Romănulŭ, august 1863 (Anul 7)
1863-08-16
ROMANULU Zau AUGUSTO. 723 git eleptorale, pentru ca națiunea se ie dă parte mare și dreptă la lucrările iei, daca ilicemu a se ’ntruni toți ómenii liberi, ș’a cere tóte aceste, ș’ale cere limpede, curatu și ’a facia n țiunii, este după voi, să „coalițiune monstruosă apoi căndu alți omeni, căzuți din tóte partitele, și căluți ca frunzele de tomnă, se ’ntrunescu în taină spre a respinge tóte aceste cereri ș’a întorce națiunea mai ’napoi chiarű de cătu regulamentul organicii, n’avemu dreptă are și noi se numimu acea întrunire; „coalițiune naturale:“ adică întrunirea a cător fi oameni cari vorü seperă țera suptă una guvernă personale, mai redoncă, suptă ună guvernă fară nici uă busolă, fără nici ună controlă, și acesta numai pentru ca scopul ă loră, celă necunoscută, imhițiunea loră, interesulă loră personale se fiă îndestulată! Nu ne place acest raționamîntă! Dară a cui este culpa? Ne-ați numită pe noi organă a ă unei coalițiuni monstruase, trădători și vizitători ai Patriei,“ și ne ați dată aceste epitete, cândă este scrută că ’n vieța nostră, n’amă servită nici uă guvernă reacționariă, nici ună străină, și n’amă sfâșiată, pîn’acum celă pucin, nici nă lege. Ei bine, epitetă pentru epitetă, presupunere pentru presupunere, noi avemă mai multă dreptă se re ’ntorcemă aceste grațiase titluri, și cu atătă mai multă dreptă, că voi cualisații în secretă sunteți la putere și noi suntemă vă simpli partită militante, luptătoriă. Avemă dreptă, căci ve putemă zice: — ș’avemă mărturie vieța vóstrá trecută și națiunea întregă: — Ceaa ce ați făcută în trecută, ceaa ce faceți în presinte veți face și ’n vitoriă. in trecută ați servită regimele personale, astăfelă și ’n presinte, astăfelă și ’n viitori». In trecută a ți servită generării străini, guvernele de invasiune, astăfelă veți face și ’n viitoriă. Domnulă generaliă Florescu a mersă cu Rușii peste Carapăți. Pe ce dreptă dară domnia-sa ne pute țlce, noue de la Homănule, „instrumente ale străinului“ fără se ne de mai multă dreptă a-i respunde:— Uită-te în oglindă adiotante ală muscalilorö Luders și Danernberg !! ! C. A. Rosetti. (va urma) Se scrie din Viena diariului la France că guvernul rusă s’ar fi silită a da guvernului italiană se înțelegă că numai radiculă Rusiei îl pute face a dobîndi Roma și Venezia. Diariulu La France, publicăndă acesta, adauge că inițiativa luată de imperatură Austriei în privirea statelor germane și numirea archiducelui Masimiliană ca împerată ală Mesicului a aruncată partita acțiunii din Italia într’uă abatere completă. — Francfort, 18 Augustă. Săra. Coprinsură de căpetenie ală discursului Imperatului la deschiderea sesiunii congresului este celă următoriă. .. Am socotită de datoria a esprime de faciă convicțiunea mea că Germania așteptă, ca dreptă, desvoltarea constituțiunii sale potrivită cu sedluță în care trăimă, și am venită a areta confederaților mei, într’mă schimbă personaje de ideie, ceia ce credă cu putință, spre dobîndirea marelui scopă și ceia ce din partea mea suntă gata a acorda. Basată pe ideia întinsă a scopului confederațiunii, în stipulațiunile proiectului, actului de reformă, elaborată luptă a mea imediată direcțiune, pună puterea esecutivă in măinele directoratului, căruia este alăturată consiliul federativă. Aceștia convoca adunarea periodică a deputaților, spre a lua deplină dreptă parte la legislațiunea și la alcătuirea budgetului confederațiunii. Disele stipulațiunii introducă diete periodice de principi în viața politică a Germaniei; garanteză, prin întocmirea unei curți judiciarie independinte a confederațiunii starea judiciariă publică a Germaniei, și prin consecință păstreză în tote acestea principiul drepturilor egale ale unor state independinți, unindă toto două dată și luarea în considerare a proporțiunii puterii și a numerului poporațiunii. Am credulă că a sosită timpulă a renoui alianța (federațiunea) părinților« noștri în spiritul) epocei nóstre, a-i redă, prin împărtășirea poporelor) nóstre, uă nouă și prospătă putere de vieța, și a o face capabile d’a uni Germania, ca ună corpă completă și nedespărțibile, în onore și putere, în siguranță și prosperitate. Propunerile mele suntă fără Juddiein susceptibile de perfecționare; dară rogă pe augustii mei confederați a se gîndi, dacă pote fi în interesulă nostru a întărziia, pentru acesta neperfecțiune, adoptarea planului stă și numai pentru ună scurtă timp«. Nu în deschiderea umioră lunge discusiune, ci într’uă răpede și unanimă decisiune a Principilor germani privescă singura putință d’a căștiga ună termă solidă în costiunea asupra viitoriului Germaniei. N’am putută îndupleca pe regele Guillem al Prusiei la uă cooperațiune personale la operea unificării, dară înănită cu stăruință speranța într’ună resultată fericită aiădilei aceștia. Regele Guillem al Prusiei a aprețuită fórte bine motivele mele pentru necesitatea și urgența unei reforme a confederațiunii, mi-a opusă numai lipsa de pregătire d’ajunsă spre a discuta imediată acestă cestiune într’uă adunare de principi ai Germaniei. în principiu regele nu s’a declarată în contra unei adunări de principi, ci a credulă numai că ar trebui se fiă procesă de consiliuri de miniștri. Am îndreptată atențiunea Maiestății Sale asupra neproductivității unoră asemenî precedințî negoțiațiuni, dară atîrnă numai de la noi, cari neamă adunată aci, a dovedi prin faptă că pentru noi costiunea renouirii confederațiunii este matură, că în inimele nóstre decisiunea este lipsată a nu lăsa mai multă limpă se reinără națiunea germană privată de mijlocele unei mai î nalte desvoltări politice. Se ne animă dară, în considerațiunea marelui, necalculabilului și însemnatului scapă, curîndă și răpede asupra amenunțelor, speciali! Fideli alianței, se păstrămă loculă care se cuvine putericei Prusie și se sperămă în Dumnedeă, că exemplul concordiei nóstre va esercita uă putere victorioasă asupra tutorăluimelor germane.“ Regele Baveriei a respunsă la cuvîntulă de deschidere ală imperatului. Banchetul« dată suveranilor« de Senatul« orașiului a dăinuită de la 6 pînă la 9 ore. Monarhhii Austriei, Bavariei, Badenului și Koburgului a fostă priimițî de mulțimea poporului cu aclamațiuni entusiaste și c’uă planiă de flori. împeratură ședea suptă un tablou represintăndă pe împeratură Iosef II. în facia lui ședea burgemestrulă Müller, care, după întăială serviță, închină următorulă loastă: ,,Ună avertismentă, totu atătă de seriosă călă este și de mare și frumosă, a dată prilejă serbării de astăzi, d’aceia înainte de tóte, mulțămire înaltului Domnă de la care a emanată avertismentulă, mulțămire înalțiloră Domni cari aă urmată avertismentulă imperiale și cari nutrescă în ănimele loră tóte speranțiele comune pentru prosperarea patriei. Facă cerulă că acesta oră fericită se fiă bine-cuvîntată și spre folosulă patriei. Din adînculă ănimejdică: Se trăiască Principii Germaniei și orașiele libere adunate aici. împeratură respunse la acest toastă cu voce tare: „în numele principilor adunați aici i dă cuvintulă spre a mulțămi Senatului și cetățiănilor orașiului liberă pentru priimirea ospitalieră ce ne a pregătită Francfortulă ; credă că nu putemă esprima mai bine și mai demnă mulțumirea noistră cetățenilor, patrioți, de cată dăndă dovada, că noi, Principii Germaniei, suntemă toți uniți în aceiași iubire cordiale pentru patria comune. Asemenea suntemă toți uniți în bunele simptiminte pentru acestă oraș să arătă de avută în onorî și suvenire, cu bucuriă voră deșerta cu mine înalții ăspeți paharură pentru binele și crescîndea prosperitate a Francfortului. Trăiască Francfortulă!“ Toți cei presinți s’aă rădicată în piciure, repetîndă de trei ori vivatură care a resumată pînă la muntele Romanilor, unde s’a continuată de aclamațiunile poporului și de sunetul musicei. — Măine s’așteptă Regele Olandei. — — Francfort, 22 Augustă. Conferința principiloră s’a deschisă astăzi la 11 ore. S’așteptă decisiuni positive și importanți. Scomolole împrăștiate despre modificări a actului de reformă nu sunt întemeiate. Ședința s’a închisă la 1 după 12; s’a citită epistola de refusă a regelui Prusiei. Discusiunea asupra unor punsuri ale proiectului de reformă a începută; resultatulă este forte satisfăcătoară și este forte probabilă că în scurtă timpă se va dobîndi oă înțelegere completă. Ședința viitóre se va ținea luni, la 24 Augustă. Se zice că compunerea directoriului a fostă luată în deliberațiune și că s’a și reguată. — Ieri Austria a adresată tutoră cabinetelor principilor germani, cari iau parte la congresă, una memorandă atingătorră de mijlocele prin care s’ară putea grăbi desbaterile. — Corespondința litografică a d-lui Buddeus combate disele diariului de la Francfort cumă că Hannovra, Sacsonia și Wiurtembergulă ar fi refusată simplu (pure et simplement) propunerile de reformă. Acestă organă raporte că ăntetusă paragrafu a provocată órecari observări ale ducelui de Altenburg, după care ducele Ernest de Lacsă-Koburg a ținută ună discursă patriotică și paragrafulă a fost priimită în unanimitate. Asemenea au fost primite mai multe alte paragrafe. Viena, 21 Augustă. Diarele prusiane liberale, de căndu cunoscă stipulațiunile esențiale ale proiectului austriacă de reformă, facă oposițiune Austriei, fiindă că propunerile austriace nu se găsescă în destulă de liberale. Acesta vine în ajutoriul domnului de Bismark, deși motivele oposițiunii suntă cu totulă opuse tendințelor sele. Dar primul- ministru ală Prusiei se preocupă forte puțină de sorgintea oposițiunii, fiăcare inamică ală Austriei este amiculă seă. Calculul ă seă ar putea fi bună dacă proiectul ă de reformă ar fi emanată de la Cornițele Rechberg sau de la ună altă ministru, dar cestiunea se schimbă, fiindă că autoriulă proiectului este însuși împeratură Austriei, care consideră efectuarea lui ca uă cestiune de onore, și ’n contra unei asemenea personalități, puterile diplomatice ale domnului Bismarck nu voră fi d’ajunsă. Proiectulă de reformă, precumă îlă cunoscemă acumă în totă coprinsulă seă, lăsă încă multe de dorită, mai cu semn se critică rolulă restrînsă ce s’acordă reprosintațiunii poporelor, dar nu putem fi tăgădui că este uă mare pasă nainte și că lasă deschisă calea reformelor ulteriore . Cu cea mai mare atențiune s’aștepta acumă resultatură discusiunilor dietei delegaților germani, care se deschide astăzi. Acestă adunare întru adeveră nu posedea nă mandată în formă, dară uă adunare de căte-va sute de bărbați independinți, inteligenți și patrioți, cari s’adună aletarea cu congresul suveraniloră la Francfort, are suptă tate împrejurările dă greutate precare deși nu se potă basa pe ună mandată documentată. Dacă s’ară putea dobîndi mă acordă — fiă chiară numai în privința ponturilor esențiale — între dieta princiară și dieta delegaților, atunci reforma dorită de Austria ar fi și împlinite în părțile sale esențiale mai ’nainte chiară d’a fi decisă formală. Principii și delegații germani s’adună astă dată din libera loră voință, fără a fi obligați printr’uă lege, și dacă se voră învoi între dînșiî, atunci cestiunea, dacă regele Prusiei va lua parte sau nu, nu mai póte avea nici uă însemnetate, căci isbănda operei de reformă ar fi asigurată și fără consimțimîntulă Prusiei. — Francfort, 21 Augustă, 9 ore, 15 minute dimineța. Comisiunea dietei delegaților ă va propune urmatoria resoluțiune la cestiunea germană: 1) . Dieta delegaților privesce în inițiativa Austriei și ’n împărtășirea mai tutoră membrilor confederațiunii dovada plăcută a convicțiunii petutiudinea victoria să despre neajunsulă formelor esențiale ale confederațiunii și despre necesitatea arginte a unei reforme, deși atîrnă de la ulteriora concedere a principilor germani garanta că bunură dreptă ală poporului germană sauă constituțiune demnă de dînsulă se-și găsască în sine împlinirea. 2) . Dieta delegaților pate spera numai de la uniunea confederativă, precumă a găsită uă espresiune legale în constituțiunea imperiului de la 1849, uă deplină satisfacțiune a trebuințelor de libertate, unire, siguranță și putere ale națiunei; cu tote acestea dieta delegaților, în faia crisei interne și a situațiunii externe, nu este în starea adoptată conduită curată negativă în contra proiectului austriacă. 3) . Dieta delegaților însă trebue să privescá ca forte precare (précarre sună șiră de stipulațiuni speciale ale actului de reformă, mai cu sema compunerea și competința representațiunii delegaților, trebue din contra să desemne, ca să condițiune prealabile și indispensabile formarea unei representațiuni alesă de națiune. 4) . Dieta delegaților privesce recunoscerea egalității drepturilor, ambelor puteri mari în federațiunea staturii dă ca uă obligațiune a justiției și a politicei, asemenea și intrarea în confederațiunea germană a provinciiloră Prusiei cari încă nu facă parte dintr’însa. 5) . Suptă tote eventualitățile declară dieta delegațiloră, că de la uă isolată procedere din partea guvernelor, nu se póte aștepta oă soluțiune bună a cestiunii naționale de reformă, ci numai de la consimțimîntul unei adunări naționale, convocată după noidecisiunilor federative de la 30 Martie și 7 Aprile 1848. — Cracovia, 20 Augustă. Despărțirea comandată de Chmielinski a primită întăriri și o dată la 17, că luptă lîngă Biala, în Podlachia, resultatulu este încă necunoscută. — Viena 20 Augustă. Ultimele noutăți din Lituania anunțță că despărțirea comandată de Mackiewicz a repurtată, lîngă Riesciany, ună avantagtă contra unor forțe rusești superioaie. — Uă altă luptă fericitată fostă la Obiehow— Ciumă încă corespondințiă din Petresburg a Independinției Belgice: „Generaliulă Murewielf, care pretinde ce a asigurată, — cu ce preță, D-deule mare! — Knissea Wilnei, a făcută a se celebra cu măreția sărbătorii împărătescă. Generaliulă a dobîndit ș de la nobilimea polonăză adresă de credință și devotamentă cătră împeratură. Acesta adresă, transmisă de mareșialele nobilimii i-a fostă fatale. „Spre a lă pedepsi, Tribunalele secretă lua condamnată la morte și hotărîrea a fostă esecutată. Mareșialele a fost ajunghiată în casa sea la dejună ; elă n’a murită și se speră că va scăpă; ună servitoriu însă care sărise în ajutoriul ăscă, a fostă rănită astăfelfi încă în a doua di a murită. Cei 300 de semnători ai Adresei sunt fórte neliniștiți de sartea ce le e reservată și nu mai cure dă a eși din casă.“ — Hamburg, 20 Augustă. Se scrie de la Wilna: „MarawhesT a spîndurată fără judecată pe doui frați Iosefă și Alesandru Renkowski, bănuiți c’aă participată la cercarea d’asasinată contra mare și alelui nobilimii din Lituania. — Cracovia 22 Augustă. Doue esecuțiuni la marte s’aă făcută la Warszawa. Marszewski și Dabrowski au fostă spîndurațî. — Hamburg, 21 Augustă. Invalidulü russii mărturesce ca Rușii să avută la Zirgyi perderile următoare: „Morți ună majoră, ună locotenente, și 82 soldați. „Prisonieri 108. „Răniți, 6 oficiări, 149 soldați. — New-York, 10 Augustă. New - York Herald semnală una scomptă după care d. Casius Clay ar fi subscrisă ună tratată cu Rusia. Astă tratată stipulază că’n casă de resbelă ală Rusiei cu puterile ocidentului, America, din parte i, va declara resbelă Franței și Engliterei. Generaliulă Mead și-a dată de doue ori demisiunea; se asigură că va fi înlocuită de generaliulă Grant. — New-York, 12 Augustă. Ună meating ală republicanilor s’a ținută la Washington, în urma scirii că confederații ară fi dispuși a reintra în Uniune, dacă li s’ară oferi condițiuni aceptabili. New York Herald asigură că președintele Lioncoln va cere Franciei se se lase de proiectul creării unei monarhie la Mexico. Bibliografie. LA LIBITAIUA se află de vînda SOWCO. COMP. IRC Mezzetti, doă carouri în care se coprinde șase cântece naționale, și anume: „întru-o verde grădiniță“ „Adio Iubită.“ „Scumpă terță și frumosä“ „Destulă, destulă ajunge. „De trei ori luna plină și „Soldatulă Romanii. Musica este arangiată într’ună modă de a se putea căuta și din gură pentru o voce centrală fără a-l schimba tonală. PREȚULU ambelorü cărturi este de patru sfanțuri. Cu acestă ocasiune avemă plăcerea anunca că peste puțină timpă va eși de sub presă renumita scriere a lui Voltaire „SECULULU LUI LOUIS XIV tradusă de G. Petrini. în literatura franceză există puține cărți cu unu asemene renume populară ca seculuță lui Louis XIV și acestă sucesă datorește, nu numai meritulă istorică ală acestui opă celebru, dară încă și gustură literariă ală composiției, prin care Voltaire, ca istorică și ca scriitoră cu dreptulură conchisă favorea publică, și cu multă reșonă dicea d. Augier ca, din tóte cărțile istorice ale lui Voltaire, acesta este acea care să prijmită mai multe laude și care aă suferită mai puțină critică, acesta este una frumosă tabloă, representăndă unu bună guvernămîntă. Istoricul are tostă imparțialitatea care pate să se acordeze cu o giustă admirațiune. „Biographie Univ. „Art. Voltaire,“1