Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-09
cruță puterile sale; se întâlnescă ancă ici și calea In Englitera liberalizată atătu de bogați ca și cei mai bogați conservatori. Și unii si alții convoca pe toți arendatorii și supt arendatorii loru, dari pretutindeni cuventurü de ordine și așază p’uă scară întinsă de miil<5- cele de propagantă tolerate de lege. Vine în fine țiua alegerilor și (nomination day.) Uă platformă construită de lemne și acoperită d’una felii de pînză, se’nalță în tóte orașiele rigatului și chiar d In mai multe locuri din fiece cetate importante. Acesta se numesce hustings. 1) Nici ua dată trepte mai umilite n’au fostă călcate de funcțiuni mai înalte. Magistratură despre care ama vorbită, returning-officer, se’ngagiază dinaintea tuturoră și prin jurăminta d’a împlini în consciință datoriele sarcinei lui. După ce se face acesta, candidații sunt, îndată ,presintațî de către ună amică și ajutați de ună altul. De pe stradă ei se adresezá perfindă către alegători, își espună scopurile loră, își pună în evidință titlurile loră, la represintațiune. Chipulă cu care suntă primiți atîrnă cu totul de bunele disposițiuni sau de urile auditoriului. Cutare candidată se vede d’uă dată primită c’uă furtuna de fluierăture, de uiduiri și de batjocuri, pe căndă cutare altuia este din contra acoperită de aplause. Pluck-urii, mnă felă de bravură cu totulă englisescă care nu se sdruncină nici din’aintea furtunei nici din ’naintea nepopolarității, vine generelminte într’ajutorul ă loră; d’aceea prin tote obstaclele ei reușescă a face să fă ascultați mai multă sau mai puțină de mulțime. Eu vorbescă naturalmente de cazurile în cari opiniunea este împărțită, din contra, în locurile unde părerile sunt aprope unanime, lucrurile se petrecă cu multă mai simplu. Dacă nu se presinte nici ună concurinte, sau în alți termeni dacă numerală candidațiloră nu trece peste numerală deputaților, pe cari alegătorii au dreptulă al trimite la parlamentă, acela sau aceia cari au fostăotărîțî suntă aleși de faptă și de îndată. Asemeni numiri nu se facă însă decătă într’ună forte mică numeră de colegie unde una din cele două partide politice renunțță cu totulă la luptă. Pentru a fi astă fertă, trebue se fiă vorba de unul din acei rari omeni de stată ale cărui servicie se afelă puțină influință locale de sfidă de mai nainte orice oposițiune. Incașurile ordinarie, adică căndă două candidați de opiniune opuse se luptă pentru isbândă, returning-oficieriid invită pe cetățiănui presințî a ridica mâna. De ar trebui a se crede ore cari inducțiuni, acestă obiceiă ar purta urmareă stersa a unui timpă căndă tótă lumea în Englitera avea dreptul ă d’a fi consultată asupra alegerii represintanților. Votantulă este în adever ad celă d’ântâiă venită, și câți printre acei ce ridică mâna nu suntă alegetori de lecă după lege ! Farte adesea se ’ntemplă că piața pe care se ’nalța bustings-nu se fiă coprinsă de cu vreme de străini, de curioși sau de chiară de ómeni plătiți. Returnng-officer-xxll pentru acesta nu declară mai puțină în gura mare resultatulă acestei probe, totădeuna îndouiesc, însă adversariulă care nu voieșce se se supune delocă unei asemeni otărîri are dreptul ă a reclama votulă pe facă, poli. Numai prin acestă mici’locă se numeră în adeverii puterile flecărei partite, și se vede forte adesea ună candidată învinsă prin ridicarea de mâne show of hands, întrunindă apoi în jurul numelui lui cela mai mare numeră de sufragie. Tóta lumea acceptă dată cu nelinișce resulta* tulă țile a doua. (va urma). Alphonse Esquiros. D le Redactore ale jianului RomanuL II. Bine-voiți, vă rogă,a însera în colónele jiariului Romănuță, anecsată în copie declarare, ce amă presintată Inulțimei Sale Domnitorului Românilor». Primiți, ve rogi>, domnule redactare, asigurarea prea osebitei mele considerațiuni. G. Lazariny. 1867, Octobre 7. Pre înălțate Dómne, Cu profundă respectă venimă a declara Mării Vóstre, că suma de 67,468 oi, 89 parale în mandate, precum și acea de 124,500 lei, în obligații rurale oferite nouă de d. antreprenoră ală șoselei Flămînții-Hîrlau, ca miclocă de corumpere pentru a susțină causa d sele n detrimentală statului, că acestă totală sumă de 6,000 galbeni o punemă la disposițiunea Mariei-Vostre. Suntemă pré înălțate Dómne. Cu totă respectulă, Ai Mariei-Vostre, presupuși și devotați servitori, (Sub-scriși); Gheorghe Lazariny, Gh. Lahovare, Al. Botarolu. 2) Acestă cuventa care se scria cădiniara hus-thing a fost introdusa în Engliteza de ómenii Nordului în limba giula cărora a dus Insemneza casă (house) și binguă adunare judiciariă sau deliberante. ROMANULU 10 OCTOARE. O mare parte din studenții romăni din Paris ne trimită spre publicare adresa de mai la vale către Asociațiunea femeilor romane. Suntemă fericiți a servi de intermediariă pentru transmiterea acestui frumosutribută adusă generosității. Paris 30/1s Septembre 1867. ASOCIAȚIUNEA FEMEILORU ROMÂNE PENTRU AJUTORUL LA ÎNVEȚĂTURĂ A FETELORÜ SERAGE ȘI ORFANE ALE POPORULUI ROMÂNII. On fașonne Ies plantes par la culture et les hommes par l’óducation. J. J. Rousseau. Plantele se ingrijeseu prin cultură și omenii prin educațiune. J. J. Rousseau. Domnelorű! Tinerii romăni din Paris nu se potu opri d’a esprime satisfacțiunea ce aă simțită In sufletul ă soră la frumósa inițiativă, luată de d-vóstră în ajutorulă copileloră serace și orfane ale poporului romănă. Cu uă vnă mulțămire ei vedă că și in patria loră nu lipsescă inimi generóse care-și aducă aminte că trebueau șiura pe cătă miZ’lacele arta, suferințele, ce, din nenorocire, au fostă așa de numeróse, și s’aă sucedată ca și într’una în aceste de pe urmă timpuri. Și cine mai bine de cătă inima duiosă a femeilor a putea pătrunde și simți aceste suferințe? Cui se cuvenea mai de grabă a lua acesta nobilă și demnă de laudă inițiativă? Numai mamele negreșită suntă în stare a înțelege mai bine de cătă oricine durerea morală a părinților, căndă ei redă fiicele loră crescândă în ignoranță, fără a le putea da educațiunea conformă menirelor și rolului frumos« ce, ca socie ca mame, ca companióne nedespărțite ale omului, ele sunt chiemate a împlini în societate. Mare e întreprinderea în capulă căria v’ați pusă: Mari voră fi și folosele ce ea va produce pe pământul patriei nóstre. Vocea ca ați ridicată în favorea copileloră sermane va găsi ună echipă resunătoră în tóte ănimele nobilelor descendente ale mamei lui Ștefan celă Mare. Numai alinăndă suferințele, pretutindenea unde ele se află, numai Incura grăndii meritată și talentulu, numai dăsi dă juneroră fete educațiunea și instrucțiunea necesare înnaltei loră misiuni, ună poporă dă probe că trăiesce, că vrea se traiésca, că are ună viitoră strelucită, pe care ’iu înțelege, și către care progreseza cu pași repedi. Dacă sarcinele bărbatului în societate sunt grele și numeróse, dacă elă e menită a fi stălpulă familiei, și prin urmare ală Statului, care nu e de cătă uă colectivitate de familii, sarcinele femeiei suntă cu multă mai gingașe și mai delicate. De la dânsa atârnă ca acești stâlpi se fiă mai puternici susținători ai patriei. Ea ne dă viața; ea ne acompaniază din leganü; ea desvoltă în noi, aletarea cu sentimentele iubirei materne, amorulă de țâră, și dototă cu mobilesce și înalță inima și sufletură. Cu cătu dată acesta călăuză scumpă și fidelă va fi mai luminată, și-și va înțelege mai deplină îndatoririle sale, cu atătu și rudele, ce ea va da, voră îl mai manase, cu atătă și principiile, ce ea va inspira în inimile copilașiiora sei, vor fi mai solide, mai salutare, și la rândul ă loră, voră produce fericirea și prosperitatea mamei comune, a patriei. Aceste suntă fără îndoială considerațiunile ce au presidată la fundarea reuniunei pentru ajutorul fetelor sărace și orfane. Aceste suntă esplosimnele nobile a unor sentimente înăscute în gingașa inimă a femeiei, și cari, mulțămită inițiativei d-vóstră, aă ruptă velulu ce le acoperea pînă acuma, pentru a se traduce în fapte, încă vă dată, generóse demne, ne esprimămă sincera nostra admirațiune, și, în entusiasmulă nostru, ne permiteam a ne adresa respectuasele nóstre salutări, urăndu-vâ din sufletă uină deplină și fericită sucesă. Fră ca nobilele d~vóstră silvnți și ostenele, se producă tóte fructele ce se pot accepta de fară asociațiune atătu de umanitară și de bine-făcătore, și a căria lipsă era așa de simțită pe pământul României. I. G. Vărgoliciu, A. Vizanti, Leon Păltinescu, I. Diculescu, P. Ene, C. Climescu, C. Burghele, Agapie, Van Saana, Dimitrie Zissu, Ion Varlam, George Varlam, Nicolae Furculescu, P. Verussi, D. Christescu, D. Penescu, N. Cherenbach, S. G. Periețanu, C. Manolescu, A. Cărculețanu, I. Nicolescu, F. Eustatiu, Lev. Stărostescu, C. Pastia, Dr. Th. Trandafirescu, C. Polichronie, M. C. Borănescu, G. Hagiescu, I. P. Filibiliu, Pitesteanu, G. Dianu, Crăciunescu, Stoica, Al. Lupeacu, Const. N. Demetriescu, B. Brătianu, M. Paleologu, S. Dobranici, G. Staneacu, G. Panco, N. Cratunescu, C. Cratunescu, Constantinescu, G. Ghiță, Cyru Economu, V. Gârbovicenu, Savu Șomănescu, Achipescu, G. Liciu, O. Balcescu, N. I. Istrati, I. H. Răduleacu, T. C. Balaiș. D-lui ministru al instrucțiunei publice. Domnule Ministru. Considerându că împăciuirea între mine și onorații membrii ai consiliului permanentă de instrucțiune, pentru care ați bine-voită a interveni după numirea mea în postură de revisoră școlară în jud. Ilfovă, Ialomița și Brăila, nu se póte face de cătă printr’un declarațiune comună de stingerea acțiune ce amu intentată din partea ambe MULȚUMIRI. Ministerială dăndă in publicitate adresa din vale, nu pote mulțumi mai nemerită d-lui A. Vizanti pentru succesele depline ce, ca stipendiată ală Statului, a dobândiții la universitatea centrale din Madrid, unde, la concursul anului acesta pentru literatura elenă, a obținută premiul 1, medalie de aură. P. ministru instruc, publice, V.A.Urechiă. Adresa secretarului generală al Universității din Madrid, (Victoriano Marino) către D. A. Vizanti, bursieră ală Statului romăn și la facultatea de filosofie și litere din Madrid. Domnule. In virtutea ordinului ce am de la directură, ne invită, la inaugurarea deschiderii cursului școlară, ce se va celebra Marți (1 Octombre) în paraninsulă acestei Universități, pentru ca se bine-voiți, a veni să primiți, din minele d lui președinte ală acestei solemnități, diploma și medalia premiului ce au obținută prin concursă la finele anului școlară aspirată. Primiți, etc, etc. Secretarul generale ală Universității, Victoriano Marino. Madrid, 28 Septembre, 1867. (Monitoriulă), lor« părți angagiate către autoritatea judecătorescă respectivă .Considerăndă că d-nni membrii ai consiliului permanentă de instrucțiune, au refuzatu d’a subscrie uă asemenea declarațiune. Considerăndă că numai cu acesta condițiune, împăciuirea ară fi făcută — într’unu modă compatibilă cu demnitatea mea. Considerăndă că ună bună mersă ală lucrurilor învățământului publică reclamă că deplină armonie între toți amploiații ministeriului sec. Considerăndă în fine, că acesta fericită armonie n’ară putea esista între mine și onorați membrii actuali ai consiliului permanentă de instrucțiune, în condițiunile de mai sus. Pentru tote aceste considerente, vină d-le ministru, cu totă respectulă și recunoșcința ce se datoreză pentru considerațiunea cea mi ați aretată prin încredințarea nobilei și delicatei funcțiuni de revisră școlară în jud. Ilfovă, Ialomița și Brăila; a ve ruga, se binevoiți, a primi demisiunea mea, din disa funcțiune. Primiți etc. Matheiă M. Drăghicianu. 1867, Octobre 8. PRIMĂRIA URBEI BRAILA. Pentru arendarea însemnateloră mai joșii venituri ale acestei comune și darea prin contractă și a altoră antreprise pe termenă de ună ană, sau pe trei, începută de la 1 iă Ianuarie anulă viitoră 1868, suptă semnatură a fixată următórele chsp de licitație: — Insă: Accisulă la 21, 22 și 28 Octombre viitoră, a. c. Taxa viteloră la 22, 23 și 24 idem. Islasulu urbei, la 23, 24 și 25 idem. Cotitura vaseloră, la 24 25 și 27 idemă. Marcatură mesuiiloră, la 24 25 și 27 idemă. Căntăritură mărfuriloră, 26, 27 și 28 idemă. Cărțile de jocă, la 27, 28 și 30 idem. Taxa de Chearu și Ancoraju, la 29, 30 și 31 idemă. Taxa de importă și exportă„ la % la 1, 2 și 3 Noembre a. c. Magasia de scânduri de la Forpâslă, la 7, 8 și 9 idemă. Prăvăliile de scânduri, la 7, 8 și 9 idemă. Prăvăliile idemă, din piața portului la 9, 10 și 11 idemă. Marchizăria din portă la 13, 14 și 15 idemă. Optă încăperi din portă ce serveau de partatorii, la 13, 14 și 15 Noembre a. c. Misiția din portă, la 16,17 și 18 idem. Bufetul grădinei publice la 16, 17 și 18 idemă. Patru locuri de arice pentru bătută gozurile, la 22, 23 și 24 idemă. 12 Gherete de măcelărie, din piața Bucuresci colorea Galbenă la 22, 23 și 24 Noembre a. c. 23 Gherete (grădinarii), pentru vînzare de zarzavată din piața Bucuresci la 26, 27 și 28 Noembre a. c. Locurile din piața Bucuresci, pentru gheretele de pâine, la 26, 27 și 28 Noembre a. c. Eclarațiura urbei și portului cu gază, la 28, 29 și 30 Noembre a. c. Reparatură și ținerea la bună stare a instrumentelor, comandei de focă și a câroțeloră ce servă pentru curățitul« stradelor», precum și potcovitul îi cailoră, la 9, 10 și 11 Decembre a. c. Doritorii ce voră vor a lua din aceste antreprize prin contractă, precum și cele doue din urmă, în totala sa, în parte, se se arate la süsü citatele <jde de licitație de la orele 10 de dimineța, în pretoriul Primăriei spre concurență, învestiți de garanții conformă decretului Princiarii No. 1660, din anul 1850, publicată prin Monitorul Oficială No. 110 același ană, iară con rai!*»** SWHK!i*9«a<SW ». 863 dițiunile se potu vedea de doritori în ziua licitații. P. Primară C. Carpu. No. 3541, 25 Septembre 4867. In urma publicații suptă scrisului dela 25 Septembre expirată a. c. suptă No. 3541, onor. consiliu comunală în ședința ce a ținută la 2 ale curentei luni Octombre, tratăndă despre garanțiile provisorie ca trebue se depue d-nii concurenți la Primărie spre a putea fi primiți se licitese la vândarea diferitelor venituri comunale pe anulă viitoră 7868, prin decisiunea No. 474 a încuviințată: „Nimini nu va fi primită la licitația pînă nu va depune uă garanție de orice felă în valorea precumă urmană: 1. Garanție ipotecară equivalents în valora cu un a 4-a parte din totalulă preț, cu care este arendată antreprisa pe a. c. 2. In numerariă, bonuri ale tasaurului publică, obligațiuni rurale sau alte asemenea efecte ale Statului, în valore asemenea equivalents cu un a 5-a parte din totalulă preță ală arendei, citată mai susă. Suptă scrisură dară, grăbesce a da publicității acesta decisiune a onor consiliu comunală, ca d-nii amatori luîndu din vreme cunoscință despre acesta, se aibă timp, se prepare garanțiile provisoryi, spre a le putea depune pe masa Primării, înainte de a incepe licitația. Primară Trandafir Djuvara. No. 3656, 3 Octombre 4867. PRIMARULU comunei bucurești Conformă votului consiliului Comunală din ședința de la 27 Septembre trecută 4867, suptă semnatară face printr’acesta cunoscută tuturoră de obstecă, măsurile luate prin înșciințarea Primăriei cu No. 10,048, pentru vinerea venitului acceseloră și taxiei viteloră în comptul ă d-lui actuală antreprenoră, s'au revocata pentru motivele ce se voră vedea publicate în procesură verbală alătusei ședințe și prin urmare nu se mai vinde acestă verită ala acciseloră. Primarii C. Panajotu. No. 10,481, 1867, Oetombre 3. LA MACI ASUM CIAU BELGASOGLUSISOCEC Strada. Lipscanii, Hanulb Seleleanu-Voda No. 18. Se află desvânZare singurară Tabloă, ce a eșită acum de luptă tipară pentru calcularea Leiloră vechi în Ierinoi,ce sunt a se pune în circulațiune de la 1 iă ianuarie 1867. Acesta Tablou este fórte trebuincio să fie carul locuitoră, și mai cu sema domniloră comercianți din țară. El conține tóte monedele străine cari circulă în țară , precum: Lire sterling, lire Otomane, imperiali Rusesci, galbeni Austriaci, ecosari Otomani, ruble de argintii, swantzi Austriaci, Ivvantzi Rusesci 20 capeice, etc., etc., etc., Incepând calcularea fiecărei monede, în lei noi, de la 1000 pînă la una singură. Prețura unui tablou este numai de 40 parale. NB. Domnii ce voră cumpăra 25 sau 50 Tablouri voră avă ună rabatu de 20 la sută, cei ce voră lua de la 100 în susă voru ave ună rabatu de 30 la sută. Domnii de prin districte ce voră vor a avea acestă tabloă se voră adresa d’adreptură la librărie sau la tipografia G. A. Rosetti. TEATRE: Teatru. Mille Pascaly. Marți, 10 Octobre se va represinta piesa VICONTELE DE LETORIER, comedie vodevile în 3 acte. — Rolurile principale vor fi jucate de d-le Mat. Pascaly, și Fr. Sarandi, și de d-nii M. Millo, Pascaly și Gestian; spectacolulu se va sfîrși cu comedia PARACLISIERULU. Teatru italiana. — Mercurî la 11 Octobre, se va represinta LUCIA DE LAMMERMOOR, operă în 3 acte. — Rolurile principale vor fi jucate de D-ra Angelica Moro și d nn Ottaviano Lari, Paolo Baraidi, Enrico Harvin.