c’aă par­ticipată la cercarea d’asasinată contra mare și alelui nobilimii din Lituania. — Cracovia 22 Augustă. Doue esecuțiuni la marte s’aă făcută la Wars­zawa. Marszewski și Dabrowski au fostă spîndurațî. — Hamburg, 21 Augustă. Invali­­dulü russii mărturesce ca Rușii să avută la Zirgyi perderile următoare: „Morți ună majoră, ună locote­­nente, și 82 soldați. „Prisonieri 108. „Răniți, 6 oficiări, 149 soldați. — New-York, 10 Augustă. New - York Herald semnală una scomptă după care d. Casius Clay ar fi subscrisă ună tratată cu Rusia. Astă tratată stipulază că’n casă de resbelă ală Rusiei cu puterile ocidentului, A­­merica, din parte­ i, va declara res­belă Franței și Engliterei. Generaliulă Mead și-a dată de doue ori demisiunea; se asigură că va fi înlocuită de generaliulă Grant. — New-York, 12 Augustă. Ună meating ală republicanilor­ s’a ținută la Washington, în urma scirii că confederații ară fi dispuși a reintra în Uniune, dacă li s’ară oferi condi­­țiuni aceptabili. New­ York Herald asigură că pre­ședintele Lioncoln va cere Franciei se se lase de proiectul­ creării unei mo­­narh­ie la Mexico. Bibliografie. LA LIBITAIUA se află de vînda­ SOWCO. COMP. IRC Mezzetti, doă carouri în care se coprin­de șase cântece naționale, și anume: „întru-o verde grădiniță“ „Adio Iubită.“ „Scumpă terță și frumosä“ „Destulă, destulă ajunge. „De trei­ ori luna plină și „Soldatulă Romanii. Musica este arangiată într’ună modă de a se putea căuta și din gură pentru o voce centrală fără a-l schimba tonală. PREȚULU ambelorü cărturi este de patru sfanțuri. Cu acestă ocasiune avemă plăcere­a anunc­a că peste puțină timpă va eși de sub presă renumita scriere a lui Voltaire „SECULULU LUI LOUIS XIV tradusă de G. Petrini. în literatura franceză există puți­ne cărți cu unu asemene renume po­pulară ca seculuță lui Louis XIV și a­­cestă sucesă datorește, nu numai me­­ritulă istorică ală acestui opă celebru, dară încă și gustură literariă ală com­­posiției, prin care Voltaire, ca istorică și ca scriitoră cu dreptulu­ră conchisă favorea publică, și cu multă reșonă di­­cea d. Augier ca, din tóte cărțile is­torice ale lui Voltaire, acesta este a­­cea care să prijmită mai multe laude și care aă suferită mai puțină critică, acesta este una frumosă tabloă, repre­­sentăndă unu bună guvernămîntă. Is­­toricul­ are tostă imparțialitatea care pate să se acordeze cu o giustă admi­­rațiune. „Biographie Univ. „Art. Voltaire,“1

Next