Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-14
* < >* ■< «Sfc» . vJO care au cădută în povara resurseloră eferviciului curentă, a fi trebuită inline să plătescă bonurile de tesaură pentru împrumuturile contractate, a cărora scadență a espirată în anulă curentă. In fața acestei situațiuni darii, care, cumfi vedeți, datorsă de cățîva ani, me vedu constrínsu a ve propune să luămu serióse mesuri ca să putemă face față cheltuelelorii celor si mai urgente, și să păstrămă nepătată onorea Statului, plătindu fără întărdiere obligațiunele sale. In fața posițiunei finanțelor fi țerei ce avusem onóre avee spune prin cifre, în fața deficitului ce vadeți, nu simtă de cătădona mijloce care să concure a ne scăpa din criza momentană. Primula mijlocii este acela de a recurge la noi împrumuturi, cu data însă mai lungă, cu care să acoperim și deșerturile financiare. Pute-vomă însă, fără consimțirea Camerei, să întrebuințămil mijloculu unoru asemenea împrumuturi ? Nu ! Nu ne remăne prin urmare de cătă unii al doilea mijloc. „Economia“, economia trebue să ne fie busola, care să ne orienteze până la finele anului, trebue să punem în practică acea maximă financiară : „Să economisim 5 paralela lucrurile care nu surită necesarii, și să „aruncämu milióne căndfi va cere gloria țerei.“ Și în posiția în care ne aflămu cu dilicitulu ce ve arătamu, domniloră miniștri, în imposibilitatea d’a contractamprumuturi, suntemu chiară siliți, vrînd nevrînd fi, să întrebuințămiî economia, singurului mijlocă eficace, singurului mijlocu ce ne mai remăne ca să scăpărau de crisa ce ne amenință. Trebue daru să avemă prevedere și să limitâmu cheltuelele numai în atăt fi pe cătă avemă mijlocele efective ca se le putemă acoperi. De aceea sé credă în datorie de a ve ruga, ca fiecare din D-vostră se reducă cheltuelele la o cifră astufela în câtă totalulu se nu eccede resursele pecuniare ordinare, ceea ce nu se pote dobândi de cătă abținîndune cu totală de la cheltueli ce mai potu aștepta, fără a vătema binele publică, și a nu face de cătă pe cele de absolută necesitate, și acesta cu o formă și nestrămutată decisiune ca fie care se numdră o cifră mai mare de cătă aceea ce i se va putea da. In acesta scop, dar, am onorură a ve presenta Domniei Vostre o altă tabelă lit. B. în care veți vede: 1. Creditele remase disponibile fiecărui Minister su dupe bugetul lucrătorii, calculate pe cele 4 luni din urmă ale anului curentă. 2. Creditele cerute de fiecare Ministeriu pentru aceeași epocă. 3. Sumele probabile ce putem încasa în cursul acestoră 4 luni. 4. Diferența în mai puțină ce resultă prin comparațiune între sumele cerute a se cheltui și aceea ce putem ave spre a cheltui, diferință care repărțind’o în proporțiune cu creditulii fiecăruia Minister să, vedemă că trebue a face o reducțiune de 30/2 la ° 0. Cu acestă mijlocii, o repetă, care deocamdată este singurul și ce ne pute scăpa din clisa momentană, putemă spera, d-soră Miniștri, că vomă merge înainte fără a ne împedica la fiecare pasă. Altă felă, să-mi fie permisă a declara că vomă întâlni strimptorărî, lipsă chiară în totu momentului, și se va compromite creditului Statului în întru și afară, într’ună timpă atăta de delicată, căndă se așteptă cu o vie și legitimă dorință a se înzestra țara cu instituție de credite, căi ferate etc. Spera, d-loră Miniștri, că convingîndu-ve și d-vostră că nu se póte cheltui de cătă ceea ce cineva are, veți bine-voi a consimii la acesta a mea propunere. Ministru Financelor, C. I. Iliescu. No. 33,531, Septembre 27. ROMANIer ls/27 Octobre. fiin. ^miEa TABELA lit. a. Situația bănescă a esercițiului 1860. Romania de dincolo de Milcova. Din resursele budgetare prevedute și neprevedute, lei . . 59,748,226— 9 Cheltuieli, lei . 67,428,144—37 Deficit fi. normală lei 7,679,918-28 Care s’a acoperită. Cu imprumutulă de 8 milione 3,237,277— 7 Idem de 5 milione 556,313—16 Reservele Culteloră . 6,444,517— 10,238,107—23 Escedent în profitul exercițiului 1861 . . 2,558,188—35 NB. Acestă escedentă, în loc de a fi ună adeverată escedentă, din contra, a creată o datorie pentru Tesaură de 3,798,590 23/40 provenită din împrumuturile mai susü indicate, reîmbursabile în anul 1862 și 1863. Din rețetele prevedute în buget 33,151,914—38 Idem neprevedute idem 246,468— Estraordinare în care intră și împrumutură de 2,645,000, care a fostă îembursată chiară în cursul anului, lei 3,276,116— 9 Cheltueli lei ..... 35,621,626—22 Escedentă, lei. . 1,052,872-25 NB. Din acestă escrdent propriu U esercițială 1860, trebue a se scade deficitulă budgetului 1859 lei. . . 1,096,071— 2 Resultă deficita reală, lei . . . 43,19^—17 Situația banesca a esercițiului 1861. România de dincoco. România de dincolo. Din rețetele budgetare Cheltueli ..... Deficită propriă ală esercițiului 1861 Acestă deficită s’a acoperită însă: 1. Cu escedentulă din 1860 2. Din al douilea acoept din împrumutură de 5 milióne . 3. împrumutură Hilelă 4. Din deposite și resurse estraord. Din care scădînduse deficitulă mai susă indicată de lei .... Remăne ună escedentă de lei NE. Acestă escedentă n’a putută fi abținută, de cătă creăudă pentru stată o nouă datorie de lei. 5,863,928—12 Provenită din al douilea vărsămîntă ală împrumutului de 5 milione lei, și din împrumutură contractată de la Hillel pe lîngă care adăugănduse și lei. Datoria creată în 1860 constitue numai pentru România de dincoce o datorie de lei România de dincolo. Dupe comptulă de gestiune. Publicăm și scrisoria d-lui Aricescu către d. I. Brătianu. D’uă cărnii dată ne mărginimu arice că d. Aricescu, nu respunde de locu la obiecțiunile d-lui Brătianu. D. Aricescu, ne trămite la article publicate sau republicate încă în alte foie, și ’ntre acestea la biografia d sale, scrisă de d-lui însuși negreșitu. A respunde astafelie la uă întrebare forte simplă, este a evita d’a respunde și pole a nu ae corespunde. — Vomă reveni la d. Aricescu în altă numeră. Văcărești 10 Oct, 1863. D-lui Ion Brătianu. Respunsurileei la epistola d-le către suscrisulă, publicată în Romănulu de la 10 corent, îlă poți afla în mai mulți articolî aî meî publicați în Buciumulu, începîndă de la No. 110 înainte, între acei articolî, unulă porta litiulă biografia lui C. Aricescu, ca omă politică și literarii». Acesta este respunsulă la întrebarea din epistola d-le, ce'ți așeștî speranța d-le că publiculu nu ta va bănui‘! Unu altă articolă întitulată Petițiunea de la 11 Iunie și Revista politică a Romanului de la 30 Septembrie (din greșală s’adisă 1 Octombrie) este respunsulă la a doua întrebare din epistola d-le: „pe ce bases! bănuiala d le „că Romănulu a trădată principiele democratice în favorea unei Oligarhii?1. Ună ală treilea articolă, ce va apărea totă în Buciumulu, sub titlul sinceritatea deumviratului de la Caîmata, va fi respunsulă la observațiunea din epistola d-e„Bala bănuelei ” făcută pe Ro , „bespierre și Saint Just victime ale j , despotismului.“ Terminăndu epistola mea, am onare a observa d.d. Rosetti și Brătianu, cari suntu, după disa celui d’ăntăiă, ună sufletă în doue corpuri: Chiară căndă n’ași fi avută alte probe d’a pune în indoxiá sinceritatea dv, fragmentulă din testamentală politică ală ilustrului istorică N. Bălcescu, a căruia memorie e sacră chiar pentru dv. era destulă a me face, pe mine, celă puțină, a me retrage chiară și de la Administrațiunea unui diamră, care susține chiar adi, oligarhia perfidă cu paguba democrației. O dovedesc fi îndestulă în articlulă întitulată Petițiunea de la 11 Iunie etc. și o voi fi dovedi și în alți articoli, pentru ca luna să se facă pe deplină chiară î mintea acelora ce vadă și arci cu ochii d-r. Priimescu etc. C. D. Aricescu. 2,558,188—351,468,450- 14,183,100— 212,378—113,793,590—23 62,325,538— 170,692,444—178,366,906—168,422,117— 78,366,906—1655 210—31 9,657,518—3536,674,499— 7 Din recete budgetare . . 28,026,657—30 Cheltuieli .... 29,674,017—23 Deficită normală lei • 1,647,358- 33 Pe lăngă care, adăugănduse și deficitul esercițiului 1860 :.... 43,198—17 Deficită totală lei • 1,690,557—K) Acestă dificită s’a acoperită cu împrumutură de 2 milione, prin urmare datoria Moldovei, urcânduse la finele anului 1861 la lei 2,000,000, ridică datoria Tesaurului pentru ambele țeri la finele exercițiului 1861 lei In anul 1862 s’a plătită din acestă datorie de lei 11,657,518—35 sumele urmatore, însă: Asupra împrumutului de 8 milióne, ce datază din 1860 . . Asupra împrumutului de 4 milióne, contractată în 1861 . . Asupra împrumutului de 2 milióne ale Moldovei............................ Totală Pentru a subveni la aceste reîmbursărî, Tesnurulă a creată datoria flotantă a bonurilor de Tesaură prin ajutorul creditului de 400 mii, acordată prin legea de la 5 Martie anulă 1862 și a împrumutată, lei Din care a plătită chiară în cursul anului, lei.................................. Prin urmare a remasă datorie la finele lui 1862 ............................ Așadar, la începutulă a. 1863, Statulă a remasă datoră, sumele de mai josă, adică: 1 Din împrumutură de 5 milióne, versată în a. 1860 și în 1861, dupe scăderea ofrandeloră. lei ... . 2. Restul împrumutului de 8 milione, resultată dupe scăderea ofrandeloră............................................ 3. Bonurile de Tesaură asupra creditului de 400 mii lei, a cărora scadență espiră în 1863 :... Totalul datoriei Tesaurului la 1 Geuariă 1863, lei .... Pentru a face fața la plata acestor datorii, Tesaurul a fostă nevoită a cere ună noă credită de 600 mii lei, pentru plată de dobinál la împrumutur provisoriu, în virtutea acestui credită amă împrumutată, insă: Din streinatate, lei ... • 6,700,000— Din țară, prin bonuri de tesaur, lei 9,511,927—Totali .... împrumuturile contractate în anulü curenta aservită a rembursa sumele de mai josü: 1. în bonurile de Tesauru emise asupra creditului de 400 mii lei din anul 1862, lei................................ 6>2. Idem din cele emise in 1863 5,417,130—303. Din împrumutură contr ctată la Londra............................ ; 4,020,000 4. Asupra împrumutului de 8 milione lei din anul 1860 . . . 124,110 Totală 15,729,681—24 Aceste respunderi de lei 15,729,681—24, scădînduse din totala datorie de mai sus de lei 26,380,626—3, mai remăne datorie lei 10,660,944—19, care apasă asupra resurselor resercițiului curentă, și produce lipsele de care suntemă bîntuiți. Observă că succesiva urmare a acestor împrumuturi, în loc de a ajuta pe ceasurăm s trimptorările sale, din contra aă servită spre a se re’mbursa unele pe altele, împovărăndă resursele propii ale exercițiului cuventu prin plata diobănijiloră privitóre la aceste împrumuturi și acumularea sucesivă a deficitelor, provenite din resercițiurile precedente, astfelă încătS, deficitulă figurantă la 1861, in cifra de lei 8,366,906, a crescută pănă acum la 1. 10,660,944—19. ...................... 11,657,518-35 632,714—264,183,100— 2,000,000— 6,715,814—269,294,875—243,126,432—306.168,440— 341,541,668— 12,458,590— 8 cătă are a plăti, respinse evreilă: „Dumnedeu ne va fi intr’ajutorie, fiindcă amă fostă fericitu a cumpera cărțile dumitale. Amă dată soldatului mă fiorină polonese (1 Ieă 28 parale) și mă pahară de rachiu și nu voiu mai multă de cătă amă dată pe ele. Valorea cărțiloru era peste 500 ruble argintă. — Cătă întindere a luată Stenografia în Germania, resultă din anunțulu unui cafegiu de la Viena, Cafenea Hechleitner, stada Wollzeile No 16, care face cunoscută publicului, că de la 1 Octobre se află acolo între alte diarie și reviste și șasesprezzece diferite diare tipărite cu litere stenografice. — Domnu Helferă Seichelin era cunoscută ca una adeverată filantropă, dară ca ună slabă predicatorii. Intr’o Duminică după araédi, avîndu a predica în biserică și ajungăndu la ușia bisericei, vedu nă babă bătrână slabănoga, care cu mare greutate suia treptele. Diaconulă filantropii se grăbi a-i da ajutori«. Ajunsă susu, bătrâna îi mulțămi și lu întrebă: ,,Me rogă, cine predică astăzi?,, — „Domnu Helfer Seichelin“ respunse diaconulă. „Asta ! o! atunci se rogă, domnule ajată-me se me coboră ărăși.“ Și domnu Helfer avu generositatea a dibraciulă bătrânei, care vulnerase arătă de crud vanitatea sa de oratoriu, și a o conduce josă după trepte. 6.168.440— 34 . . 10,168,699—33 16,211,927-26,380,626— NECROLOGYI. Literatura română a avută dilele acestea uă perdere însemna ă. Andrei Mureșianu, poetulu, ale cărui melodiose și patriotice canturi au contribuită a-1 Vedî Buciumulu No. 119. tata la redeșteptarea simptimintelor și naționali a romănilor, de dincoce și dincolo de Carpați, a murită. Este în adeveră multă timpă încă de căndăună morbă teribile îlfi ucisese moralicesce și lu răpise din arena unde soluse a-și căpătănesce laureașia de bine meritate. Ambii seî și toți românii speraă însă uă însănetoșiare. Acumă speranția loră este perdută. Poetulu nu mai este. Ebi lasă să sociă și doui copii. România și literatura perdu ună bărbată însemnată. FEIiURIALI. Cu prilejiulă jăfuirii celoru Principelui Zamojski la Warszawa a perdută și profesoriulă Bowalewski prețiosa sa bibliotecă. Profesoriulă anunță în foiese publice, că cine va descoperi și—i va procura rămășiță din cărțile și manuscrisele sele prețioose, în limbi orientali, cari în parte au fost arse, și în parte furate, va priimi de la dînsuia uă mare respletire. In trecutele di le se ’nfățișia una săracă evreă la profesoriul Kovaleski și—i declară că elă cumperase de la unii soldată rusă mai multe din acele cărți și că este gata a i le preda contra reambursării costului loră. Proffesoriul merse îndată cu evreulu la locuința lui și acolo îi dete evreulu un mare pachetu de cărți, pe care eruditulă profesoră le recunoscu ca proprietatea lui. La Întrebarea profesorului 917 SPRE SCIINTA PUBLICĂ. Espropriațiunea fără despăgubire este uă crimă, cu tote aceste că mă vedu amenințată de a mi se lua uă parte din avutură meu fără ca măcară se fiă întrebată. Iată cumă reposata Smaranda Costin, prin testamentura cu care destribuie averea mea, vădă că obligă pe d. Ștefană Baldovici, căruea îi lase moșia Făcuții, de a face uă cișme în Tărgu-Frumosă, și anume, pe piața din fața prăvălii unde disposițiunea testatórei e umană, vise de a se face cișmeaua pe dreptă locală meă, și fără învoirea mea, neînțelegîndă în ce ca să se póte prenumera, vină a declara că eu nu voiu putea îngădui aplecarea nniî atare măsuri. Strulul Negru. (788) 3 DE MONUMENTE ISTORICE pentru ROMANIA de A. PAPIU ILARIANU. A eșitii făsciora I și II din lomulu al douilea, pe lunile Iuliu și Augustă. Aceste fuseiere conțină istoria tulburărilor din Moldavia de Raret. Aceste publicări sunt în adevără Monumente Istorice, ce se caută și se publica cu mari sacrificii. Și noi, cari le avemă d’a gata nici nu se cumpărămă! Facemilună mare reă, și creedemă că toți Românii și părinții da familie se voră cumpăra, se găseacu li librăria Socec. Q. A. Rosetti. Va apare în curînd: ISTORIA REVOLUȚIUNELOR MODERNE Romaniei. Compusă de A. del Chiaro florentinulu și tradusă în limba nostra de ună Român. (No. 776) 33*PROIECTU DE ORGANISAREA POL jIEI SANITARE IN ROMÂNIA. de ANASTASIE FETU. Doctoră în medicină și legi, fostă debutată ală divanului ad-hoc al Moldovei în anul 1857. Un volumu în 362 pagini garmondy,