Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-14

* < >­* ■< «Sfc» . vJO care au cădută în povara resurseloră eferviciului curentă, a fi trebuită inline să plătescă bonurile de tesaură pentru împrumuturile contractate, a cărora sca­dență a espirată în anulă curentă. In fața acestei situațiuni darii, ca­re, cumfi vedeți, datorsă de cățî­va ani, me vedu constrínsu a ve propune să luămu serióse mesuri ca să putemă face față cheltuelelorii celor si mai ur­gente, și să păstrăm­ă nepătată onorea Statului, plătindu fără întărdiere obli­­gațiunele sale. In fața posițiunei finan­­țelor fi țerei ce avusem­ onóre avee s­­pune prin cifre, în fața deficitului ce vadeți, nu simtă de cătă­dona mijloce care să concure a ne scăpa din criza momentan­ă. Primula mijlocii este a­­cela de a recurge la noi împrumuturi, cu data însă mai lungă, cu care să a­­coperim și deșerturile financiare. Pute-vomă însă, fără consimțirea Camerei, să întrebuințămil mijloculu u­­noru asemenea împrumuturi ? Nu ! Nu ne rem­ăne prin urmare de cătă unii al doilea mijloc. „Economia“, economia trebue să ne fie busola, care să ne orienteze până la finele anului, trebue să punem­­ în practică acea maximă fi­nanciară : „Să economisim­ 5 parale­la lu­crurile care nu surită necesarii, și să „aruncämu milióne căndfi va cere glo­­­ria țerei.“ Și în posiția în care ne aflămu­ cu dilicitulu ce ve arătamu, domniloră mi­niștri, în imposibilitatea d’a contracta­mprumuturi, suntemu chiară siliți, vrînd nevrînd fi, să întrebuințămiî economia, singurului mijlocă eficace, singurului mij­locu ce ne mai remăne ca să scăpărau de crisa ce ne amenință. Trebue daru să avemă prevedere și să limitâmu cheltuelele numai în a­­tăt fi pe cătă avemă m­ijlocele efective ca se le putemă acoperi. De aceea sé credă în datorie de a ve ruga, ca fie­care din D-vostră se reducă chel­tuelele la o cifră astufela în câtă to­­talulu se nu eccede resursele pecuniare ordinare, ceea ce nu se pote dobândi de cătă abținîndune cu totală de la chel­­tueli ce mai potu aștepta, fără a vă­­tema binele publică, și a nu face de cătă pe cele de absolută necesitate, și acesta cu o formă și nestrămutată decisiune ca fie care se nu­mdră o cifră mai mare de cătă aceea ce i se va putea da. In acesta scop, dar, am onorură a ve presenta Domniei­ Vostre o altă tabelă lit. B. în care veți vede: 1. Creditele remase disponibile fie­cărui Minister su dupe bugetul­ lucră­torii, calculate pe cele 4 luni din urmă ale anului curentă. 2. Creditele cerute de fie­care Mi­­nisteriu pentru aceeași epocă. 3. Sumele probabile ce putem în­casa în cursul­ acestoră 4 luni. 4. Diferența în mai puțină ce re­­sultă prin comparațiune între sumele ce­rute a se cheltui și aceea ce putem­ ave spre a cheltui, diferință care re­­părțind’o în proporțiune cu creditulii fie­căruia Minister să, vedemă că tre­bue a face o reducțiune de 30­/2 la °­ 0. Cu acestă mijlocii, o repetă, care de­o­cam­dată este singurul și ce ne pute scăpa din clisa momentană, pu­temă spera, d-soră Miniștri, că vomă merge înainte fără a ne îm­pedica la fie­care pasă. Altă felă, să-mi fie permisă a de­clara că vomă întâlni strimptorărî, lipsă chiară în to­tu momentul­ui, și se va com­promite creditului Statului în întru și afară, într’ună timpă atăta de delicată, căndă se așteptă cu o vie și legitimă dorință a se înzestra țara cu instituție de credite, căi ferate etc. Spera, d-loră Miniștri, că convin­­gîndu-ve și d-vostră că nu se póte cheltui de cătă ceea ce cineva are, veți bine-voi a consim­ii la acesta a mea propunere. Ministru Financelor­, C. I. Iliescu. No. 33,531, Septembre 27. ROMANI­er ls/27 Oct­obre. fiin.­ ­^miEa TABELA lit. a. Situația bănescă a esercițiului 1860. Romania de dincolo de Milcova. Din resursele budgetare prevedute și neprevedute, lei . . 59,748,226— 9 Cheltuieli, lei . 67,428,144—37 Deficit fi. normală lei 7,679,918-28 Care s’a acoperită. Cu imp­rumutulă de 8 milione 3,237,277— 7 Idem de 5 milione 556,313—16 Reservele Culteloră . 6,444,517— 10,238,107—23 Escedent în profitul exercițiului 1861 . . 2,558,188—35 NB. Acestă escedentă, în loc­ de a fi ună adeverată escedentă, din con­tra, a creată o datorie pentru Tesaură de 3,798,590 23/40 provenită din îm­prumuturile mai susü indicate, reîm­­burs­abile în anul­ 1862 și 1863. Din rețetele prevedute în buget 33,151,914—38 Idem neprevedute idem 246,468— Estraordinare în care intră și împrumutură de 2,645,000, care a­ fostă îembursată chiară în cursul­ anului, lei 3,276,116— 9 Cheltueli lei ..... 35,621,626—22 Escedentă, lei. . 1,052,872-25 NB. Din acestă escrdent pro­priu U esercițială 1860, trebue a se scade deficitulă budgetului 1859 lei. . . 1,096,071— 2 Resultă defi­cita reală, lei . . . 43,19^—17 Situația banesca a esercițiului 1861. România de dincoco. România de dincolo. Din rețetele budgetare Cheltueli ..... Deficită propriă ală esercițiului 1861 Acestă deficită s’a acoperită însă: 1. Cu escedentulă din 1860 2. Din al douilea acoept din îm­prumutură de 5 milióne . 3. împrumutură Hilelă 4. Din deposite și resurse estraord. Din care scăd­înduse deficitulă mai susă indicată de lei .... Remăne ună escedentă de lei NE. Acestă escedentă n’a pu­tută fi abținută, de cătă creăudă pentru stată o nouă datorie de lei. 5,863,928—12 Provenită din al­ douilea văr­­sămîntă ală împrumutului de 5 mi­lione lei, și din împrumutură con­­tractată de la Hillel pe lîngă care adăugănduse și lei. Datoria creată în 1860 con­sti­­tue numai pentru România de din­coce o datorie de lei România de dincolo. Dupe comptulă de gestiune. Publicăm și scrisoria d-lui Aricescu către d. I. Brătianu. D’uă cărnii dată ne mărginimu a­rice că d. Aricescu, nu respunde de locu­ la obiecțiunile d-lui Brătianu. D. Aricescu, ne tră­­mite la article publicate sau republi­cate încă în alte foie, și ’ntre acestea la biografia d sale, scrisă de d-lui în­suși negreșitu. A respunde asta­felie la uă întrebare forte simplă, este a evita d’a respunde și pole a nu a­e co­respunde. — Vomă reveni la d. Aricescu în altă numeră. Văcărești 10 Oct, 1863. D-lui Ion Brătianu. Respunsuril­eei la epistola d-le către suscrisulă, publicată în Romănulu de la 10 corent, îlă poți afla în mai mulți articolî aî meî publicați în Buciu­mulu, începîndă de la No. 110 înainte, între acei articolî, unulă porta litiulă biografia lui C. Aricescu, ca omă politică și literarii». Acesta este res­­punsulă la întrebarea din epistola d-le, ce'ți așeștî speranța d-le că publiculu nu ta va bănui‘! Unu altă articolă întitulată Petiți­­unea de la 11 Iunie și Revista politică a Romanului de la 30 Septembrie (din gre­­șală s’a­disă 1 Octombrie) este res­­punsulă la a doua întrebare din epis­tola d-le: „pe ce bases! bănuiala d le „că Romănulu a trădată principiele de­mocratice în favorea unei Oligarhii?1. Ună ală treilea articolă, ce va a­părea totă în Buciumulu, sub titlul­ sinceritatea deumviratului de la Caîmata, va fi respunsulă la observațiunea din epistola d-­e­„Bala bănuelei ” făcută pe Ro­ , „bespierre și Saint Just victime ale j , despotismului.“ Terminăndu epistola mea, am­ o­­nare a observa d.d. Rosetti și Bră­tianu, cari suntu, după disa celui d’ăn­­tăiă, ună sufletă în doue corpuri: Chiară căndă n’ași fi avută alte probe d’a pune în indoxiá sinceritatea d­v, fragmentulă din testamentală po­litică ală ilustrului istorică N. Bălcescu,­ a căruia memorie e sacră chiar pentru d­v. era destulă a me face, pe mine, celă puțină, a me retrage chiară și de la Ad­­ministrațiunea unui diamră, care susține chiar adi, oligarhia perfidă cu paguba democrației. O dovedesc fi îndestulă în articlulă întitulată Petițiunea de la 11 Iunie etc. și o voi fi dovedi și în alți ar­­ticoli, pentru ca lu­na să se facă pe deplină chiară î mintea acelora ce vadă și arci cu ochii d-r. Priimescu etc. C. D. Aricescu. 2,558,188—35­1,468,450- 1­4,183,100— 212,378—11­3,793,590—23 62,325,538— 1­70,692,444—17­8,366,906—16­8,422,117— 7­8,366,906—16­55 210—31­ 9,657,518—35­36,674,499— 7 Din recete budgetare . . 28,026,657—30 Cheltuieli .... 29,674,017—23 Deficită normală lei • 1,647,358- 33 Pe lăngă care, adăugănduse și deficitul­ esercițiului 1860 :.... 43,198—17 Deficită totală lei • 1,690,557—K) Acestă dificită s’a acoperită cu împrumutură de 2 milione, prin ur­mare datoria Moldovei, urcânduse la finele anului 1861 la lei 2,000,000, ridică datoria Tesaurului pentru am­bele țeri la finele exercițiului 1861 lei In anul­ 1862 s’a plătită din a­­cestă datorie de lei 11,657,518—35 sumele urmatore, însă: Asupra împrumutului de 8 mi­lióne, ce datază din 1860 . . Asupra împrumutului de 4 mi­lióne, contractată în 1861 . . Asupra împrumutului de 2 mi­lióne ale Moldovei............................ Totală Pentru a subveni la aceste re­­îmbursărî, Tesnurulă a creată dato­ria flotantă a bonurilor­ de Tesaură prin ajutorul­ creditului de 400 mii, acordată prin legea de la 5 Martie anulă 1862 și a împrumutată, lei Din care a plătită chiară în cur­sul­ anului, lei.................................. Prin urmare a remasă datorie la finele lui 1862 ............................ Așa­dar, la începutulă a. 1863, Statulă a remasă datoră, sumele de mai josă, adică: 1 Din împrumutură de 5 milióne, versată în a. 1860 și în 1861, dupe scăderea ofrandeloră. lei ... . 2. Restul­ împrumutului de 8 mi­lione, resultată dupe scăderea o­­frandeloră............................................ 3. Bonurile de Tesaură asupra creditului de 400 mii lei, a cărora scadență espiră în 1863 :... Totalul­ datoriei Tesaurului la 1 Geuariă 1863, lei .... Pentru a face fața la plata ace­­stor­ datorii, Tesaurul­ a fostă ne­voită a cere ună noă credită de 600 mii lei, pentru plată de dobinál la împrumutur­ provisoriu, în virtutea acestui credită amă împrumutată, insă: Din streinatate, lei ... • 6,700,000— Din țară, prin bonuri de tesaur, lei 9,511,927—­Totali .... împrumuturile contractate în a­­nulü curenta a­servită a re­mbursa sumele­ de mai josü: 1. în bonurile de Tesauru emise asupra creditului de 400 mii lei din anul­ 1862, lei................................ 6>­2. Idem din cele emise in 186­3 5,417,130—30­3. Din îm­prumutură contr ctată la Londra............................ ; 4,020,000 4. Asupra împrumutului de 8 mi­lione lei din anul­ 1860 . . . 124,110 Totală 15,729,681—24 Aceste respunderi de lei 15,729,681—24, scădîn­­duse din totala datorie de mai sus de lei 26,380,626—3, mai remăne datorie lei 10,660,944—19, care apasă asupra resurselor r­esercițiului curentă, și produce lipsele de care suntemă bîntuiți. Observă că succesiva urmare a acestor­ împru­muturi, în loc­ de a ajuta pe ceasură­m s trimpto­­rările sale, din contra aă servită spre a se re’mbursa unele pe altele, împovărăndă resursele propii ale e­­xercițiului cuventu prin plata diobănijiloră privitóre la aceste împrumuturi și acumularea sucesivă a defici­­telor, provenite din resercițiurile precedente, astfelă încătS, deficitulă figurantă la 1861, in cifra de lei 8,366,906, a crescută pănă acum la 1. 10,660,944—19. ...................... 11,657,518-35 632,714—26­4,183,100— 2,000,000— 6,715,814—26­9,294,875—24­3,126,432—30­6.168,440— 34­1,541,668— 1­2,458,590— 8 cătă are a plăti, respinse evreilă: „Dumnedeu ne va fi intr’ajutorie, fiind­că amă fostă fericitu a cumpera cărți­le dumitale. Amă dată soldatului m­ă fiorină polonese (1 Ieă 28 parale) și m­ă pah­ară de rachiu și nu voiu mai multă de cătă amă dată pe ele. Valorea cărțiloru era peste 500 ruble argintă. — Cătă întindere a luată Steno­grafia în Germania, resultă din anun­­ț­ulu unui cafegiu de la Viena, Ca­fenea Hechleitner, stada Wollzeile No 16, care face cunoscută publicului, că de la 1 Octobre se află acolo între alte diarie și reviste și șase­spre­zzece dife­rite diar­e tipărite cu litere stenogra­­fice. — Domnu Helferă Seichelin era cunoscută ca una adeverată filantropă, dară ca ună slabă predicatorii. Intr’o Duminică după araédi, avîndu a predi­ca în biserică și ajungăndu la ușia bi­­sericei, vedu nă babă bătrână slabă­­noga, care cu mare greutate suia trep­tele. Diaconulă filantropii se grăbi a-i da ajutori«. Ajunsă susu, bătrâna îi mulțămi și­ lu întrebă: ,,Me rogă, cine predică astăzi?,, — „Domnu Helfer Sei­chelin“ respunse diaconulă. „Asta ! o! atunci se rogă, domnule ajată-me se me coboră ărăși.“ Și domnu Hel­fer avu generositatea a d­i­braciulă bătrânei, care vulnerase arătă de crud vanitatea sa de oratoriu, și a o con­duce josă după trepte. 6.168.440— 34 . . 10,168,699—33­­ 16,211,927-26,380,626— NECROLOGYI. Literatura română a avută dilele acestea uă perdere însemna ă. Andrei Mureșianu, poetulu, ale cărui melodiose și patriotice canturi au contribuită a-1 Ved­î Buciumulu No. 119. tata la redeșteptarea simptimintelor și naționali a romănilor, de dincoce și dincolo de Carpați, a murită. Este în adeveră multă timpă încă de căndă­ună morbă teribile îlfi ucisese mora­­licesce și­ lu răpise din arena unde sol­­use a-și căpătă­nesce laure­așia de bine meritate. Amb­ii seî și toți româ­nii speraă însă uă însănetoșiare. A­­cumă speranția loră este perdută. Po­­etulu nu mai este. Ebi lasă să sociă și doui copii. România și literatura perdu ună bărbată însemnată. FEIiURIALI. Cu prilejiulă jăfuirii c­­eloru Prin­cipelui Zamojski la Warszawa a per­­dută și profesoriulă Bowalewski pre­­țiosa sa bibliotecă. Profesoriulă anun­­ț­ă în foiese publice, că cine va des­coperi și—i va procura rămășiță din cărțile și manuscrisele sele prețioose, în limbi orientali, cari în parte au fost ar­se, și în parte f­urate, va priimi de la dînsuia uă mare respletire. In tre­cutele di le se ’nfățișia una săracă e­­vreă la profesoriul­ Kovaleski și—i de­clară că elă cumperase de la unii sol­dată rusă mai multe din acele cărți și că este gata a i le preda contra reambursării costului loră. Proffe­­soriul­ merse îndată cu evreulu la lo­cuința lui și acolo îi dete evreulu un mare pachetu de cărți, pe care erudi­­tulă profesoră le recunoscu ca proprie­tatea lui. La Întrebarea profesorului 917 SPRE SCIINTA PUBLICĂ. Espropriațiunea fără despăgubire este uă crimă, cu tote aceste că mă vedu amenințată de a mi se lua uă parte din avutură meu fără ca măcară se fiă întrebată. Iată cumă­ reposata Smaranda Costin, prin testam­entura cu care destribuie averea mea, vădă că o­­bligă pe d. Ștefană Baldovici, căruea îi lase moșia Făcuții, de a face uă cișm­e în Tărgu-Frumosă, și anume, pe piața din fața prăvălii unde disposițiunea tes­­tatórei e umană, vise de a se face ciș­meaua pe dreptă locală meă, și fără învoirea mea, neînțelegîndă în ce ca să se póte prenumera, vină a declara că eu nu voiu putea îngădui aplecarea­ nniî atare măsuri. Strulul Negru. (788) 3 DE MONUMENTE ISTORICE pentru ROMANIA de A. PAPIU ILARIANU. A eșitii făscio­ra I și II din lomulu al­ douilea, pe lunile Iuliu și Augustă. Aceste fuseiere conțină istoria tul­­burărilor­ din Moldavia de Raret. Aceste publicări sunt­ în adevără Monumente Istorice, ce se caută și se publica cu mari sacrificii. Și noi, cari le avemă d’a gata nici nu se cumpă­­rămă! Facemil­ună mare reă, și cree­demă că toți Românii și părinții da familie se voră cumpăra, se găseacu l­­i librăria Socec. Q. A. Rosetti. Va apa­re în curînd: ISTORIA REVOLUȚIUNELOR MODERNE R­omaniei. Compusă de A. del Chiaro florentinulu și tradusă în limba nostra de ună Român. (No. 776) 3­3*­PROIECTU DE ORGANISAREA POL jIEI SANITARE IN ROMÂNIA. de ANASTASIE FETU. Doctoră în medicină și legi, fostă de­butată ală divanului ad-hoc al­ Mol­dovei în anul­ 1857. Un volumu în 362 pagini garmondy,

Next