Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)

1866-06-12

tru multă timpă, ar mai fi: cetatea viuă, murală de pepturi ale poporului armată, armată, armată!!! Asia este, și de o mie de ori așia este!!! G. M. ROMANOLU 14 JUNTO. Unde aștepta Ștefanű celu Mare pe neamu­ii năvălitorii! în țeră? La cetatea Sucevei, spre a veni ei, obosiți de una lângă marșă, a­ lă ataca fără nici ua speranțiă de resultată pentru dânșii. Unde-i aștepta Mih­ail? In strîmptarea pădurii Călugăriăniloră. Tóte resbelele fericite sau nefericite ale Romănilor. Moldovani, din timpul­ independinței soră, se purtau mai cu semă pe lîngă cetăți, și cu deosebire pe lîngă cetățile Ackermann și Kilia de acolo s’au începută tóte atacurile. Căndă Moldovanii perdură aceste ce­tăți, fără speranț­ă de recăpetare, na­țiunea nu mai făcu nici uă opinielă de rădicare. Basarabia era robită de Tă­tarii Budgeakului. Deosebirea cea mare dintre epoca lui Ștefană celă Mare și Michaiă Vi­­tezulă, este că celă ânieră posede a­­cele posițiuni întărite, pe căndă acestă din urmă, din voia sorții, le perdu. De acolo a și urmată că, cu tóte ne­contenitele sale minuni, Michaiă a a­­vută de a pururea pe dușmană în spi­nare și cuțitură în guta, în timpii fericiți ai independinței sale, România era încongiurată cu una landță de cetăți. Muntenia avea: Giurgiu, Brăila, o­­rașial­ de Flocî, Târgoviștea, Bucu­­resci, Cetatea Negru-Vodă, Poenariî, Comasca, Telefla și Grăd­ina. Moldova avea: Hotinulă, Storoca și Tighina, despre Poloni; — Nemțilă și Smeradova, despre Transilvania;—Renii, Cartală, Smilă și Kilia, pe Dunăre;— Cetatea­ Albă, pe Marea Negră. Suciava forma centrală și era forte întărită.1) De mulți acestoră cetăți stete le­gată și independința­­ erei. Care fu sortea loră? La 1344, Turcii coprinseră Brăila, Turnu și Giurgiu pe care le ținură pînă la 1830. Acumă ârășî au^imă că ară voi se aibă trei puncturi pe malură romă­­nănescă, spre a opera, d­ică ei, în u­­nire cu românii, pînă va trece resbelulă ce se pregătesce. Se nu le ajute Dum­­nezică! Acesta ar fi a turna veniră în inima țerei. Ar fi a sfâșia capitulațiu­­nile cu însuși mănele nóstre. Și scimă că aceste capitulațiuni, p oprescă pe Turci de a nu ave dincon nici uă moschee, necumă garnisoni și cetăți. Au garnisone în Serbia. Bine e? Acesta ar fi adeverata perdere a na­țiunii nóstre. La 1639, Georgie Ghica I, din po­runca Sultanului, derămă tóte cetățile muntenesc­. Acestă sacrilegiu nu se putu face cătă trăi bunulă Matheiă-Vodă, ci a d~ veni la patru ani după moartea sea, în Moldova, Alesandru Vodă Lăpuș­­nianu, la 1364, derămă cetățile din întrulă­terei. Ele se rezidiră pe urmă ca se fiă derămate de Dumitrașcu Can­­tacuzino în 1684, din porunca Sul­tanului.— La 1714, Turcii rezidescă Hotinulă și­ să poprescă pe sema soră. Ceea ce mai scăpase de Turci, și chiară cetatea Nemțilă, nu scăpă de Fanarioți. Ei le împlu cu lemne și se daă focă.2) j^încă vădată: de marii cetățiloră nó­stre a stată țintuită libertatea României. Resumămă: căndă vedernă pe ună Ștefană, Michaiă sau Mateiă Basarabă Voevodă prefacendă din temeliă cetatea Târgoviștii, saă altă fortărețiă, se­ lă judecamă cu acestă cumpenă în mână, cu cumpena independinței, deră astăzi, altă făină se macină în lume și sin­gura cetate posibile la Românii, pen­.­ Beghel, t. I, pag. 154. — Letopsiț­l Mol­dovei, 1359—­1599, f. 138. Urechiă.— Miron Costină. — Cantemir­, part. 2. Cart. 4. — N. Bălcescu: puterea armată și arta militariă la Munteni, pag. 59; — la Moldoveni, (Mag.­ist. t. II, pag. 59 și 64). ®) Vezî h­risovulu lui Michail I Racovitză Voevodă din Decembre 7225 (1717), publicată în al­­manah­ulă d. Georgie Assaky pe a. 1852 p. 70. „ Ți-am resipitit și e zidurile, Șiie Domnulă fa­nariotă, cu porunca stapaniloru, adică a Tur­­cilor­.“ — Miserabilul ăl destulă tradă făcu! Dezbaterile dietei unguresc! Din dilele acestea, sunt și de interesă mare, pentru a pute judeca daca poli­tica barbatiloră ce stau astăzi în frun­tea guvernului țerei unguresci, va fi capace a triumfa căndă­va, daca ea va putu complana cessiunea de constitu­­țiune, și prin acesta a îndeplini recon­stituirea constituțională a monarhiei, a înființat basele durabili pentru viața con­stituționale a monarhiei în viitoriă. Cându acești bărbați în luna lui Iuliu an. tr. primiră a mâna frânele guver­­nărei, bagată bine de soma la esperin­­țiele ?ce și le-au putută căștiga în e­­poca noue constituționale de la 20 Opt. 1860 íncóce, Din sgomotosulă ană 1861 aă înve­țață a cunosce purtările municipieloru din Ungaria, cari prin seraformările din 1848 se lipsiră de organismulă de mai nainte, fără ca legelațiunea se se fiă îngrijită totă vădată a li da altă ore­­care organismă. Ast­fel ele neavînd­ sf­­era de activitate bine precisă, se arun­­caă căndă în drepta căndă în stînga, nici în capulă cugetului nu i-a venită eutărui municipiu a crede, că ar esiste­ntare obiectă, ce nu s’ară țină de com­­­petința lui. Dacă consiliulu reg. de lo­cotteninția trimitea vr’uă ordinațiune , congregațiunea comitatului o cetia, și daca nu­ î venin bine la socotălă, nu se mulțămia a o pune la o parte, fără a nu esprime neîncredere către bărbați ce compună consiliul­ de locotenință, — acesta e uă corporațiune — 4*cea rau_ nipiulă — ce nu esiste în puterea legei, căci legile din 1848 nu recunoscu con­siliu de loc, ci ministeriu. Dară dovada cea mai eclatantă despre lipsa preci­­sărei activităței municipieloru, se drede cu ocasiunea desființărei dietei din Pesta, căndă municipiele protestară în contra desființerei. Din aceste eveniminte băr­bații de la guvernă concuiseră la doc­trina că e greu a conduce Ungaria că­­tră unii scop o­are­care pînă ce muni­cipiele mergu în tote laturile, păreau totă atîte Diete, mai oposeționalî de cătă cea centrală deci a griji de tóte în starea de acu unde nu li e precisa competința,—pestrece putința omenesca. Din cele întîmplate de la desființarea dietei de Pesta în 1861 pînă în iultă anulă trecută, ei se convinseră ca im­­periulă are mai multă încredere între efeptuirea instituțiuniloră prochlamate la 20 opt. și 26 saură, de cătă se se arunce cu repediune din brațele unui ministeriu în celea ale altui­a, se se abată de la uă direcțiune politică la alta- Acesta îi face o stima politon­uiă la care ajunseră după multe încercări, alți stima pre cătă se pare de multă, bună era cumă făcu contele Apponyi pro­căndă era judele curiei. — Acu­m­ s’aă dată ocasiunea, credeau ei, pentru a da reconstituire­ constituționali dire­pțiunea ce noi o credemă de bună, deci se fo­­losimă acesta ocasiune, căci de va trece nefolosită, pare că nu va mai returna. Tóte câte se întâmplară de la Iultă anulă trecută până acuma ne dovedescă apriată că bărbații magiori de la gu­vernă nu perdă din vedere acesta două în­vățături nici pentru momentă. Folosiră nu numai legăturile ce le avuseră, ci cercara și altele noue, cari ară putea se-î ajute întru insuințele loră.— Visitele multe ce d. Majlath le face d-lui Deak, nu se putură întâmpla numai pentru flori de cucu Deci cine e capacitatoriulă și cine ceră capacitatu ? Ia acesta respundfi ședințiele ultime a­le dietei unguresc!, unde vedem­ă pre Deak pledandu contra trimiterea adre­sei ce cerea de la Maiestate restitui­rea deplină a vieței constituționale. Nu voimă a înșira de nou tóte cele petrecute în­­ Dietă, în astă privinț­ă ci­ti­torială bine-voască a petrece cu a­tențiune referatele nóstre de la Dietă, și apoi se judece. Observămă numai ca­­..­ă căndă a­­u^irămă că se va conchirma Dieta fără a restitui muncipieloră viația constitu­ționale, ni se părea problema prea grea pentru bărbații de la guvernă, dară a­­ceștia cu bună sema­nă cerută ajutori­­ulă lui Deak, descriindu-i ocasiunea câtă e de bine venită, și câtă de re­pede ară putea trece de la o­ară fo­losi cu multă grije. Deak acu e cu ei în acestă cestiune dară desbaterile cele lungi dovedescă deplină că de astă dată nu fu însoțită în mesura întrâgă de noroculă­șeii. E­­lociația și argumintele lui nu putură curma de­locă desbateriloră, lupta fu camă înfocată cu cei ce dorea a aș­­terne adresa pentru a cere restituirea vieței constituționale în municipiu. In fine Deak învinse totuși, dară în­vingerea vă câștigă cu trudă. Esperi­­ențele arătă a­le lui, câtă și a­le băr­­bațiloru de la guvernă, de s­curt, se voră fi mai sporită cu una. Cândă vădurămă adresele ce­­ la sa­lutată pre Deak din mai multe părți ale țerei, ne spuse m­ă bărbată bine infor­mată în afacerile Ungariei, cumă că Deak are lipsă de aceste adrese, par­tita lui se mijlocesce unde numai póte, ca se-i câștige autoritate cătă mai mare, se pară decide în Dieta, căci partita cea­laltă ară putea lesne forma majo­ritate, ară cere de­locă restituirea în­­trăgă a constituțiunii, și acésta n’ură și la plăcerea conducătoriloră căruției statului,­ și nici la Deak lut­a căndă s’ar vedea provisoriă noă. Combinațiunea de astă dată reeși, de­și nu cu noroculă la care dura băr­bații de la guvernă­ru contată după a­­lianția făcută Deak în acesta causă. Bărbații guvernatori ai Ungariei, ju­­decăndă acesta, voră căuta se eschiame cu poetură latină . Tóte a­le omului de­prindă de ună liră subțire 1 ("Albina). DEPEȘE TELEGRAFICE. Ploescî 23 Iunisi 1866. Redacțiunea Românului. Astă­­ Ja 18 anî redactorulü­teu era pe câmpul ă libertățeî, astă­­ jî garda națională din Ploescî a cerutu ca acea­­si memorabile se fiă serbată, Te­­deamu s’a ținută la biserica catedrală din Orașă, grda în entusiasmulu celă mai mare. Au luată parte toți cetățeni au salutată cu entusiasmă și au măn­­driă ziua de 11 Iunie ca­­ fiua renascerea Ro­mâniei. Pentru Șefulă gardeî, în numele guardeî Șefii Batalionului I. Nicolae Homoricenu. PRIMĂRIA CAPITALEI. Strada Carol Ii I. (francesa) și calea Mogoșei s’aă contractată de en. Mi­­nisteru a se canalisa și pava cu petre cubice. Lucrarea canalului s’a efectu­ată pe distanța de la pod?dă de pe rî­­ulă Dămbovița din strada Craiovei pănă în dreptul­ localului consulatului ru­­sescă, unde lucrarea se ve­a încetată. Paragiulă­celă vechiu de pe strada Carolă s’a desfăcută pe oa întinsă dis­tanță, spre a se pava cu petre cubice dar și acesta lucrare se vede încetată de mai multă timpă, iar calea Mogo­­șei, din respăntia stradei Lipscanii pînă la punctulu unde s’a construită cana­­lulă, este depavată pe tota suprafația și arătă pe acesta parte cotă și pe a­­ceea de pe strada Carolă, s’a formată nisce întinse batacuri, din care suferă nu numai circulațiunea, dar va aduce vătămare chiar sănătății locuitorilor­. Aceste inconveniențe, autoritatea co­munale le-a pusă în vederea d-lui mi­nistru ală Lucrărilor­ publice, prin mai multe adrese și dă-a rugată de urgență a lua cuvenitele disposițiunii pentru re­medierea zeului, pănă acumă ănsă nu se vede nici uă urmare. Adresele ce s’aă îndrept iu d—lui mi­nistru, suntă cele urmatore: No. 5749 Mafii 31 Anulă 1866. Comunicațiunea pe strada Carolă I. 371 (Francesă) este mai multă do­uă lună de căndă se află întreruptă cu desă­­vîrșire din causa neregulatei stări a pavagiului, care se începuse a se con­strui cu piatră cubică, de către între­prinzătorii angagjați prin contractă de acelă onor, ministers, dar din ce ca­usă nu scimă a încetată din lucrare și a lăsată ca, comunicațiunea, pe una din cele mai principale strade de cen­tru, se se facă ca pe preță și se se­dausese cele mai neplăcute acidente circulațiunei arătă cu trăsurile cătă și pe roșu. Pentru acestă neplăcută stare în care se vede lăsată disa stradă, am întâm­pinată mai multe reclamațiuni chiar din partea proprietarilor­­ respectivi, care cu dreptă cuvântă se plăgă în contra deplorabilei stări a paverii pe dinain­tea proprietăților­ d-loră și a cerută luarea cuvenitelor« disposițiuni pentru remedierea zeului de care suferă de a­­tăta timpă, și Hindu că, că asemenea stare nu póte fi suferită mai multă timpă, fără se aducă nemulțumiri din partea orâșuriloră, sub­ scrisulă în con­­siderațiunea espuseloră, am onorea de ruga, d-le ministru, se bine­voiți a lua de urgență cuvenitele disposițiuni, pen­tru reparațiunea pavăgiului, fiă și cu pétra de rîu, pînă se va pava cu pé­­tră cubică, ceia ce póte se mai întâr­zie daca va fi microcindă ver­vtă îm­­pregiurare neatărnată de voința acelui onor. ministeră. No. 6041 Iuniă 6. Anulă 1866. Pe strada Mogoșei în dreptul­ loca­lului ministerului de Resbelă pe Ioculă lăsată ne­umplută cu pămăntă cu oca­siunea construcțiunei canalului, se a­­flă ună baracă de apă care a ajunsă de infectese aerulă din exalațiunea fe­tidă ce produce, sub-scrisulă în inte­­resulu hygienii publice, am cnoreave ruga, d-le ministru, se bine-voiți ca, pănă la terminarea canalului, se puneți la caile d’a se repara reală de care este vorba, spre înlăturarea vătămării să­nătății locuitorilor, circonvecini. No. 6255. Iunie 10 An. 1866. Prin adresele cu No. 5,749, de la 31 Masă și No. 6,041 din 6 ale cu­­rentei, am avută onore a ve ruga ca se luau­ de urgență cuvenitele dispo­sițiuni pentru ameliorarea comunica­­țiunei pe strada Franceză și Mogoș și pe unde construcțiunea canalului s’a e­­fectuată, atătă spre înlăturarea vătă­mării sănătății din apele ce staționase pe la acele puncte câtă și pentru în­lesnirea circulațiunei publice, dar, fi­­indu-că, pănă acumă, nu se vede lu­ată în acesta nici uă disposițiune, sub­­scrisulă vă goga din nou, d-le ministru, se bine­voiți a face urgentă punere la cale pentru remedierea zeului de care este vorba. Buc. Iuniű 5 2876 PETITIUNE CĂTRE MN. LEA DOMNI­­TORULU. Alteță ! Luptă Guvernală trecută în anul­ 1863, ca ofițerii făcăndu’mi datoria im­pusă prin jurământă de a fi confidenții Guvernului și țerii mele, amă rapor­tată delictele ce alții le-au comisă pe frontieră în paguba Statului; și în locă de recompensă amă fostă 69 zile ți­nută la închisore, pe ulițele Bucures­­ciloru am fostă purtată suptă baionetă ca pe hoți , și la cea din urmă m’au depărtată și din armată­ fără ca justi­ția se se mai uite la numeroale mele dovedi, fără se supună mărturii la ju­­rămăntă, fără se mă îngădui nici mă­­cară a mă apăra după legi. Ba într’ună cuvântă arătă amă fostă de persecu­tată încătă și servitorulă mi se supri­mase a mai intra prin Camera mea de arestă, încătă devenisemu că singură îmi măturamă odaea și cu ipoletile pe umeri, cu santinela dupe mine îmi du­­cemu gunoiulă cu mătura afară! — In fine nu vorbescă mai multă ca­se nu abuse<ră de răbdarea ALTEȚEI VOA­STRE ce­dică numai atâta că,, cu mine nă voită se se dea esemplu în totă ar­mata că niminea se nu mai cutele a a da abudurile pe față, pentru ca ele se nu fie zguduite din culmea loră! Totă acelă guvernă ca se-mi oprea­scă vocea care în totă joculă striga dreptate, m’a fi numită apoi în funcțiă de secretariă la frontiera de Mihăi­­leni, iară guvernului fostei Locote­nenți dupe ună raportă neadeverată a comandirului de acolo mau destituită și din acestă poștă , lăsîndu mă lipsită de­­­lnica viețuire cu uă familiă des­tulă de grea, încurjurată de mici copii, fără se fiă judecată mai întîiă dacă amă comisă vre­uă nelegiuire, și apoi se suferă asprimea legii de cari nu mă ferescă. Solu­a ve spune Alteță că, la cer­cetarea rânduită amă dovedită cu acte palpabeli­că, raportările comandirului au fostă și suntă neadeverate, dară ce folosăm că, cercetătoriulă va vîndu ino­cența mea și ca nu acelă comandiru se intre în judecată, nuă mai dată pe față dovezile mele ci, aă raportată numai că, că suntu vinovată, pentru ca mie se nu-mi temăe cuvîntă a reclama de arestulă ce să suferisemă în 32 Z‘Ie în cazarmă suptă santinelă de la Z'sul6 comandită, și după asemenea raporta suntă astăzi nu numai destituita fă­ră vină, ci și mai multă persecu­tată de cei ce ínconjura pe Domnului Ministru de resbelă, căci petiționându Domnului Ministru cu cari n’amă ce­rută resbunări asupra acestoră nedrap­­tățiri declară udă ca ceriulă se le resbuni celoră ce merită! Ci, m’amă rugata a face numai se fiu primită drășî în ar­mată în postură gradului meă de Lo­cotenentă, și totu vădată i-amű dată și dovezi de demnitatea și bunile mele purtări la serviciu, adică: trei atesta­­turî ce posedă de la trei Coloneii luptă cari­amă servită, o atestația a 35 p­­rășiani din Mihăileni, și doue ordine a Ministeriului de resbelă din anul­ 1865 prin cari mi se arată mulțumiri pentru bunele mele serviciuri de can­celarii, și D. Ministru a­ resumată acesta petiție că, se se aibă în priviri la va­canță, dară ce folosăm că cei ce mă în­­conjură mă împedică că, nu este va­canță, căndă bine cunoscă că, destule vacanțe sunt­ mai în tote corpurile, și că pe baza acești! rezoluții stau ai­cea pe cheltueli în­că să nu sc­ă cu ce mă voiă întorce la o distanță de 30 posti d­e sâ’mi mai văză odată nenorociții mei copii ! Alteță 1 ame­nisti și mai Zică nu ceră resbunări nedreptăților­ mele, ce întru totă plecată me rogă Alteței Vóstre, se bine­voiți a ve milostivi asupră’mi se mă chiamă iarăși în rîndulă frați­­lor­ mei de armie, pe care cu jale îi privescu că mergu în aperarea țerii loră, și că nu’i însoțescă ! — dară dacă Alteță póte veți socoti saă vi s’ar șopti ca plângerile mele sunt­ mincinase, atunci cu brațe întinse așteptă ală Al­teței Vóstre decisiuni ca, calomniele mele, se fii pusă pe parchetulă justiții, și atunci vinovatulă se fie vinovată, și pedepsită dupe legi, și inocentului sei triumfe a lui inocență. Suntu alu Alteței Vóstie, cu cela mai profund și respectă pre plecată și supusă servitorii Ea5. Locotenentă Ștefan Vasiliu, PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI. Pavarea și canalisarea stradelor a Capitalei. Municipalitatea Capitalei Bucuresci, fiindă decisă a da cu întreprindere la una sed la mai multe companii, cana­lisarea și pavarea cu petre cubice a stradelor­ Capitalei, și acesta între­prindere vrîndă a o da aceloră com­panii numai, cari vor­ întrebuința în fisele lucrări, capitalurile loră, iară costulă se se plătăscă de Municipali­tate prin anuități cu amortisment«, supt scrisură Primară, publică acesta spre soiința tuturoră că, companiele ce a­­răta d’aici din țară cătă și din străi­nătate, voră fi doritóre a se angaja cu aretata întreprindere, se trimită aici, delegați din partele, spre a intra în tratațiune cu Municipalitatea, pentru a­­semenea lucrări și a se inchiria con­tractele cuvenite cu aceie companii cari vor­ propune condițiuni mai fa­vorabile pentru comună, vor­ fi primite pănă la dece Septem­bre. No. 6233, Anulu 1866, Iuniu 10.

Next