Romănulŭ, august 1863 (Anul 7)
1863-08-26
bomanum: '-7 Angrit?i. jí ?•' ' q treptemure. 755 % -r sunt« nulă, în ghiarele cărui« se sbate de mérte Besarabia, care este simbolulu dispotismului, ală ignioranței, ali răpireî, alui intrigei, alți slăștăriî, care este unu scandalu între nemuri? Dară atunce unde remăne causa celui drepțui ? Unde remăne solidaritatea cea morală care trebuie se predomine între poporele apăsate, depending, desmădurite? Unde remăne bunulu simțiți care ne spune că și astăzî, că și în 1848, că și’n 1853, dreptulu n’a fostă in partea Rusiei? Ce? noi Romanii o se eșimu din lume? Noi se mergem cu Anglia, cu Francia, cu Italia, cu Suedia, cu Norvegia, cu Germania și cu tata cealaltă lume care se oferește acuma de atât și sănge nevinovată ce se varsă din anima ramtiritatei Polonii? Și cu cine vremu se mergem, cu d. Bismarck care a ajunsă însuși a fi uiduită? Nu cumva vremii și noi păcătoșii se speculăm« cu sânge omenescă cu diplomații cu anime de graniță, noi acei ce tocmai prin uă asemine politică, ne-amă vedută țara împărțită în trei ponturi cardinale ale globului? Ce felă, astăzi căndă tóte poporele mari și mici, libere și nelibere, își facă uă onore de a tinde o mănă de ajutoră cavalerescului poporă ală Poloniei, d’a le arăta simpatiă, d’a dauă lacrimă pentru acestî nefericiți disperați, numai noi cu d. Bismarck și Knezula Gorceacoi se le cămă în capă? Ră durá voima ca în ediția în care se va serba banchetulu reînviărei Poloniei, numai noi și copii noștri se stămă la o parte, roșindune de lașitatea nóstru căndă popórele celelalte ne voră stigmatisa cu fierulu trădării pe frunte ? Nefericită tactică ! Disperată retăcire! Și se nu se spartă nimine de cele ce chemă. Nu’i cerimu nici se se alieze cu Polonii, îi cerimu la urma urmeloră ceaa ce caută singură tóta dina: se fici du pucinu neutru în tată puterea cuvîntului, dară neutru astăfelu în câtă se nu ffie pentru ruși mumă și pentru Leși ciumă. Ii ceremă se nu înpușce și se lege pe unii, și se trecu armele altoră. Cerimă se nu dea noptea podulu de la Sculeni, pe mana muscaleloră. Gerimă se nu se facă polițaiură, gendarmulă rușilor« luîndă înscrisă și garante de pe la propietarii țermureni ai Prutului, că nu voră trece deși din ■ » colo. Ceremă se nu persecute și se nu isgondscă din țară, cumva isgonită, pe nefericiții Poloni, ce petrecă între noi pacinicii de 10—15 ani. Cerimă se facă a se descredita de péte ceaa ce s’a acreditată prin presa Europenă, că Colonelul Milcowski a picată într’uă cursă tinsă de guvernă, pe căndă guvernulă știa de multă de venirea loră, și de vrea se lucreze ca ună adevărată neutru, putea se f i poprască a pune piciorulă pe pămăntură romănescă, stabilindă o știre pe Dunăre din momentulă ce jurnalele și alte știri... au dată alarme. Ceremă se fi remasă perfectă neutri, se fi remasa cu braciură deslegată, cu acțiunea liberă, ca se ne pateră arunca în partea aceaa din care amu fi vedutu ca vine mai multă bine pentru tara néstra. — (Nota bene*, acestu bine, nu ne pote veni nici vădată de la ruși.) — Nu trebuie se uitămă cestiunea ce ne decla ună martiră ală causei nóstre. — N. Bălcescu, — căndă dise, că unu Stătu chiarű de a doua mana, pote ajunge arbitru cumpănii politice, căndă va seia arunca La timpă nd greutate într'acea cumpănă. Mai presusă de téte, se nu uitămă că avemă a face cu niste puteri, de la care depinde sórta nostra, cu niste puteri care au făcută una resbelă mare pentru a sterpi influinția rusască de la Dunărea, cu nișce puteri cari ’Íară striga prin organele lor, că guvernulă nostru este ună organă orbă ală Czarului. Se nu uitămă că Austria voiesce se ne discrediteze, și caută a arunca neîncetată asupră-ne, petra de rusolatri. Se nu uitemă, în fine, că este vorba de mă schimbă la Dunăre pentru Roma și Veneția; că noi suntemă preciumu acestui schimbă, și câ astăzi nu ne-au imp remasă de cată simpatiile RUSIEI spre a pune mană pentru noi... vai de noi! . . . . Scrină bine, că la tote aceste o se ni se respunda cu’o teancă de jurnale... guvernamentale în mănă, că cea a ce s’a făcută și se face, este lucru frumosă, că jartele din Europa aprobeza, etc. Noi ca amă bătrînu și imparciale, cunoscăndu că nu lingușitorii suntu cei mai buni amici ai celoru puterici, vomă respumde c’uă anecdotă bătrinască, la care amă fostă faclă. in anulu 1734, se aprinse,să o cazernă în capitala Iași, trivaga se bate, alerga tótu lumea, vine și Vodă. Căndă întră pe polită, ună are cine care era dejurnă, alergă înaintea Domnului și, începe ai raportui, cu acei termeni, de tipică cu care-î raporta în tóte chieie, dicăndă: Prea Înălțate Domne! Cazarma se află în bună stare. — Minciuni, spui mișeluie, respinse Vodă, îndreptăndulă spre focă, minți! casarma arde. Asta puțescă guvernele și cu organele... . deprinși alinguși dupe tipică. Casa arde, și ele’î spună că se află în bună stare. Tenent risum amice. . . X. X... Corespondințiă particulariă a ROMANULUI. Viena, 31 Augustă. Ministerinl de interne alu Saesoniei a trimisu camerei de Comer de la Lipsea unu estrasű dintr’unu n partu consularii de la Iași care vorbesc despre trista stare a lucrurilorai în România și invită pe comercianții și fabricanții Sadsoniei a oserva cea mai mare prudință și prevedere în relațiunile lor comerciale cu acea eră. Ce va țlice domnu Crețulescu și Gompsună la acesta nuvelă ? Va înțelege în fine, că România este aprope a perde, in urma relei sale administrațiuni interne, nu numai renumele seu politicii, darii și reputațiunea sa comerciale în țările străine și c’o compromite nu numai în ochii omenitorii de Stătu, ci și chiar în ochii comercianțiloru stăini? Domnul Crețulescu pare a fi unulii din acei bărbați, cari iubirea portfoliului este balandiată numai prin iubirea de sine, și cărora se pot și aplica cuvintele poetului romanu: „et si fractus illabatur orbis impavidum ferient ruinae. „Dacă frînții ar cade el o buiă preste noi, ne înspăimîntați ne-am afla ruinile lui. Dar persevering ajunge câte vă dată încăpățânare și d. Crețulescu n’ar face reă a asculta mai mulții opiniunea publică, uă concesiune făcută opiniunii publice ar face multe bine patriei sale, căci credemu că D. Crețulescu recunosce ăncă România de patria sa. Minstrul de comerciu d’aici, Cornițele Wickenburg, a dată dimisiunea sa ș’acesta numai din causa, fiindu ca la unü Meeting asigurase lucruri, cari pe urmă n’au fostu acceptate de consiliulu ministriloru. Unu adeveraHi om de Statu trebue se fie forte simțitorii pentru opiniunea publică și nu trebue se-împue să piere de bivolii. D’aceia populațiunea d’aici aprobă forte multul decisiunea Comitelui Wickenburg d’a’și da demisiunea, cu tóte că administrarea lui și principiile sale politice lăsa multe de doriții. La 5 sau la 6 Septembre s’așteptă întorcerea împăratului de la Francfort, și Municipalitatea d’aici face cele mai mari pregătiri spre a’la priimi cu demntate. Tote corporațiunile au luat-o decisiunea a aștepta pe Imperatuli la îmbarcaderă și lucrătorii de fabrice au declarații, la unu Meeting ce au ținuții ieri, că vor veni și ei la îmbarcaderă. împăratulă Informata d’acésta, a telegrafiatű de la Frankfort, că va face mare bucurie inimei sale a vedea la sosirea lui în capitală poporațiunea imprejurulu lui, dară că se rogă multü a nu face mari celtuieli ș’ad vină cuvinte nobile și semnificative, în privința marii miserii, de care pătimesce că parte a Ungariei meridionale in urma secetei celei mari. Serbarea națională care s’arată la Prater in erere, aniversăre a Imperatului, a fostă visitata de 300,000 omeni și jumătate din productul net, 40,000 fiorini, a fost destinată pentru nenorociții locuitori din Ungaria. H. H. în gazeta oficială de la Viena „Wiener Zeitung"! cilimultă corespondință din Bucuresci, cu dată de 20 August: „Pe ciudă guvernului principelui Cuza a acordată cunoscutele concesiuni „prealabile ne,ru căile ferate (cu reserva încuviințării ulteriore a camerei) și pe căndă companiele respective francase și englese trimită ingii loră aici spre a face măsurător ele și lucrările pregatitorie, s’a for „ .iată în Englitera uă altă asociațiune „suptă denumire: „Marea companiă ro„înănă de căi ferate pentru transituli „austro-orientale“, cari a supscris una „capitală de 50 milione franci și care „este gată a construi căile ferate în „Valachia și Moldavia c’mă preță „multă mai eftinu și c’mă garanța de dobîndă multă mu mică de cală opta „la sută. Luptă nișce asemenea impregiurări este mai cu neputință, ca „guvernului Principelui se póte confirma definitivă concesiunea prealabilă cea acordată provisoriu, chiaru „atunci căndă i sară acorda la Con„stantinopolu dictatura. Mai pucina „ăncu se se pote admite ideiea, că „camera se va arăta dispusă a un cuviințe și a lua asupra-și pentru țară „greutatea unei garanțe de dobîndă de „optu la sută, mai cu semă după ce „concurența a dovedită d’ajunsă, că uă „garanță de dobindă atătu de mare nu „este deloc” justificată, „că amicii și bărbații din țară fiindu prejurată ,, guvernului n’aă pentru Compania cea nouă formată în Englit era „același interesă care, i-a făcută a „protege concesiunile acordate la „Lorndon and County Bank“, putemű admite, că proiectele de cai ferate trăin„bițate cu atăta scompte, au remasă „josă pentru mai multă timpă.“ cu secretarul" Consulatului Rusesc" de aicea, și scrți pentru ce? Pentru că guvernulu rusescu ar fi fostă înșciințată că pe la trecaterea de la Sculeni din apropierea Iașiloru s’ar fi strecurată în Rusia una inamică cumplită, nu vise ca ceiă despre care v’a vorbită colegulă meu S. în epistola sa, cu data de la Leopol, adică cu carne și cu coții, ci cu malacotă și cu scarpi, voie se țlicîi de d-sora (a cărei anume veți bine-voi alui suplini, fiindu că l’am uitată), cea servită ca adiotante lui Langhiewici căndă a fost a prinsă de Austriacă, însă din tote cercetările urmate, rușii au remasă numai cu spaimă, căci de și pote una asemenea inamică va fi trecută, însă fără se-i fi remasă urmele prin zioomostiile Zastarii, tamoriei etc. 2-le, lotri în zclele trecute au mai trasă uă altă spaimă la moșia Răpile, din districtulă Fălcii, a d- lui Co .sniceanu, și ecă cumu: d. Cogălnicianu se vede că readucîndu-și aminte de înghețatele cea mâncată cu d. Principe Grigorie M Sturza, l’a invitată la un vînătore de animale; și așa pentru ca vinatórea se fiă că nu se va pute mai fructuosă, au pusă în mișcare oă mulțime de omeni, cari apropiindu-se de fruntariă, au făcută pe Rusi a se crede surprinși de Poloni, și s’au pusă în stare de aperare, fără însă se uite pe Gospodi pe Miloi; și e că cumu d-nu Cogălnicianu deveni în sfîrșitu spaima Rușiloră fără se viseze măcară. — Mai fică dupe tóte acestea cine va voi cu Rușii nu suntu în stare a cuceri lumea. Alaltă eri și eri a urmată aicea arendarea mai multorü moșii de a clerului, vise și astă dată nerușinata companiă de precupeți ș’a jucată rolul ă iei, care constă in acea a d’a spolia arăta casele și institutele de bine-facere, cătu și pe nenorociții arendări din care mulți nu au altă esistință de cătu aceaa de a munci tata vieța loră ca arendări pentru a-și scote pănea de tóte țiclele, și e că cumu se urmeză acesta: mai mulți din acești precupeți se ințelegă între dînșii, formează societăți, și apoi dea dreptulu sau prin «ginții lorii, intimidedă pe adeverații concurințî, se spună curată de nu le va da atăta și atăta pentru cutare moșie de care se înteresedă ei, ae se știe că tu nu face moșia; ș’așa dacă ți se dă cea-a ce se cerii, uneltescă a se adujudeca fondură cu nimic», sucitănd feluri de feluri de cazuri cari pună în îndoială pe ceilalți concurenți; era de nu li se dă, atuncea în adevară și ste peste îndoită și întreită de câtă face arenda ș’apoi manoperează d’a o lăsa in spatele celui interesată care chiarű de la celă întăiă saă de l a ală doilea ană ne mai putăndu plăti căștiorile ruinatorie, guvernulu este silită a o revinde pe conta arendașiului, care neavîndă depusă garanță de cătu pe velerea unui căsun, trebui a rămâne păgubașii pentru celualtă neajunsă; sau de nu iasă a se vinde pe conta sa, atuncea pentru a se despăgubi, născoceste feluri de feluri de preteste pentru a putea intenta procese de despăgubiri sau împilează pe locuitori în modulă cele mai barbarii. —Minister!»!» joc sau este datoriu a sei despre aceste speculațiuni, care vatămă și Statală și pe oă mulțime de nenorociți ar., ml ari, daru atunci pentru ce nu se nici uă măsură întru acesta, pentru ce nu voiește a statornici ofertele sigilate, deschise nu în secretă ci in ședința publică.? — Laacestă licitațiune s’a prestat ai fi și locuitori a doue sate, și anume de Boroca și de Pi Icești și azi făcută a se adjudeca asupra loru arenda acetora moșie. — Mulți au simțită vă vine mulțămire veți indi că și locuitorii au începută a-și înțelege interesele loră și că incepu a se îndulci la muncă liberă în folosulu loră, dar nici aacești sermani locuitori n’au putută scăpa ne jumuliți, și încă pină la pole, de orecari iîlo-săteni, cari i-aă făcută a plăti scumpă protecțiunea ce le-aă acordată, Rică d Joiu, numai pentru marele interesă ce purta acestei interesante clase de ómeni. — Bă meșteșugii, eră dibăcia de a se areta cineva și înfocata patriotă și de a se alege și cu punga plină. —• Speculanții și patrioții despre cari ne vorbimu fiindu destulă de cunoscuți în tata România de dincoce de Milcovă, socotesc despensată de o voiă mai numi. Moitorulă No.. .care ne-au adusă scirea că este de ajunsă a scri unu singură article în Monutoriulu Ostii pentru a putea dobundi ori ce postă, a ’ncepută a face ne mulți a’și uscut' condeiele da', aceaa ve previn ca se vă gătiți de luptă, — cu campionii improvibiți. — Mai dică cine va voi că nu se stimuleză talentulu, și că funcționarii noștrii nu se potu asemăna cu aeronauții sau plutitorii în aeră, pe cari acumă îi vei fi la pămîntu și acumu îi vețli în înaltulu cerului, și vice versa , dupe cumu bate și vîntulu. Aicimiți etc. etc. F. Francfort, 1 Septembrie. Conferințele Principiiloru germani s’a închisă astăzi. Principii s’a despărțită cu mulțămire. Artictii amendați care au fostă supuși la uă desbatere speciale, s’au priimită definitivă, și articlii care n’au fost supuși unei asemene desbateri, s’au priimită en bloc. Necesitatea de Conferințe ministeriale, s’a rădicată dupe ce s’a săvîrșită acestă mare faptă. Nu s’a unită cu acesta : Baden, Mecklenburg-Schwerin, Weimar și Waldeck, toți ceilalți au luptă semnată protocolulă de închisiare? Resultatulu împreună cu o scrisore colectivă a principilor, se va anuncia regelui Prusiei. — Cracovia, 2 Septembrie. După diniială ,,Czasta de astăzi, Rudzki n’a căzută și este numai vulnerată. — Leopold, 31 Augustă, 8 ore 15 minute sera. Buletinurile diabtului „Dziennik Powszechnyu asupra bătăliei lîngă Dorogucza sunt neadeverate. Nu comandantele Kruk cu trei despărțiri, ci numai singură Ruski a suferitii acolo uă învingere la 24 Augustă. Per dorite rusescî, dupe propria la loră raportă au fostă de 175 morți și 255 vulnerați. Kruk, cu șapte despărțiri, a câștigată la 29 uă streincită biruință asupra optu companii russiei și apoi s’a unită cu Lelewel.La Bender în Basarabia au foștii arestați și trași înaintea unui tribunalu de resbelă 42 oficieri rusesci, implicați într’uă conspirațiune ce s’a descoperitu. — Leopold 31 Augustă. Gazeta de la Leopold dice, că Lolewel s’află cu 600 ómeni infanterie și 20 călăreți lîngă lanaw, unde s’aștepta în scurtă timpă uă bătălia. Navele particulare spun« că la 24 Augustă a fostă învinsă aprope de Chelin Rucki cu remășița despărțirea lui; că corpul de căpetenia a insurgențiloră în districtul« Lublin, luptă comanda din Kruk a câștigată la 29 Augustă oă biruință însemnată în contra Rușilor, aprope de ianow; șapte corpuri »și fostă îngagiate în bătălia, care fu una din cele mai sângerose. —Berlin, 1 Septembre. Scrisori particulari« de la Peterburg, cu dată de 30 Augustă, anundă că țnă o casă imperială ordină înccorporarea a 48 regimente de reserv.inrr arhia activă. Marele duce Constantin a asistată la un consiliu ministerial« șapte 'președința împeratului la Țarskoie-Selo, în care s’a discutată responsură la r ola celoru trei puteri. Marele duce a fostă priimită forte amicalmente de către împerratulii. — Berlin, 31 Augustus. Gazeta Cruce înfimdă, că regele Prusiei s’a dusă la Rosenau«spre a face să visul reginei Engliterei, măne diminăță se va întorce la Berlin. — Paris, 31 Augustă, 6 ore sara. Astăzi s’a ținută unui consiliu de miniștrii, împăratul a priimită ieri în audiență pe cornițele von der Golz. Impărătusa a plecată la Biarritz. Corespondință particulară a ROMANULUI. Iași 22 Augustă 1863. Domnuile directore. Frica— despre car. olice proverbală ca nu este descărnică — se vede c’a pătrunsă adîncit în animele valoroșilor noștrii megieși Ruși, căci la cea mai mică mișcare, la cela mai mică scomotă, tresară întocmai ca copiii cei mici prin somnu, precumă se vedere dă și din urmatoriele fapte: 1iu în zilele trecute tote trupele care formează cordonulă Prutului, toți obeșnicii, totu ciuovnicimea mare și mică a fostă pusă in mișcare ș’a procedată la felurite cercetări și altele, din preună