Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-09

cruță puterile sale; se întâlnescă ancă ici și calea In Englitera liberali­zată atătu de bogați ca și cei mai bogați conservatori. Și unii si alții convoca pe toți arendatorii și supt arendatorii loru, dari pretutindeni cuventurü de or­dine și așază p’uă scară întinsă de mii­l<5- cele de propagantă tolerate de lege. Vine în fine ț­iua alegerilor și (nomi­nation day.) Uă platformă construită de lemne și acoperită d’una felii de pînză, se’nalță în tóte orașiele rigatului și chiar d In mai multe locuri din fie­ce cetate importante. Acesta se numesce hustings. 1) Nici ua dată trepte mai u­­milite n’au fostă călcate de funcțiuni mai înalte. Magistratură despre care ama vorbită, returning-officer, se’nga­­giază dinaintea tuturoră și prin jură­­m­inta d’a împlini în consciință dato­­riele sarcinei lui. După ce se face a­­cesta, candidații sunt, îndată ,presintațî de către ună amică și ajutați de ună altul­. De pe stradă ei se adresezá pe­rfindă către alegători, își espună sco­purile loră, își pună în evidință titlu­rile loră, la represintațiune. Chipulă cu care suntă primiți atîrnă cu totul­ de bunele disposițiuni sau de urile au­ditoriului. Cutare candidată se vede d’uă dată primită c’uă furtuna de fluierăture, de uiduiri și de batjocuri, pe căndă cu­tare altuia este din contra acoperită de aplause. Pluck-urii, mnă felă de bra­vură cu totulă englisescă care nu se sdruncină nici din’aintea furtunei nici din ’naintea nepopolarității, vine ge­­nerelminte într’ajutorul ă loră; d’acee­a prin tote obstaclele ei reușescă a face să f­ă ascultați mai multă sau mai puțină de mulțime. Eu vorbescă naturalmente de cazurile în cari opiniunea este îm­părțită, din contra, în locurile unde pă­rerile sunt­ aprope unanime, lucrurile se petrecă cu multă mai simplu. Dacă nu se presinte nici ună concurinte, sau în alți termeni dacă numerală candida­­țiloră nu trece peste numerală deputa­­ților, pe cari alegătorii au dreptulă al trimite la parlamentă, acela sau a­­ceia cari au fostă­otărîțî suntă aleși de faptă și de îndată. Asemeni numiri nu se facă însă decătă într’ună forte mică numeră de colegie unde una din cele două partide politice renunțță cu totulă la luptă. Pentru a fi astă­ fertă, trebue se fiă vorba de unul­ din acei rari omeni de stată ale cărui servicie se a­felă puțină influință locale de sfidă de mai nainte ori­ce oposițiune. In­cașurile ordinarie, adică­ căndă două candidați de opiniune opuse se luptă pen­tru isbândă, returning-oficier­ii­d invită pe cetățiănui presințî a ridica mâna. De ar trebui a se crede ore cari induc­­țiuni, acestă obiceiă ar purta urma­reă stersa a unui timpă căndă tótă lumea în Englitera avea dreptul ă d’a fi con­sultată asupra alegerii represintanților­. Votantulă este în adever ad­ celă d’ân­­tâiă venită, și câți printre acei ce ri­dică mâna nu suntă alegetori de lecă după lege ! Farte adesea se ’ntemplă că piața pe care se ’nalța bustings-n­u se fiă coprinsă de cu vreme de străini, de curioși sau de chiară de ómeni plă­tiți. Returnng-officer-xxll pentru acesta nu declară mai puțină în gura mare resultatulă acestei probe, totă­deuna îndouiesc, însă adversariulă care nu voieșce se se supune de­locă unei a­­semeni otărîri are dreptul ă a reclama votulă pe fac­ă, poli. Numai prin a­­cestă mici’locă se numeră în adeverii puterile fle­cărei partite, și se vede for­te adesea ună candidată învinsă prin ridicarea de mâne show of hands, întru­­nindă apoi în jurul­ numelui lui cela mai mare numeră de sufragie. Tóta lu­mea acceptă dată cu nelinișce resulta* tulă ț­ile­ a doua. (va urma). Alphonse Esquiros. D le Redactore ale jianului RomanuL II. Bine-voiți, vă rogă,a însera în co­­lónele­­ jiariului Romănuță, anecsată în copie declarare, ce amă presintată Inul­­țimei Sale Domnitorului Românilor». Primiți, ve rogi>, domnule redactare, asigurarea prea osebitei mele consi­­derațiuni. G. Lazariny. 1867, Octobre 7. Pre înălțate Dómne, Cu profundă respectă venimă a de­clara Mării Vóstre, că suma de 67,468 oi, 89 parale în mandate, precum­ și acea de 124,500 lei, în obligații rurale oferite nouă de d. antreprenoră ală șoselei Flămînții-Hîrlau, ca mic­­locă de corumpere pentru a susțină causa d sele­ n detrimentală statului, că acestă to­tală sumă de 6,000 galbeni o punemă la disposițiunea Mariei-Vostre. Suntemă pré înălțate Dómne. Cu totă respectulă, Ai Mariei-Vostre, pre­supuși și devotați servitori, (Sub-scriși); Gheorghe Lazariny, Gh. Lahovare, Al. Botarolu. 2) Acestă cuventa care se scria că­diniara hus-thing a fost­ introdusa în Engliteza de ómenii Nordului în limba giula cărora­ a dus Insemneza casă (house) și b­ing­uă adunare judiciariă sau deliberante. ROMANULU 10 OCTOARE. O­ mare parte din studenții romăni din Paris ne trimită spre publicare adresa de mai la vale către Asociațiunea fe­­meilor­ romane. Suntemă fericiți a servi de intermediariă pentru transmiterea a­­cestui frumosu­tribută adusă generosității. Paris 30/1s Septembre 1867. ASOCIAȚIUNEA FEMEILORU ROMÂNE PEN­TRU AJUTORUL­ LA ÎNVEȚĂTURĂ A FE­­TELORÜ SERAGE ȘI ORFANE ALE POPO­RULUI ROMÂNII. On fașonne Ies plantes par la culture et les hommes par l’óducation. J. J. Rousseau. Plantele se ingrij­eseu prin cultură și omenii prin edu­­cațiune. J. J. Rousseau. Domnelorű! Tinerii romăni din Paris nu se potu opri d’a esprime satisfacțiunea ce aă simțită In sufletul ă soră la frumósa i­­nițiativă, luată de d-vóstră în ajutorulă copileloră serace și orfane ale popo­rului romănă. Cu uă vnă mulțămire ei vedă că și in patria loră nu lipsescă inimi generóse care-și aducă aminte că trebue­a­u șiura pe cătă miZ’lacele arta, suferințele, ce, din nenorocire, au fostă așa de numeróse, și s’aă su­­cedată ca și într’una în aceste de pe urmă timpuri. Și cine mai bine de cătă inima duiosă a femeilor a putea pătrun­de și simți aceste suferințe? Cui se cuvenea mai de grabă a lua acesta no­bilă și demnă de laudă inițiativă? Nu­mai mamele negreșită suntă în stare a înțelege mai bine de cătă ori­cine durerea morală a părinților­, căndă ei redă fiicele loră crescândă în igno­ranță, fără a le putea da educațiunea conformă menire­­lor­ și rolului fru­mos« ce, ca socie ca mame, ca com­­panióne nedespărțite ale omului, ele sunt­ chiemate a împlini în societate. Mare e întreprinderea în capulă că­­ria v’ați pusă: Mari voră fi și folosele ce ea va produce pe pământul­ patriei nóstre. Vocea ca ați ridicată în favo­­rea copileloră sermane va găsi ună echipă resunătoră în tóte ănimele no­bilelor­ descendente ale mamei lui Ște­fan celă Mare. Numai alinăndă sufe­rințele, pretutindenea unde ele se află, numai Incura grăndii meritată și talen­­tulu, numai dăsi dă juneroră fete edu­­cațiunea și instrucțiunea necesare în­­naltei loră misiuni, ună poporă dă pro­be că trăiesce, că vrea se traiésca, că are ună viitoră strelucită, pe care ’iu înțelege, și către care progreseza cu pași reped­i. Dacă sarcinele bărbatului în socie­tate sunt­ grele și numeróse, dacă elă e menită a fi stălpulă familiei, și prin urmare ală Statului, care nu e de cătă uă colectivitate de familii, sarcinele fe­meiei suntă cu multă mai gingașe și mai delicate. De la dânsa atârnă ca a­­cești stâlpi se fiă mai puternici sus­ținători ai patriei. Ea ne dă viața; ea ne acompaniază din leganü; ea des­­voltă în noi, aletarea cu sentimentele iubirei materne, am­orulă de țâră, și do­totă cu m­obilesce și înalță inima și sufletură. Cu cătu dată acesta călăuză scumpă și fidelă va fi mai luminată, și-și va înțelege mai deplină îndato­ririle sale, cu atătu și rudele, ce ea va da, voră îl mai manase, cu atătă și principiile, ce ea va inspira în inimile copilașiiora sei, vor­ fi mai solide, mai salutare, și la rândul ă loră, voră pro­duce fericirea și prosperitatea mamei comune, a patriei. Aceste suntă fără îndoială conside­­rațiunile ce au presidată la fundarea reuniunei pentru ajutorul­ fetelor­ să­race și orfane. Aceste suntă esplosim­­nele nobile a unor­ sentimente înăscute în gingașa inimă a femeiei, și cari, mulțămită inițiativei d-vóstră, aă ruptă velulu ce le acoperea pînă acuma, pen­tru a se traduce în fapte, încă vă dată, generóse demne, ne esprimămă sincera nostra admirațiune, și, în entusiasmulă nostru, ne permi­team a ne adresa respectuasele nóstre salutări, urăndu-vâ din sufletă uină de­plină și fericită sucesă. Fră ca nobi­lele d~vóstră silvnți și ostenele, se pro­ducă tóte fructele ce se pot­ accepta de fa­ră asociațiune atătu de umanitară și de bine-făcătore, și a căria lipsă era așa de simțită pe pământul­ României. I. G. Vărgoliciu, A. Vizanti, Leon Păltinescu, I. Diculescu, P. Ene, C. Climescu, C. Burghele, Agapie, Van­ Saana, Dimitrie Zissu, Ion Varlam, George Varlam, Nicolae Furculescu, P. Verussi, D. Christescu, D. Penescu, N. Cherenbach, S. G. Periețanu, C. Manolescu, A. Cărculețanu, I. Ni­­colescu, F. Eustatiu, Lev. Stărostescu, C. Pastia, Dr. Th. Trandafirescu, C. Polichronie, M. C. Bo­­rănescu, G. Hagiescu, I. P. Filibiliu, Pitesteanu, G. Dianu, Crăciunescu, Stoica, Al. Lupeacu, Const. N. Demetriescu, B. Brătianu, M. Paleologu, S. Dobranici, G. Staneacu, G. Panco, N. Cratune­­scu, C. Cratunescu, Constantinescu, G. Ghiță, Cyru Economu, V. Gârbovicenu, Savu Șomănescu, A­­chipescu, G. Liciu, O. Balcescu, N. I. Istrati, I. H. Răduleacu, T. C. Balaiș. D-lui ministru al­ instrucțiunei publice. Domnule Ministru. Considerându că împăciuirea între mine și onorații membrii ai consiliului permanentă de instrucțiune, pentru care ați bine-voită a interveni după numi­rea mea în postură de revisoră șco­lară în jud. Ilfovă, Ialomița și Brăila, nu se póte face de cătă printr’un de­­clarațiune comună de stingerea acțiu­ne­ ce amu intentată din partea ambe­ MULȚUMIRI. Ministerială dăndă in publicitate a­dresa din vale, nu pote mulțumi mai nemerită d-lui A. Vizanti pentru suc­cesele depline ce, ca stipendiată ală Statului, a dobândiții la universitatea centrale din Madrid, unde, la concur­­sul­ anului acesta pentru literatura ele­nă, a obținută premiul­ 1, medalie de aură. P. ministru instruc, publice, V.A.Urechiă. Adresa secretarului generală al­ Universității din Madrid, (Victoriano Marino) către D. A. Vizanti, bursieră ală Statului romăn și la facul­tatea de filosofie și litere din Madrid. Domnule. In virtutea ordinului ce am de la di­rectură, ne invită, la inaugurarea des­chiderii cursului școlară, ce se va ce­lebra Marți (1 Octombre) în paranin­­sulă acestei Universități, pentru ca se bine-voiți, a veni să primiți, din mi­­nele d lui președinte ală acestei so­lemnități, diploma și medalia premiului ce au­ obținută prin concursă la finele anului școlară aspirată. Primiți, etc, etc. Secretarul­ generale ală Universității, Victoriano Marino. Madrid, 28 Septembre, 1867. (Monitoriulă), lor« părți angagiate către autoritatea judecătorescă respectivă .­­Considerăndă că d-nni membrii ai consiliului permanentă de instrucțiune, au refuzatu d’a subscrie uă asemenea declarațiune. Considerăndă că numai cu acesta condițiune, împăciuirea ară fi făcută — într’unu modă compatibilă cu demnita­tea mea. Considerăndă că ună bună mersă ală lucrurilor­ învățământului publică re­clamă că deplină armonie între toți amploiații ministeriului sec. Considerăndă în fine, că acesta fe­ricită armonie n’ară putea esista între mine și onorați membrii actuali ai con­siliului permanentă de instrucțiune, în condițiunile de mai sus­. Pentru tote aceste considerente, vină d-le ministru, cu totă respectulă și re­­cunoșcința ce se datoreză pentru con­­siderațiunea ce­a mi ați aretată prin în­credințarea nobilei și delicatei funcțiuni de revis­ră școlară în jud. Ilfovă, Ia­lomița și Brăila; a ve ruga, se bine­voiți, a primi demisiunea mea, din disa funcțiune. Primiți etc. Matheiă M. Drăghicianu. 1867, Octobre 8. PRIMĂRIA URBEI BRAILA. Pentru arendarea însemnateloră mai joșii venituri ale acestei comune și da­rea prin contractă și a altoră antre­­prise pe termenă de ună ană, sau pe trei, începută de la 1­ iă Ianuarie anulă viitoră 1868, suptă semnatură a fixată următórele chsp de licitație: — Insă: Accisulă la 21, 22 și 28 Octombre viitoră, a. c. Taxa viteloră la 22, 23 și 24 idem. Islasulu urbei, la 23, 24 și 25 idem. Cotitura vaseloră, la 24 25 și 27 idemă. Marcatură m­esuiiloră, la 24 25 și 27 idemă. Căntăritură mărfuriloră, 26, 27 și 28 idemă. Cărțile de jocă, la 27, 28 și 30 idem. Taxa de Chearu și Ancoraju, la 29, 30 și 31 idemă. Taxa de importă și exportă­­­„ la % la 1, 2 și 3 Noembre a. c. Magasia de scânduri de la Forpâslă, la 7, 8 și 9 idemă. Prăvăliile de scânduri, la 7, 8 și 9 idemă. Prăvăliile idemă, din piața portului la 9, 10 și 11 idemă. Marchizăria din portă la 13, 14 și 15 idemă. Optă încăperi din portă ce serveau de partatorii, la 13, 14 și 15 Noem­bre a. c. Misiția din portă, la 16,17 și 18 idem. Bufetul­ grădinei publice la 16, 17 și 18 idemă. Patru locuri de arice pentru bătută gozurile, la 22, 23 și 24 idemă. 12 Gherete de măcelărie, din piața Bucuresci colorea Galbenă la 22, 23 și 24 Noembre a. c. 23 Gherete (grădinarii), pentru vîn­­zare de zarzavată din piața Bucuresci la 26, 27 și 28 Noembre a. c. Locurile din piața Bucuresci, pentru gheretele de pâine, la 26, 27 și 28 Noembre a. c. Eclarațiura urbei și portului cu gază, la 28, 29 și 30 Noembre a. c. Reparatură și ținerea la bună stare a instrumentelor, comandei de focă și a câroțeloră ce servă pentru curățitul« stradelor», precum­ și potcovitul îi cai­­loră, la 9, 10 și 11 Decembre a. c. Doritorii ce voră vor a lua din ace­ste antreprize prin contractă, precum­ și cele doue din urmă, în totala sa, în parte, se se arate la süsü citatele <jde de licitație de la orele 10 de dimine­­ța, în pretoriul­ Primăriei spre concu­rență, învestiți de garanții conformă decretului Princiarii No. 1660, din a­­nul­ 1850, publicată prin Monitorul­ Oficială No. 110 același ană, iară con­ rai!*»** SWHK!i*9«a<SW ». 863 dițiunile se potu vedea de doritori în ziua licitații. P. Primară C. Carpu­. No. 3541, 25 Septembre 4867. In urma publicații suptă scrisului de­la 25 Septembre expirată a. c. suptă No. 3541, onor. consiliu comunală în ședința ce a ținută la 2 ale curentei luni Octombre, tratăndă despre garan­țiile provisorie ca trebue se depue d-nii concurenți la Primărie spre a putea fi primiți se licitese la vândarea diferitelor­ venituri comunale pe anulă viitoră 7868, prin decisiunea No. 474 a încuviințată: „Nimini nu va fi primită la licitația pînă nu va depune uă garanție de ori­ce felă în valorea precumă urman­ă: 1. Garanție ipotecară equivalents în valora cu un a 4-a parte din totalulă preț, cu care este arendată antreprisa pe a. c. 2. In numerariă, bonuri ale tasau­­rului publică, obligațiuni rurale sau alte asemenea efecte ale Statului, în valore asemenea equivalents cu un a 5-a par­te din totalulă preță ală arendei, citată mai susă. Suptă scrisură dară, grăbesce a da publicității acesta decisiune a onor­ con­siliu comunală, ca d-nii amatori luîndu din vreme cunoscință despre acesta, se aibă timp, se prepare garanțiile provi­soryi, spre a le putea depune pe masa Primării, înainte de a incepe licitația. Primară Trandafir Djuvara. No. 3656, 3 Octombre 4867. PRIMARULU comunei bucur­ești Conformă votului consiliului Comu­nală din ședința de la 27 Septembre trecută 4867, suptă­ semnatară face prin­­tr’acesta cunoscută tuturoră de obste­că, măsurile luate prin înșciințarea Pri­măriei cu No. 10,048, pentru vine­rea venitului acceseloră și taxiei vi­teloră în comptul ă d-lui actuală antre­prenoră, s'au revocata pentru motivele ce se voră vedea publicate în proce­­sură verbală ală­t­usei ședințe și prin urmare nu se mai vinde acestă verită ala acciseloră. Primarii C. Panajotu. No. 10,481, 1867, Oetombre 3. LA MACI ASUM CIAU BELGASOGLUSISOCEC Strada. Lipscanii, Hanulb Seleleanu-Voda No. 18. Se află desvânZare singurară Tabloă, ce a eșită acum de luptă tipară pentru cal­cularea Leiloră vechi în Ierinoi,ce sunt a se pune în circulațiune de la 1­ iă ianuarie 1867. Acesta Tablou este fórte trebuincio să fie­ carul locuitoră, și mai cu sema domniloră comercianți din țară. El­ conține tóte monedele stră­ine cari circulă în țară , precum­: Lire sterling, lire Otomane, imperiali Ru­­sesci, galbeni Aus­triaci, ecosari Otomani, ruble de argintii, swantzi Austriaci, Ivvantzi Rusesci 20 capeice, etc., etc., etc., In­­cepând­ calcularea fie­cărei monede, în lei noi, de la 1000 pînă la una singură. Prețura unui tablou este numai de 40 parale. NB. Domnii ce voră cumpăra 25 sau 50 Tablouri voră avă ună rabatu de 20 la sută, cei ce voră lua de la 100 în susă voru ave ună rabatu de 30 la sută. Domnii de prin districte ce voră vor a avea acestă tabloă se voră adresa d’adreptură la librărie sau la ti­pografia G. A. Rosetti. TEATRE: Teatru. Mille Pascaly. Marți, 10 Octobre se va represinta piesa VICON­TELE DE LETORIER, comedie vo­­devile în 3 acte. — Rolurile principale vor­ fi jucate de d-le Mat. Pascaly, și Fr. Sarandi, și de d-nii M. Millo, Pascaly și Gestian; spectacolulu se va sfîrși cu comedia PARACLISIERULU. Teatru italiana. — Mercurî la 11 Octobre, se va represinta LUCIA DE LAMMERMOOR, operă în 3 acte. — Rolurile principale vor­ fi jucate de D-ra Angelica Moro și d­ nn­ Ottaviano Lari, Paolo Baraidi, Enrico Harvin.

Next