Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)

1868-01-14

40 pune să curățe noua după trotunul și din pasagele foselelor, care ar putea împiedica umbletulu pietoniloru, presară nisipu, cenușă, gunoia și alte materii analoge ce-șî póte procura, ca se strice alunecușulu. Supu­i a­­cestü raportu, scopulu propusu a fostu a­­tinsu, și circulațiunea nua fostu întrerumptă nicăirî. In totu cursulu periodei climaterice atâta de rigurosu sub care ne aflam­. In privința acésta, cată se amintimű. 1. Că pe timpii de noua și ghiețurî, ori ce scurgere de apă pe căile publice, e in­terzisă. 2. Că locuitorii lăturași ai flă­cării stra­­de, sunt­ datori, încă, de a sferăma ghiața șanțurilor și, de a mătura noua și ghiețurile după trotórii, și de a prefera pe ele nisipii, cenușe sau alte materii analoge, în timpü de poleiu. 3. Că ne­esecutarea acestora prescriptiuni administrative, ar atrage contra celora ce arai contraveni procese-verbale și urmăriri înain­tea tribunalului de simplă politie. 4. Că locuitorii lăturași, negliginda de a îndeplini oă datorie proprie a lora, mán­inü prin acesta In stradele Parisului o stare de lucruri totu atâta de incomodă câta și pe­­riculosa pentru toți locuitorii. ------------------------------------------------­filele aceste ne ascepta­uă distracțiune forte mare care negreși va uimbra tóte a­­mulările de carnavalű. Celebrulü Escamatorii și Ventrilogistu d. Sigm. Epstein a sosit­ aici cu Mențiune d’a da representațiunile d-sale In magia naturală și escamoterie in­diană, care suntu miraculose și cunoscute în tóte continentele lumii. Entusiasmulű cele universale ce a des­­ceptatu acesta artistii pretutindeni pe unde s’a presintatu și tóte distincțiunile meritabile ce dobândi la curțile Angliei, Franciei, Aus­triei, Prusiei, Rusiei, Turciei, Persiei, etc. etc. se lasă a spera că a ajuns­ cu arta intrunii gradü forte inalta și că produce ce­va estraordinarii, la care contribuiesce ase­menea educațiunea s­a sciințifică, estragându o mare parte a artei sale din stiință. Așteptămu­ cu impaciința prima sea produc­­țiune care și sperând­u că vomu vedea lucruri fermecătorie, atragemu asupra acestei aten­țiunea lectorilorü noștri spre a se profite de ocasiunea de a vedea pe acesta artistu re­­numitu. X. ROMANULU 14 IANUARIE 18­68. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU MUNICIPALII DIN BUCURESCI. Ședința CV­III, Marți 19 Decembre. Presenți. D. C. Panaiot, primarul I. — Cornelie Lapati, cons. adjut. — Grigorie Serrurie, idem. — G. Petrescu, idem. — P. Buescu, idem. — V. Hernia, idem. — D. Culegiu, consilierii. — Ant. Stoianovici, idem. — Theodor Mehedințianu, idem — Eugeniu­ Carada, idem. — I. Martinovici, idem. — Doctoralii Iatropolu, idem. Absenți. — Gr. Lahovari, consilierii, dușii afară. — N. Manolescu, idem. •— B. Protopopescu, idem. — N. Pancu, idem. Ședința se deschide la 2 ore după arnede. D. Primară pune în vederea con­siliului raportulu d-lui Inginerii N Rotă cu No. 1041, prin care ara­tă că, d. Alecu Paciurea, piqueo­­rulű din servițiul­ comunei, nu’și împlinesce datoriele postului seă și cere destituirea sea și în­locuirea cu unu altula. D. Buescu (zice că, în adevĕru și d-sea a avută ocasiune se cu­­noscă că numitulu piqueoră m își face datoriele. Prin urmare este de opiniune a se destitui d. Paciurea, din postură șeii și a se înlocui cu d. Ioniță Ienculescu, unului dintre piqueorii provisorii, care a dată pro­be de aptitudine și exactitate în ser­­viciă. Consiliulii în unanimitate aprobă destituirea d-lui Alecu Paciurea, și num­eșce în locu’i pe d­. Ioniță Ien­culescu. Se pune în vederea consiliului raportulu cu No 1035 alți d-lui in­ginerii Ion Capșa, prin care arată că lucrările de pavare și canalisare ce s’a executată în regiă și pentru cari s’a numită piqueorî provisorii d-nii Grigorie Ionescu, Constantină Ionescu și Ioniță Ienculescu, aceste lucrări au încetată acumă, și între­bă care este decisiunea consiliului asupra acestora piqueorî. Toto­lă dată d. Capșa recomandă pe piqueo­­rului Constantin Ionescu, care s’ară putea întrebuința în lucrarea de ni­­velementu cu care d-sa este însăr­cinații. Consiliul ă, considerăndu că, cu încetarea lucrărilor , pentru cari s’a numită acești piqueorî, servițiulă soră nu mai este necesariă, decide a li se face cunoscută că de la 1 Ianuarie viitoră posturile d-lorit sunt­ suprimate. Cătă pentru d. C. Ionescu, unul­ din acești piqueori, consiliul ă iea actă de recomandați­unea făcută în favorea de d. Capșa, spre a dă avea în vedere la o vacanță viitare. D. Primară face cunoscută că, după demisiunea ce­a dată d. Th. Demitriad din postură de copistă în cancelaria primăriei, d-sa a per­mutată în loculă vacantă pe d. Dim­ Veropolu, unulă din copiștii de la biuioulă stării civile din col. Gal­benă, și care a fostă mai ’nainte în­­tr’ună asemenea postă în cancelaria primăriei admisă prin concursă. A­­cestă permutare d. primară dice că a făcut-o provisoriă pînă ce consi­liulă va numi definitivă pe d. Ve­ropolu în cinsulă postă. Cosiliulă num­eșce pe d. Veropolu în postură de copistă remasă va­cantă prin demisiunea d-lui Dim­i­­triade, cu dreptul ă la­ retribuțiune din diua în care a fostă chiemată de d. Primară se ocupe acestă poștă. D. Buescu arată că în tomna tre­cută, d-sa în calitate de consilieră, ajutoră a numită în numele prima­rului pe d. Petrache Miclescu pro­­visorră pînă ce­va fi numită defi­nitivă de consiliu întrună poștă de piqueor, remasă vacantă prin retra­gerea celui ce­ lă ocupa mai ’nainte, a întărdiată însă a supune acestă numire aprobării consiliului, și o face acumă. Consiliul o num­esce pe d. Petrache Miclescu în cinsulă poștă, cu dreptul la retribuțiune din diua în care a fost­ numită provisoriă de primărie Se pune în vederea consiliului a­­dresa d-lui ministru de Interne No. 23,001, precum și copia adresei d-lui inspectoră generală ală guardei ce­­tățenesci, către d. Ministru, în pri­vința budgetului inspectoriei guar­deî pentru anulă victorie 1868. Se citesce amândoue aceste adrese în întregul­ lord. Consiliul, considerândă că bud­­getul­ comunei pe anală viitoră în care s’a prevedută și spesele între­ținerii inspectoriei generale a guar­dei, este deja de multă votată; con­­siderândă că însuși de n’ar fi fostă votată acestă budgetă pînă acumă, miciilocele comunei nu i-ară fi per­misă se adopte pentru disa inspec­­toriă ună budgetă mai dispendiosă, nu încuviințeză cererea în ce priveșce cererea d-lui In­spectoră generală de a nu se mai face nici ună felă de reținere din retribuțiunile impiegaților­ inspec­toriei, consiliulă remâne în decisi­unea sea de mai înainte, luată asu­pra unei asemenea cereri ce i s’a adresată directă de inspectorie, a­­dică nu încuviințe dă nici acestă ce­rere. Se încunosciințe dă consiliului că, procesul­ dintre comună și domna Gharisiadi pentru uă sumă de bani ce a remasă datoră Municipalității reposatulă G. Charisiadi, soțulă nu­mitei, din aprovisionarea de grâu, făcută în anul­ 1850, resolvându­­se și de Curtea de Appel din Bu­­curesci în defavarea comunei, pri­măria a făcută recursă în Casațiune ca se nu se perdă terminală. A­­cestă procedere primăria o supune consiliului spre a decide asupra’i, con­siliul ă încuviințe dă facerea recursu­lui în casațiune. Se pune în vederea consiliului e­­pistola d-lui D. Ghioidescu, advo­­catură, prin care declară că se pune la servițiură comune spre a’i apela dreptul ă ce are în procesulă inten­tată în contra’i de dol. Dobree și Stiebel în privința împrumutului con­tractată de dânsa cu muniții. Consiliulă chipzuiesce a se arăta mulțămire din partea i d-lui Ghicu­­lescu pentru servițiură ce oferă co­munei, și că elă primesce asistența d-sale în ciisulă procesă, remâindă ca d. Ghiculescu se se înțelegă cu cele­l­alte trei persone însercinate a apela pe comună înaintea tribuna­lului și anume: Dr. Gr. Lahovari G. Petrescu și C. Lapatti, consilieri ai comunei și avocați. Se pună în vederea consiliului a­­dresa d-lui ministru ală agricultu­rei, comerciului și lucrărilor­ pu­blice, prin care propune a se otărî vă di în care se visă spre a se în­țelege cu acestă consiliu asupra rec­tificării cursului Dîmboviței, asupra continuării facerii canalelor­ și pe sub cele­l­alte strade, asupra între­ținerii în bună stare a pasagelor­ și asupra alimentării cu sapă din Dîm­bovița. D. Buescu e de opiniune a se numii uă comisiune care se se în­țelegă cu d. Ministru asupra cești­­unitară arătate în adresa d-sale. D. Lapati admite propunerea d-lui Buescu, adaugendă ca personele ce se vor­ numi în comisiune se aibă dreptul ă a se înțelege cu d. Minis­tru întru tată ce privesce disele ces­­tiuni precâtă ele atingă interesele comunei, și se supue consiliului o­­piniunea d-loră. Consiliul­ adoptă opiniunea d-lui Buescu cu observațiunea făcută de d. Lapati, și num­eșce în comisiune pe d d. Buescu, Carada și Mehedin­­țeni. D. Buescu ca consilieră ajutoră însărcinată cu lucrările de pavare și canalizare, face cunoscută că a­­rătândă ministrului lucrărilor­ pu­blice costulă adauselor­ făcute în lucrarea­­ canalului ce se construie pe calea Mogoșoei, d. ministru a respinsă că nu pote lua în sarcina sa se plătescă acele adause; că pri­măria ’i-a replicată cum că minis­­teriul­ nu pote refuse de a plăti și lucrările de adausa pentru că mai nainte de a se pune în execuțiune modificările ce s’a găsită de nece­sitate a se face proiectului canalu­lui, primăria le a notificată minis­­steriului, și ministru și predeceso­­rul e d-selle a respunsă că le ad­mite și că va plăti adaosul, cu con­­dițiune ca și economia ce se va fa­ce se revință pe sema ministeriului d. Ministru înse respunde din nou că nu priimesce a plăti adausele. D. Buescu adaugă că, refusulă d-lui ministru nu e fondată pe câtă timpă autoritatea comunală a exe­cutată acele modificări cu consim­­țimîntulă ministeriului și cu primi­rea condițiunii pusă de dînsulă, a­­dică ca și economiele se fiă pe se­­mă’î, și că costulă acestor lucrări nu se póte plăti de comună din bu­­getul ă seă, ci din ală ministeriului lucrărilor­ publice. Consiliul­ chipzuiesce a se ruga din nou, d. ministru că, avîndă în ve­dere adresa ministeriului în basa că­­riia s’a executată adausele de lu­crări în cestiune, precum priimesce economiile se bine­voiască a priimi se plătescă și adausele. Se pune în vederea consiliului pe­­tițiunea d-lui major Dimitrie Papa­­zoglu, prin care se rugă a i se în­lesni 30 de galbeni spre a putea litografia într’ună tabelă portrete fa­miliei regale a M. S. Domnitorului nostru, și, în loculă acestră bani d-lui se obligă a da primăriei ori­câte exemplare va dori a lna din cele li­tografiate precum și din portretele M. Sale, edițiunea cea nouă, și din alte asemenea tabele editate de d-sa. Consiliulă, considerândă că fon­durile comunei nu’i permite a face asemenea înlesniri, nu încuviințe dă cererea. D. Primară rogă pe consiliu se’î acorde ună noă credită suplimen­­tariă de lei 556 par. 20 la para­­grafulă speseleră mănunte și nepre­văzute pe anulă curentă spre a plăti curățirea privatelor din piețele Ghica, Crețulescu și 24 Ianuarie. Consiliul­ acordă cerutura credită, chipzuindă a se acoperi cu econo­mia ce lasă alte paragrafe de la spese. (va urma). TEATRUL­ MARE SOCIETATEA DRAMATICA Caragiale-Dragalici Duminică 14 Ianuarie 1868 se va juca pentru prima ora piesa un mm ungurescu fn­ ocaua vechiü de 6 ani RIGOLETO Dramă în 5 acte. Anuneță respectuosă pe înalta nobilime și onor, publică că se găsește asortata și acuma mai multă de cătă torii-d’a-una pe langă tote cele­lalte articole de B­ă 1că­­nie trebuinciuse casei și cu ună mare asortimentă de Mezeliciul de Carne, Brînzeturi, Pescarii, Conserve, diferite Făinuri și Paste pentru Supa ȘUNCI de Vestfalia. BULION de Carne d’uă calitate p FOIES­O Ü ^ARE ASORTIMENTU DE: superiorá, CEAIURI, ROMURI și PESMEȚI, Chocolate cu și fără vanilie,și Cacaoa în pachete VINURI du BORDEAUX, de CHAMPAGNE, de IHN de BURGONI, e.e.t. și Vinuri Unguresci negre și albe în Buteliî. Totu felulu de BEUTURI SPIRITUOLE între care și CHARTREUZE VERDE, CURAQAO SEC și COGNAC. ubt sera natură mulțumindă Onorabilei și numerose­ sale Clientele, pentru încrederea cu care Patt onorată în trecută speră că și’n viitoră va fi totă cu aceiași în­de­plin Dre atitudine și meciuri moderate a o bine merita. IOAN ANGHELESCU TTII ............ ........ jl' ll'll ITHIWr^i rnP' MMBnMaBMaMKaWEWHNfTTiyiHriWIETIWfnTarWOTifflirTrMPlWrniraaMBWBWWBMMMMMWMMMHUWBiWMM MlllUEirafEMlWENTglEBMOMBEMBM 'MHBBBEBBBaBBBHBHBIHBHn jammmmmaeammmKammmmmmmmamam mm him—muhmm-mumii—mni ii ■■■iiiiim iihib'iiii ■■■—niniiriir nTiir r’rr mrrai—n—romw—ro— UNA MOARA DUBLA 1 VIN NEGRU DE BORDO SI UNGURESC CU OCAUA mi INrrHI­>UT 1 «""" p““lLi trada Lipseam Haou Sorban-Vodă Lii MAOASJNÜL PETEACHK IOAN No. 19 ,1 20, 1. Jianul«. üli 1NU11K1A1 țusescî și I Toto uă dată recomandă inalteî Nobilimi și de Rămătură și Gaiser, Cașuri de Elveția Brînzjă de Egipt, și diferite cutii și coșulețe cu fructe, Pentru D-niî Deputați și mail UNA­I DPOMARII A 1­onor. Publică că acum­u de sfintele Sărbători ce de Brie și de Neușatel, dor gondola de Millano, Glase frumóse de Cadouri, de anu nou; și unii mare cu 8r mă pentru D-nii Senatori fiind! URA LUUUMUDILA la vino, ama asortată Magasinulu meu, mai bine de Cașcavală Urda și Braniiă de Brașăvă, Icre ne- asortimentu de Champagne de diferite case și din maj -a apropiere) un Balon, un Ia­ft cu putere de 8 cai au sosită în - câtă totă-d’a­ una, cu diferite mefjelicurî, Vinuri și gre în pîmpă, adevărate de Taigau, Icre negre prós­ ferite calități, tóte aceste articole cu prețuri mo­ ^’0 0(jac pentru servito­rii forței uugiu. ontom se voră adre­g Liquerurî străine, precum: Salam de Sibiu și de pete și tescuite, Icre de Știucă și Licurin mari, derate și serviciulă onestă și solidă, elegantă mobilate, Strada Colțeaji 8a watt wo • 9 Verona, Șunci de Vestfalia și de Gîscă afumate, Conserve alimentare, truffes de Perigord, Pes­­eacă a mea Plecată învitație. j^0. 31 Kiesch. 9 -1 . 9* HARTMANN. M Pnte de foios gras și de Canarel cu truffes la cărie la cutii și Sardine, Gastronomes, Ananas­a­ No. 674. 121. PETRACHE IOAN. j­­­gj­n­ea erestrăă, No. 105. 1| Cutii, Șunci și Limbi fierte și ne­fierte, Mușchi jusă la cutii, Dulchiță de Hurmale cu Fisticuri­­ ...................... ................. .................................I.­ K­ .11— — I i­ ,n... ...1.... .......... ............................... ... »■ [UNK]„■ [UNK]I mni . N­. ■­N­­. I ..­­­­ "—■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ---------------------------- ---------- --------------------- - ... . ....................................---................. LA MAGASINUL D. STAICOVITS AU SOSITU STRIDII IP 3FI O­­ A. S­T3 E­T E Tipografia C. A. Rosetti, Strada Academiei, No. 22. ■iWifiiiiiiiiiiiMi Hrimk.—jâBâiimMwgaeiiiăiiiiiiiii »nniiniir»vi]»mriHiiiE»M«»M»ittrad^:.«OTin>^jiiiiigriiniiii«g«»M«»w ii I

Next