Romanulu, august 1866 (Anul 10)

1866-08-19

---------- -——«■ se nu’și bată jocu de sublima între­prindere susținândă că nu se va putea stabili nici­ uă­ dată uă asta-feră de co­­municațiune. * * * Insă idea era atătii de mare, obiec­­tulu atătii fie necesariu și națiunea, ce se însărcinase cu efectuarea lui, atătii de puternică și constantă că nu se per­du de felii speranța de a triumfa și de profunditatea mărilor­ Oceanului și de rapiditatea curințilori de ape și de di­ficultatea construcțiunii și așezării n­or sîrme de mai bine de 2,000 mile de lungă. — Se fundă darii uă nouă com­panie telegrafia ală Atlanticului, anulă trecută. Guvernul­ englesă ’i acordă concesiuni și mai liberale: dreptu­lu esclusiva de a stabili linii telegrafice complementare in Nord-America, uă garanțiă de 8 la 100 capitalurilorü în­trebuințate, uă subventiune anuale de 28.000 libre sterling și alte multe con­cesiuni forte importante și încurajatóre. Opera fa constată nu la doue corăbii ci unia singure care, de sigură, valori cătă dece. Great-Eastern, asta se numia cora­bia; eroulü din 1865 eși în 25 iulie die Valentia cu direcțiune spre Terra­­nova pentru a așez­a noua liniă tele­grafică. Totală merge bine la începută căndă Ia 29 a aceliași luni încetară co­­municațiunile între corebie și coasta Ir­landei (Terranova): se rupsese sîrma. 200.000 de libre st. adică 1 milionn de napoleoni fură înghițite de apele Ocea­nului ! Era de ajunsă pentru a descu­­r­­gia pe omenii cei mai tenaci, însă în Englitera acționarii nu dese sperara nici una momentă. „Pescuiți sîrma, scriseră „ei la Great­ Eastern, ne va servi pentru „altă dată“* * * Nu e multă timpă decăndă Leviathan interprinse a 3-a espedițiune, corabia eși din portul­ Valentiei în ‘Vi Iulia.— In mi^’loculă tumultelor, resbelului și bubuitului tunurilor­, diarele, aceste ecouri a ingratei și inconstantei opi­­niunî publice; de abia’I consacra câte­va linii sau menționări. Insa Leviathan majestosă și solemnă îndeplinea sacra sia misiune. Mii de inteligințe și de ó­­meni de sciințe și de bună simțu vom­ bine­cuvînta pe Anderson, celă ce a­­șează telegrafulu sub­marină, în timpă ce sute de mii de mame și de văduve vom­ blestema cu amară pe provoca­torii acestui resbelu ce decimă sute de familii. Asia in timpă ce opiniunea publică era distrusă prin discuțiunea D-lui de Lagueronière ce susținea, în contra d-lui de Girardin, necesitatea resbe­­lului și menținerea armatelor­ perma­­nenți ce costă atăte milione scose de pe spinarea poparelorü, Leviathan fă­cea intrarea sa triumfală in teritorială americană. Triumfulu sciinței, onorea victoriei asupra resistinței naturii era reservata memorabilei­­ jile 27/15 Iulie, 1866, în care Anderson, după multe dificultăți și primejdii, ajunse la Terranova. Nu­mele țermului unde sîrma fu unită cu pămîntul, se chiamă Heart's Content ce vine forte a propofită cu ocasiunea, fiindă că traducerea lui însămisă: „Mulțumită din inimă.“ Astă­ i­i se facă mari preparative pen­tru a serba acestă evenimentă și de sicuru că moda de a aprinde țigara cu scânteia electrică trimisă din America, lucru ce făcu alăta furare în 1858, va deveni și astă-dată a fi unu­nec plus ultra ale eleganței ingrese. Scumpă la­vóre 1.... fiindă­că în 1858 ea costa 5000 de franci și nu e probabilă se se fi mai scăzută prețulă. Pe lingă acesta pentru a evita aglomerațiunea depeșeloră, s’a pusă prețulă de 25 k­v. stg. pentru fie­care cuvîntă. Insă ce sume potă re­compensa cu demnitate m­ă astă­ felii de prodigiu ? Comunicarea fiind­ stabilită, era pri­ma depeștă ce trimise regina Victoria lui Johnson, președintele Statelor­­ Unite: „Regina felicită pe Preșidinte „pentru fericitulă sucesă a unei ope­­„re­ce, speră, va servi de m­ă legă­­­măntă de unire mai multă între Sta­­­tele­ Unite și Englitera.“ Johnson respinse: ,,Președintele Statelor­-Uni­­,,te acceptă cu uă profundă gratitudine „mesagială M. V. și participă cordial­­,,mente speranția ca firulă electrică ce cunosce ambele emisfere va servi gen ,­tru consolidarea și perpetuirea păcii „între Guvernul­ Marii­ Britanii și Re­­­publica Statelor­­ Unite.“ A. Vixanti. F­E îl 1­­R 1 JI I. Corona ce purta regina Engliterei este compusă de curcuri de argintă, a­­coperite de petre prețiose, cu crucea de Malta ornată în diamente pe par­tea superiorii. In centrul­ părței in­­teriore, sub care este un altă cruce de Malta, in mifjlocul­ căreia se vede rubine brute cari ornaă odiniora toca Principel­iî-Negru. Fundulă coronei este îmbrăcată în veluză violetă. Cerculă inferioră este incrustată de briliante și inpodobită de fiori de crină și de crucea de Malta in briliante. Coróna mai are și on altă mulțime de petre, smarande, rubine, safire și buchete de mărgăritară de mare preță. Etă estimațiunea diverselor­ părți ale acestei coróne; cele două-­jcci dia­mante ale cercului temporală valoridă 30.000 livre; cele două diamante mari din mijlocă, 4000 livre; cele cinci­ cinci și patru diamante mici așezate în un­ghiurile celoră d’ântâră, 1000 livre ; cele patru cruci de Malta, compuse fie­care din câte două­­zeci și cinci di­amante, 12.000 livre; cele patru dia­mante mari cari încongiera crucea 40,000 livre; cele două-spre-dece diamante în florile loră de crină 10,000 livre; cele optă-spre-dece diamante mici pen­tru ornamentului acestoră flori, 2000 livre; cele alte diamante, mărgăritare etc. 13,000 livre, formând­ în totală 112,000 livre. Coróna Englezerei, fă­cută pentru George III, cântarea aprópe 7 livre mai multă. Grație abilității giu­­vaergiilor­ de astă­zi, coróna reginei Victoria, de­și cu multă mai ușură la vedere de cătă cea veche, este în rea­litate multă mai puținu grea, căci ea nu cântăreșce mai multă de cătă 5 livre. Monitoriulü­r­ată risce interesante amănunte a­­supra carenei de seră, atătui de cele­bră în istoria Italiei, și căreia circums­tanțiale îi dă actualitate. Regina Lombardiloră, Theodelinde cu ocasiunea măritarei sale cu Agidul­­phe, duce de Turin, dărui acestui duce astă coróna. Ea e formată de oă largă bandă de vr’uă patru degete, înpodobită cu sculp­turi și cu pietre preciose, Intórsá în formă de diademă antică și garnisită pe din întru cu­tă bandă de feră de lățimea unui deget». De sigură dacă s’ar uita cine­va la materia din cară astă coronă e compusă, ea ar trebui se o nuradscă coróna de aură; însă numele de coróna de feră a prevalată în timpulă acela din causa acelui mică cercă de feru, făcută, se­­ zice, din unulă din pirónele cu care a fostă răs­tignită Isusă Christosă, trimisă Theode­­lindei de papa Gregorie celă Mare spre răsplată pentru că combătuse aria­nismului. Căți­va autori asicum­ că presința acestă seră în curóná însemnă că la poporele cele cu regiase aurului cu care se ’naruți să fiu datoreau totu­deuna fe­rului. De la­ domnirea Theodeîindeî și supt domnirea austriacilor o astă coronă a fostă totă dauna păstrată în tesaurul­ de Monza. Acolo in 774 Carolă celă Mare o primi de la papă Adrian I. In 1452, ea fu aduse la Roma pentru în­coronarea lui Frederic IV, și în 1530 la Bologne pentru încoronarea lui Ca­rol I arfi cincele. In 26 Maiu­ 1805, la ROMANULÜ 19 AUGVSTĂ. Milano Napoleone­­ o întruni cu co­­­rana imperiale. Astă­zi ea se află în mar.e­e Austria ciloră cari o duseră la Viena în res­­tulă din 1859. (L’Evenement­). Tirgu-Urlați ,5/27 Augustă 1866. Domnule Redactare ! Sub-Prefecturu plășii Cricovu d. Cos­­tache Vasilescu, numită dupe ad­ulă de la 11 Februarie, a violată libertatea și domiciliulu bătrînului meu părinte, ridicăndusă prin patru vătășei din pră­vălia sea și tărîndulă prin tărgă, fără vre uă citoțiune, fără mandată de a­­ducere și fără a spune măcaru pentru ce. Bă ca fiă, coprinsă de durere pen­tru asemenea maltratare, am mersă la d. sub-prefectă și protestăndu în nu­mele Constituțiunei de curăndă pro­mulgată, care ne asigurése demnitatea de ómeni.— d-lui nu numai că mia răs­punsă cumu că nu va se scie de Con­­stituțiune, dară a și ordonată a mă a­­resta, fiindu mă patru ore la închi­­sore. Tristă începută facemă, domnule Re­­dactare, la aplicarea Constituțiunei nós­­tre ! Legile nu se facă de că nu pen­tru ca se simă mai multă desprețuiți și maltratați căndă luămă îndrăsnei să se ne bazămă pe ele ! Am reclamată în tóte părțile, dară cine s’a mai văzută satisfăcută la noi. Póte cu timpulă, însă căndă reme­­diulă îd­ărcită nu produce u­ă bună e­­fectă ! Ve rogă doamnule Redactoro bine­voiți a veni în ajutorulu mei și ală păzirei Constituțiunii prin publicarea ce veți da acestii epistole. Priimiți ele. Dimitrie Sotiru­. PROTESTARE către primăria și pre­fectura capitalei. Prin care d­lă I. Dumitrescu Intr’un epistolă ce ne trămite arată, că în do­­sulă biserici Sărindarului pe loculu Mi­nisteriului de resbelă esistă uă mare necurățeniă.... nu numai că esistă, dară nu încetăză a se adauga pe fie­­care oră... Mereă gunóele și necu­rățeniile din oraș să se cară și se gră­­mădesce pe acelu locu sterpă în con­tra tuturor­ circulariei oră care suntă date.. D-lă­i Dumitrescu dupe ce descrie totă reula ce causezá acesta necură­țeniă, mai cu sdmă acuzați în timpul­ epidemiei colerice, e de opiniune a se opri imediată depunerea d gonaie pe loculă din dosula Ministerului de res­belă și ală bisericii Sărindariă, și a se lua disposițiuni pentru transforma­rea acelui Iocă sterpă plină de ballă­­curî infectatorie într’uă grădină publi­că ori a se deschide pă stradă prin miijloculă lui, și a se vinde la parti­culari, do­uă parte și de alta, cu care du­pă nu numai că s’aru vindeca capi­tala de una­rea dară și statulă ar tra­ge ună bună profită din vânzarea lo­curilor» la particulari. PARTEA COMUNALE. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Fiindă­că la 26 ale viitorei luni Octombre, espiră termenul­ închirierei proprietăților­ bisericei Dobrotesa , sub­­semnatul fl­ama decisă a se Închiria din nou pe termenă de trei ani, dupe con­­dițiunile date de doi. Epitcopi res­pectivi-Doritorii sunt­ invitați se bine­voia­­scă a se presenta la Primărie in z­iua de 27 ale curentei luni, la 12 ore din­­ ji, spre concurență. Condițiunile închirierei se pot­ ve­dea în cancelaria Primăriei, partea ad­ministrativă, în ori ce­­ zi, și ore de lucrare. P. Primarulă S. Mihălescu No. 8787, Augusta 13, 1866 — Pe lîngă­ cele patru case, ce prin publicațiunea Inserată în Monitorul­ Ofi­ciale No. 166, și în­­ Jiurnalul­ Romă­nulă de la 29 Iulie expirată, s’a are­­tată că, este trebuință a se închiria de la I-iă Septembre și de la Sf. Dimi­trie viitor A, pentru locale de scule, mai fiindă trebuință de­uă casă pentru scala de comerță în condițiunile urmă­­torie adică: I. 4 Clase separate și spațiase, pu­­tândă conține fie­care ună minimum­ de 25 elevi. IF. 1 Cancelarie și sală de asceptare. III. Locuința directorului și depen­dințele, bucătărie etc. IV. Uă grădină séd curte destulă de întinsă pentru elevi (preumblări, re­­creațiunii etc.) V. Acestă Încăpere va fi cătă se va putea mai în centrul­ orașului. Luptă -scrisură publică acesta spre sciința tutuloră ca, do. proprietari ce voră avea case de închiriată și cărți cred jă că, încăperile d-loră, potă co­respunde cu acestă trebuință, se se presinte la Primărie celă multă pînă la finele acestei luni, spre a areta nume­­rală incăperiloră și a propune pred­ulă și condițiunile închirierei. No. 8840, Augustă 16, 1866. Fiindă­că la 13 ale curentei căndă era fixată clipa de licitațiune pentru darea în întreprindere a reparațiunei pavagiului de pe o parte a stradei Coa­ma, nu s’a putută ține licitațiune din causa lipsei de concurenți, luptă­ scri­­sulu publică din noă spre sciința do­­ritoriloră, ca la 22 ale carentei se va ține licitațiune pentru disa lucrare, prin urmare doritorii d’a se angaja cu ese­­cutarea ei dupe condițiunile propuse de d. arhitectă ală comunei, se vie la Primărie în aretata a ji pregătiți cu ga­ranții valabili pentru concurență. Condițiunile se pot­ vedea în can­celaria în ori ce <zi de lucru. No. 8881, Augustă 47, 1866, ... 559 declarațiuni de căsătorie făcute înaintea dlul­o­feerii civilii din cir­cum. 3, la Ș Au­gustă 1866. D. Grigore Nicolae ort. veduvu, cir­­ciumar suburbia Bărbătescu noă, cu d-ra Mariți* fiica d- lui Mihalache sub. Isvoru Colorea Verde. D. Niță Tudor ort. văduvă, tnlacă, suburbia Radu Vodă, Colorea Albastră cu d-ra Elena fiica d-lui Nicolae, din suburbia Popa Chițu Colorea Galbenă. D. George Negu ort, veduva, băr­­bieră suburbia Vlădica cu d-ra Elena fiica d-lui Tudora. Ichemă cu cerere la circum. 5. D. Lei­m Maren Goldemberg isral. zugravă, suburbia Olteni, cu d-ra Iana Haia fiica d-lui Clain israilită totă din­­ jisa suburbie. D. lacoteii Eschinozi israilită com­er* sântă din suburbia Olteni, cu d-ra Ma­­zar fiica d-lui Ferma din suburbia Sf. Ion noă. D. Dimitrie Rădulescu, ort. comer­­santă suburbia Ceaușă Radu, cu d-ra Eugenia fiica d-lui Mihai Bălcescu ort. sub Slobozia. George Dobre ort. grînară, s­uburbia Delea nouă, cu d-ra Calița fiica d-lui Bencu Măraru suburbia Iancului. D. Enache Dimitriu ort. băcană, su­burbia Sf. Vineri, cu d-ra Manda fiica d-lui Vasile Filipă, suburbia Sf. Geor­ge vechiă. D. George Ioniță, plugară ort. su­burbia Iancu, cu d-ra Marița fica dece­datului Arsenie suburbia Iancului. Idem cu cerere la circum. 2 la 10 coreaiți. D. Simion Codreni ort. suburbia Pi­tar­moșu, cu d-ra Paraschiva fiica de­cedatului Dumitru Sirbu totă din acea suburbie. D. Dumitru Constantin ort. cîrciu­­mară, suburbia Tirchilesci, cu d-ra Ma­rița Manole Constantin, totă din acea suburbie. D. Ion Grigore Blehan ort văduvă, suburbia Oțetari, cu d-na Antonia Rașca, fiica decedatului Franț Glansberg. D. Ioniță Constantin ort. suburbia Cișmăoa Mavrogeni, cu d-ra Catrina fiica d-lui Tom­a Baldovenu, suburbia Dușumdea. LISTA De declarațiunile de casățoții1, ce ș’eu,:;făcută la circumscripția IV-a în Intervalulu de la 1­5 Iun­iii pînă la 8 Augustă. I. D. Ioniță Mihai, bărbierii, din su­burbia Popa Tatu și d-na Ana fica d­­lui Ioniță «jidarulă din suburbia Sf. Ni­colae dulgheri. 2­ D. Mihai Dobrescu, cărciumară din suburbia Dușumeaua și d-na Ma­rița din suburbia Oborată-Vechi fia de­cedatului Ion Cavafule. 3. D. Nițu Dinu, muncitoră, din su­burbia Sf. Ștefană și d-na Anica din suburbia Cișmdea Mavroghenii fii a de­cedatului Ioniță. 4. D. Gheorghe Milovan,­­din subur­bia Isvorulu, și d-rei Anica din ace­iași suburbie, fia decedatulu Radu Slă­­tinenu. 5. D. Ștefană Nicolae, sacagiu, din suburbia Arhimandritulă, și d-ra A­­nica din aceiași suburbie fii a deceda­tului Savu cismarulu. 6. D. Gheorghe Radu, dulgheră, din suburbia, Spirea Nouă și d-ra Sultana fiia d-lui G. Stoian din suburbia Spi­rea nouă. 7. D. Ștefan Gheorghe Racoviță ser­­gentă din batalionul­ de pompieri și d-ra Elena fii a decedatului Vasile co­­jocarulă,­ din suburbia Biserica Albă Postovari. 8. D. Josephu Berghtz, boccegiu is­­raelită, din suburbia Mihai Vodă și d-ra Freida fii a d-nei Rahmil din su­burbia Colțea. 9. D. Alexandru Mihai Bărbulețu, sergentă în regimentul­ No. 7 și d-ra Marița, fii a d-lui Dumitrache Voicu­­lescu suburbia Precupeții-Vechi. 10. D. Sub-locotenență Petrache I­­onescu, din batalionulu de pompieri și d-ra Sevasta fii a d-lui Alecu Alesi­­ano din suburbia Silivestrn. II. D. Iancu Stănescu, măcelară, din suburbia Sf Voe­ Vozi și d-ra Maria fii a d-lui Nicolae Constantinescu din suburbia Lucaci. 12. D. Alesandru N. Chirculescu, funcționară , din suburbia Popa Tatu și d-ra Adelaida, fia d-lui Ștefană Bo­­lintinenu din comuna Mîrșa județulu Vlașca. 13. D. Ion sin Ion, căruțașii­ micu, din suburbia Isvorulu și d-ra Safta fi­i a d-lui Manole, din aceiași suburbie. 14. D. Velicu Stan, dogar, din su­burbia Spirea Nouă­­ și d-ra Elena fi­i a d lui Petre din aceiași suburbiă. 15. D. Ion I. Cristescu, sergentă la stabilimentul­ de artilerie și d-ei Lu­­ Sandra fiia lui Joseph Filipă din su­burbia Spirea-Vechie. 16. D. Sub-locotenentă Alcu I. Mami fiulă adoptivă ală d-lui Ion A. Mânu d-rei Sori născută Băjescu, divorțată, din suburbia Gorganis. 17. D. Ilie Mihai, zidară din subur­bia Sf. Voe­ Vod fl și d-na Maria, fia d-lui Nicolae din suburbia Sf. Vinere Nouă. BIBLIOGRAFIA. A eșitfi de sub țioară și se află de vânzare la Librăria Socecă și Comp., la m­agasinală d-lui Chiriță Ioan, strada Lipscani și la Administrați­unea Româtnului. ȘCOALA GVARDEI CETAȚIENESCI prelucrată de d-nii căpitanu HANDOCA și lo­cotenentă MALINESCU, din Batalională de vî­­nători, și aprobată de șeful­ Guardei Colonele ADRIAN. PREȚIUSU UNUI ESEMPLARU 2 SFANȚI. UNU JUNE de comptabilitate se oferă ca comp»­tabil sau secretar la vr’unu comp­toriu, ori pe liniă altă întreprindere comercială; totti douădată se însărcinesă cu facere de petitiuni de totă felulu către ori­care autoritate. Posede acte officiale de capacitate și onestitate. Doritorii potui lua informa­­țiuni de la Redacțiunea acestei fete.

Next