Romanulu, august 1866 (Anul 10)
1866-08-19
---------- -——«■ se nu’și bată jocu de sublima întreprindere susținândă că nu se va putea stabili nici uă dată uă asta-feră de comunicațiune. * * * Insă idea era atătii de mare, obiectulu atătii fie necesariu și națiunea, ce se însărcinase cu efectuarea lui, atătii de puternică și constantă că nu se perdu de felii speranța de a triumfa și de profunditatea mărilor Oceanului și de rapiditatea curințilori de ape și de dificultatea construcțiunii și așezării nor sîrme de mai bine de 2,000 mile de lungă. — Se fundă darii uă nouă companie telegrafia ală Atlanticului, anulă trecută. Guvernul englesă ’i acordă concesiuni și mai liberale: dreptulu esclusiva de a stabili linii telegrafice complementare in Nord-America, uă garanțiă de 8 la 100 capitalurilorü întrebuințate, uă subventiune anuale de 28.000 libre sterling și alte multe concesiuni forte importante și încurajatóre. Opera fa constată nu la doue corăbii ci unia singure care, de sigură, valori cătă dece. Great-Eastern, asta se numia corabia; eroulü din 1865 eși în 25 iulie die Valentia cu direcțiune spre Terranova pentru a așeza noua liniă telegrafică. Totală merge bine la începută căndă Ia 29 a aceliași luni încetară comunicațiunile între corebie și coasta Irlandei (Terranova): se rupsese sîrma. 200.000 de libre st. adică 1 milionn de napoleoni fură înghițite de apele Oceanului ! Era de ajunsă pentru a descurgia pe omenii cei mai tenaci, însă în Englitera acționarii nu dese sperara nici una momentă. „Pescuiți sîrma, scriseră „ei la Great Eastern, ne va servi pentru „altă dată“* * * Nu e multă timpă decăndă Leviathan interprinse a 3-a espedițiune, corabia eși din portul Valentiei în ‘Vi Iulia.— In mi^’loculă tumultelor, resbelului și bubuitului tunurilor, diarele, aceste ecouri a ingratei și inconstantei opiniunî publice; de abia’I consacra câteva linii sau menționări. Insa Leviathan majestosă și solemnă îndeplinea sacra sia misiune. Mii de inteligințe și de ómeni de sciințe și de bună simțu vom binecuvînta pe Anderson, celă ce așează telegrafulu submarină, în timpă ce sute de mii de mame și de văduve vom blestema cu amară pe provocatorii acestui resbelu ce decimă sute de familii. Asia in timpă ce opiniunea publică era distrusă prin discuțiunea D-lui de Lagueronière ce susținea, în contra d-lui de Girardin, necesitatea resbelului și menținerea armatelor permanenți ce costă atăte milione scose de pe spinarea poparelorü, Leviathan făcea intrarea sa triumfală in teritorială americană. Triumfulu sciinței, onorea victoriei asupra resistinței naturii era reservata memorabilei jile 27/15 Iulie, 1866, în care Anderson, după multe dificultăți și primejdii, ajunse la Terranova. Numele țermului unde sîrma fu unită cu pămîntul, se chiamă Heart's Content ce vine forte a propofită cu ocasiunea, fiindă că traducerea lui însămisă: „Mulțumită din inimă.“ Astă ii se facă mari preparative pentru a serba acestă evenimentă și de sicuru că moda de a aprinde țigara cu scânteia electrică trimisă din America, lucru ce făcu alăta furare în 1858, va deveni și astă-dată a fi ununec plus ultra ale eleganței ingrese. Scumpă lavóre 1.... fiindăcă în 1858 ea costa 5000 de franci și nu e probabilă se se fi mai scăzută prețulă. Pe lingă acesta pentru a evita aglomerațiunea depeșeloră, s’a pusă prețulă de 25 kv. stg. pentru fiecare cuvîntă. Insă ce sume potă recompensa cu demnitate mă astă felii de prodigiu ? Comunicarea fiind stabilită, era prima depeștă ce trimise regina Victoria lui Johnson, președintele Statelor Unite: „Regina felicită pe Preșidinte „pentru fericitulă sucesă a unei ope„rece, speră, va servi de mă legămăntă de unire mai multă între Statele Unite și Englitera.“ Johnson respinse: ,,Președintele Statelor-Uni,,te acceptă cu uă profundă gratitudine „mesagială M. V. și participă cordial,,mente speranția ca firulă electrică ce cunosce ambele emisfere va servi gen ,tru consolidarea și perpetuirea păcii „între Guvernul Marii Britanii și Republica Statelor Unite.“ A. Vixanti. FE îl 1R 1 JI I. Corona ce purta regina Engliterei este compusă de curcuri de argintă, acoperite de petre prețiose, cu crucea de Malta ornată în diamente pe partea superiorii. In centrul părței interiore, sub care este un altă cruce de Malta, in mifjlocul căreia se vede rubine brute cari ornaă odiniora toca Principeliî-Negru. Fundulă coronei este îmbrăcată în veluză violetă. Cerculă inferioră este incrustată de briliante și inpodobită de fiori de crină și de crucea de Malta in briliante. Coróna mai are și on altă mulțime de petre, smarande, rubine, safire și buchete de mărgăritară de mare preță. Etă estimațiunea diverselor părți ale acestei coróne; cele două-jcci diamante ale cercului temporală valoridă 30.000 livre; cele două diamante mari din mijlocă, 4000 livre; cele cinci cinci și patru diamante mici așezate în unghiurile celoră d’ântâră, 1000 livre ; cele patru cruci de Malta, compuse fiecare din câte douăzeci și cinci diamante, 12.000 livre; cele patru diamante mari cari încongiera crucea 40,000 livre; cele două-spre-dece diamante în florile loră de crină 10,000 livre; cele optă-spre-dece diamante mici pentru ornamentului acestoră flori, 2000 livre; cele alte diamante, mărgăritare etc. 13,000 livre, formând în totală 112,000 livre. Coróna Englezerei, făcută pentru George III, cântarea aprópe 7 livre mai multă. Grație abilității giuvaergiilor de astăzi, coróna reginei Victoria, deși cu multă mai ușură la vedere de cătă cea veche, este în realitate multă mai puținu grea, căci ea nu cântăreșce mai multă de cătă 5 livre. Monitoriulürată risce interesante amănunte asupra carenei de seră, atătui de celebră în istoria Italiei, și căreia circumstanțiale îi dă actualitate. Regina Lombardiloră, Theodelinde cu ocasiunea măritarei sale cu Agidulphe, duce de Turin, dărui acestui duce astă coróna. Ea e formată de oă largă bandă de vr’uă patru degete, înpodobită cu sculpturi și cu pietre preciose, Intórsá în formă de diademă antică și garnisită pe din întru cută bandă de feră de lățimea unui deget». De sigură dacă s’ar uita cineva la materia din cară astă coronă e compusă, ea ar trebui se o nuradscă coróna de aură; însă numele de coróna de feră a prevalată în timpulă acela din causa acelui mică cercă de feru, făcută, se zice, din unulă din pirónele cu care a fostă răstignită Isusă Christosă, trimisă Theodelindei de papa Gregorie celă Mare spre răsplată pentru că combătuse arianismului. Cățiva autori asicum că presința acestă seră în curóná însemnă că la poporele cele cu regiase aurului cu care se ’naruți să fiu datoreau totudeuna ferului. De la domnirea Theodeîindeî și supt domnirea austriacilor o astă coronă a fostă totă dauna păstrată în tesaurul de Monza. Acolo in 774 Carolă celă Mare o primi de la papă Adrian I. In 1452, ea fu aduse la Roma pentru încoronarea lui Frederic IV, și în 1530 la Bologne pentru încoronarea lui Carol I arfi cincele. In 26 Maiu 1805, la ROMANULÜ 19 AUGVSTĂ. Milano Napoleone o întruni cu corana imperiale. Astăzi ea se află în mar.ee Austria ciloră cari o duseră la Viena în restulă din 1859. (L’Evenement). Tirgu-Urlați ,5/27 Augustă 1866. Domnule Redactare ! Sub-Prefecturu plășii Cricovu d. Costache Vasilescu, numită dupe adulă de la 11 Februarie, a violată libertatea și domiciliulu bătrînului meu părinte, ridicăndusă prin patru vătășei din prăvălia sea și tărîndulă prin tărgă, fără vre uă citoțiune, fără mandată de aducere și fără a spune măcaru pentru ce. Bă ca fiă, coprinsă de durere pentru asemenea maltratare, am mersă la d. sub-prefectă și protestăndu în numele Constituțiunei de curăndă promulgată, care ne asigurése demnitatea de ómeni.— d-lui nu numai că mia răspunsă cumu că nu va se scie de Constituțiune, dară a și ordonată a mă aresta, fiindu mă patru ore la închisore. Tristă începută facemă, domnule Redactare, la aplicarea Constituțiunei nóstre ! Legile nu se facă de că nu pentru ca se simă mai multă desprețuiți și maltratați căndă luămă îndrăsnei să se ne bazămă pe ele ! Am reclamată în tóte părțile, dară cine s’a mai văzută satisfăcută la noi. Póte cu timpulă, însă căndă remediulă îdărcită nu produce uă bună efectă ! Ve rogă doamnule Redactoro binevoiți a veni în ajutorulu mei și ală păzirei Constituțiunii prin publicarea ce veți da acestii epistole. Priimiți ele. Dimitrie Sotiru. PROTESTARE către primăria și prefectura capitalei. Prin care dlă I. Dumitrescu Intr’un epistolă ce ne trămite arată, că în dosulă biserici Sărindarului pe loculu Ministeriului de resbelă esistă uă mare necurățeniă.... nu numai că esistă, dară nu încetăză a se adauga pe fiecare oră... Mereă gunóele și necurățeniile din oraș să se cară și se grămădesce pe acelu locu sterpă în contra tuturor circulariei oră care suntă date.. D-lăi Dumitrescu dupe ce descrie totă reula ce causezá acesta necurățeniă, mai cu sdmă acuzați în timpul epidemiei colerice, e de opiniune a se opri imediată depunerea d gonaie pe loculă din dosula Ministerului de resbelă și ală bisericii Sărindariă, și a se lua disposițiuni pentru transformarea acelui Iocă sterpă plină de ballăcurî infectatorie într’uă grădină publică ori a se deschide pă stradă prin miijloculă lui, și a se vinde la particulari, două parte și de alta, cu care după nu numai că s’aru vindeca capitala de unarea dară și statulă ar trage ună bună profită din vânzarea locurilor» la particulari. PARTEA COMUNALE. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Fiindăcă la 26 ale viitorei luni Octombre, espiră termenul închirierei proprietăților bisericei Dobrotesa , subsemnatul flama decisă a se Închiria din nou pe termenă de trei ani, dupe condițiunile date de doi. Epitcopi respectivi-Doritorii sunt invitați se binevoiască a se presenta la Primărie in ziua de 27 ale curentei luni, la 12 ore din ji, spre concurență. Condițiunile închirierei se pot vedea în cancelaria Primăriei, partea administrativă, în ori ce zi, și ore de lucrare. P. Primarulă S. Mihălescu No. 8787, Augusta 13, 1866 — Pe lîngă cele patru case, ce prin publicațiunea Inserată în Monitorul Oficiale No. 166, și în Jiurnalul Romănulă de la 29 Iulie expirată, s’a aretată că, este trebuință a se închiria de la I-iă Septembre și de la Sf. Dimitrie viitor A, pentru locale de scule, mai fiindă trebuință deuă casă pentru scala de comerță în condițiunile următorie adică: I. 4 Clase separate și spațiase, putândă conține fiecare ună minimum de 25 elevi. IF. 1 Cancelarie și sală de asceptare. III. Locuința directorului și dependințele, bucătărie etc. IV. Uă grădină séd curte destulă de întinsă pentru elevi (preumblări, recreațiunii etc.) V. Acestă Încăpere va fi cătă se va putea mai în centrul orașului. Luptă -scrisură publică acesta spre sciința tutuloră ca, do. proprietari ce voră avea case de închiriată și cărți cred jă că, încăperile d-loră, potă corespunde cu acestă trebuință, se se presinte la Primărie celă multă pînă la finele acestei luni, spre a areta numerală incăperiloră și a propune predulă și condițiunile închirierei. No. 8840, Augustă 16, 1866. Fiindăcă la 13 ale curentei căndă era fixată clipa de licitațiune pentru darea în întreprindere a reparațiunei pavagiului de pe o parte a stradei Coama, nu s’a putută ține licitațiune din causa lipsei de concurenți, luptă scrisulu publică din noă spre sciința doritoriloră, ca la 22 ale carentei se va ține licitațiune pentru disa lucrare, prin urmare doritorii d’a se angaja cu esecutarea ei dupe condițiunile propuse de d. arhitectă ală comunei, se vie la Primărie în aretata a ji pregătiți cu garanții valabili pentru concurență. Condițiunile se pot vedea în cancelaria în ori ce <zi de lucru. No. 8881, Augustă 47, 1866, ... 559 declarațiuni de căsătorie făcute înaintea dlulofeerii civilii din circum. 3, la Ș Augustă 1866. D. Grigore Nicolae ort. veduvu, circiumar suburbia Bărbătescu noă, cu d-ra Mariți* fiica d- lui Mihalache sub. Isvoru Colorea Verde. D. Niță Tudor ort. văduvă, tnlacă, suburbia Radu Vodă, Colorea Albastră cu d-ra Elena fiica d-lui Nicolae, din suburbia Popa Chițu Colorea Galbenă. D. George Negu ort, veduva, bărbieră suburbia Vlădica cu d-ra Elena fiica d-lui Tudora. Ichemă cu cerere la circum. 5. D. Leim Maren Goldemberg isral. zugravă, suburbia Olteni, cu d-ra Iana Haia fiica d-lui Clain israilită totă din jisa suburbie. D. lacoteii Eschinozi israilită comer* sântă din suburbia Olteni, cu d-ra Mazar fiica d-lui Ferma din suburbia Sf. Ion noă. D. Dimitrie Rădulescu, ort. comersantă suburbia Ceaușă Radu, cu d-ra Eugenia fiica d-lui Mihai Bălcescu ort. sub Slobozia. George Dobre ort. grînară, suburbia Delea nouă, cu d-ra Calița fiica d-lui Bencu Măraru suburbia Iancului. D. Enache Dimitriu ort. băcană, suburbia Sf. Vineri, cu d-ra Manda fiica d-lui Vasile Filipă, suburbia Sf. George vechiă. D. George Ioniță, plugară ort. suburbia Iancu, cu d-ra Marița fica decedatului Arsenie suburbia Iancului. Idem cu cerere la circum. 2 la 10 coreaiți. D. Simion Codreni ort. suburbia Pitarmoșu, cu d-ra Paraschiva fiica decedatului Dumitru Sirbu totă din acea suburbie. D. Dumitru Constantin ort. cîrciumară, suburbia Tirchilesci, cu d-ra Marița Manole Constantin, totă din acea suburbie. D. Ion Grigore Blehan ort văduvă, suburbia Oțetari, cu d-na Antonia Rașca, fiica decedatului Franț Glansberg. D. Ioniță Constantin ort. suburbia Cișmăoa Mavrogeni, cu d-ra Catrina fiica d-lui Toma Baldovenu, suburbia Dușumdea. LISTA De declarațiunile de casățoții1, ce ș’eu,:;făcută la circumscripția IV-a în Intervalulu de la 15 Iuniii pînă la 8 Augustă. I. D. Ioniță Mihai, bărbierii, din suburbia Popa Tatu și d-na Ana fica dlui Ioniță «jidarulă din suburbia Sf. Nicolae dulgheri. 2 D. Mihai Dobrescu, cărciumară din suburbia Dușumeaua și d-na Marița din suburbia Oborată-Vechi fia decedatului Ion Cavafule. 3. D. Nițu Dinu, muncitoră, din suburbia Sf. Ștefană și d-na Anica din suburbia Cișmdea Mavroghenii fii a decedatului Ioniță. 4. D. Gheorghe Milovan,din suburbia Isvorulu, și d-rei Anica din aceiași suburbie, fia decedatulu Radu Slătinenu. 5. D. Ștefană Nicolae, sacagiu, din suburbia Arhimandritulă, și d-ra Anica din aceiași suburbie fii a decedatului Savu cismarulu. 6. D. Gheorghe Radu, dulgheră, din suburbia, Spirea Nouă și d-ra Sultana fiia d-lui G. Stoian din suburbia Spirea nouă. 7. D. Ștefan Gheorghe Racoviță sergentă din batalionul de pompieri și d-ra Elena fii a decedatului Vasile cojocarulă, din suburbia Biserica Albă Postovari. 8. D. Josephu Berghtz, boccegiu israelită, din suburbia Mihai Vodă și d-ra Freida fii a d-nei Rahmil din suburbia Colțea. 9. D. Alexandru Mihai Bărbulețu, sergentă în regimentul No. 7 și d-ra Marița, fii a d-lui Dumitrache Voiculescu suburbia Precupeții-Vechi. 10. D. Sub-locotenență Petrache Ionescu, din batalionulu de pompieri și d-ra Sevasta fii a d-lui Alecu Alesiano din suburbia Silivestrn. II. D. Iancu Stănescu, măcelară, din suburbia Sf Voe Vozi și d-ra Maria fii a d-lui Nicolae Constantinescu din suburbia Lucaci. 12. D. Alesandru N. Chirculescu, funcționară , din suburbia Popa Tatu și d-ra Adelaida, fia d-lui Ștefană Bolintinenu din comuna Mîrșa județulu Vlașca. 13. D. Ion sin Ion, căruțașii micu, din suburbia Isvorulu și d-ra Safta fii a d-lui Manole, din aceiași suburbie. 14. D. Velicu Stan, dogar, din suburbia Spirea Nouă și d-ra Elena fii a d lui Petre din aceiași suburbiă. 15. D. Ion I. Cristescu, sergentă la stabilimentul de artilerie și d-ei Lu Sandra fiia lui Joseph Filipă din suburbia Spirea-Vechie. 16. D. Sub-locotenentă Alcu I. Mami fiulă adoptivă ală d-lui Ion A. Mânu d-rei Sori născută Băjescu, divorțată, din suburbia Gorganis. 17. D. Ilie Mihai, zidară din suburbia Sf. Voe Vod fl și d-na Maria, fia d-lui Nicolae din suburbia Sf. Vinere Nouă. BIBLIOGRAFIA. A eșitfi de sub țioară și se află de vânzare la Librăria Socecă și Comp., la magasinală d-lui Chiriță Ioan, strada Lipscani și la Administrațiunea Româtnului. ȘCOALA GVARDEI CETAȚIENESCI prelucrată de d-nii căpitanu HANDOCA și locotenentă MALINESCU, din Batalională de vînători, și aprobată de șeful Guardei Colonele ADRIAN. PREȚIUSU UNUI ESEMPLARU 2 SFANȚI. UNU JUNE de comptabilitate se oferă ca comp»tabil sau secretar la vr’unu comptoriu, ori pe liniă altă întreprindere comercială; totti douădată se însărcinesă cu facere de petitiuni de totă felulu către oricare autoritate. Posede acte officiale de capacitate și onestitate. Doritorii potui lua informațiuni de la Redacțiunea acestei fete.