Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-14
40 pune să curățe noua după trotunul și din pasagele foselelor, care ar putea împiedica umbletulu pietoniloru, presară nisipu, cenușă, gunoia și alte materii analoge ce-șî póte procura, ca se strice alunecușulu. Supui acestü raportu, scopulu propusu a fostu atinsu, și circulațiunea nua fostu întrerumptă nicăirî. In totu cursulu periodei climaterice atâta de rigurosu sub care ne aflam. In privința acésta, cată se amintimű. 1. Că pe timpii de noua și ghiețurî, ori ce scurgere de apă pe căile publice, e interzisă. 2. Că locuitorii lăturași ai flăcării strade, sunt datori, încă, de a sferăma ghiața șanțurilor și, de a mătura noua și ghiețurile după trotórii, și de a prefera pe ele nisipii, cenușe sau alte materii analoge, în timpü de poleiu. 3. Că neesecutarea acestora prescriptiuni administrative, ar atrage contra celora ce arai contraveni procese-verbale și urmăriri înaintea tribunalului de simplă politie. 4. Că locuitorii lăturași, negliginda de a îndeplini oă datorie proprie a lora, máninü prin acesta In stradele Parisului o stare de lucruri totu atâta de incomodă câta și periculosa pentru toți locuitorii. ------------------------------------------------filele aceste ne asceptauă distracțiune forte mare care negreși va uimbra tóte amulările de carnavalű. Celebrulü Escamatorii și Ventrilogistu d. Sigm. Epstein a sosit aici cu Mențiune d’a da representațiunile d-sale In magia naturală și escamoterie indiană, care suntu miraculose și cunoscute în tóte continentele lumii. Entusiasmulű cele universale ce a desceptatu acesta artistii pretutindeni pe unde s’a presintatu și tóte distincțiunile meritabile ce dobândi la curțile Angliei, Franciei, Austriei, Prusiei, Rusiei, Turciei, Persiei, etc. etc. se lasă a spera că a ajuns cu arta intrunii gradü forte inalta și că produce ceva estraordinarii, la care contribuiesce asemenea educațiunea sa sciințifică, estragându o mare parte a artei sale din stiință. Așteptămu cu impaciința prima sea producțiune care și sperându că vomu vedea lucruri fermecătorie, atragemu asupra acestei atențiunea lectorilorü noștri spre a se profite de ocasiunea de a vedea pe acesta artistu renumitu. X. ROMANULU 14 IANUARIE 1868. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU MUNICIPALII DIN BUCURESCI. Ședința CVIII, Marți 19 Decembre. Presenți. D. C. Panaiot, primarul I. — Cornelie Lapati, cons. adjut. — Grigorie Serrurie, idem. — G. Petrescu, idem. — P. Buescu, idem. — V. Hernia, idem. — D. Culegiu, consilierii. — Ant. Stoianovici, idem. — Theodor Mehedințianu, idem — Eugeniu Carada, idem. — I. Martinovici, idem. — Doctoralii Iatropolu, idem. Absenți. — Gr. Lahovari, consilierii, dușii afară. — N. Manolescu, idem. •— B. Protopopescu, idem. — N. Pancu, idem. Ședința se deschide la 2 ore după arnede. D. Primară pune în vederea consiliului raportulu d-lui Inginerii N Rotă cu No. 1041, prin care arată că, d. Alecu Paciurea, piqueorulű din servițiul comunei, nu’și împlinesce datoriele postului seă și cere destituirea sea și înlocuirea cu unu altula. D. Buescu (zice că, în adevĕru și d-sea a avută ocasiune se cunoscă că numitulu piqueoră m își face datoriele. Prin urmare este de opiniune a se destitui d. Paciurea, din postură șeii și a se înlocui cu d. Ioniță Ienculescu, unului dintre piqueorii provisorii, care a dată probe de aptitudine și exactitate în serviciă. Consiliulii în unanimitate aprobă destituirea d-lui Alecu Paciurea, și numeșce în locu’i pe d. Ioniță Ienculescu. Se pune în vederea consiliului raportulu cu No 1035 alți d-lui inginerii Ion Capșa, prin care arată că lucrările de pavare și canalisare ce s’a executată în regiă și pentru cari s’a numită piqueorî provisorii d-nii Grigorie Ionescu, Constantină Ionescu și Ioniță Ienculescu, aceste lucrări au încetată acumă, și întrebă care este decisiunea consiliului asupra acestora piqueorî. Totolă dată d. Capșa recomandă pe piqueorului Constantin Ionescu, care s’ară putea întrebuința în lucrarea de nivelementu cu care d-sa este însărcinații. Consiliul ă, considerăndu că, cu încetarea lucrărilor , pentru cari s’a numită acești piqueorî, servițiulă soră nu mai este necesariă, decide a li se face cunoscută că de la 1 Ianuarie viitoră posturile d-lorit sunt suprimate. Cătă pentru d. C. Ionescu, unul din acești piqueori, consiliul ă iea actă de recomandațiunea făcută în favorea de d. Capșa, spre a dă avea în vedere la o vacanță viitare. D. Primară face cunoscută că, după demisiunea cea dată d. Th. Demitriad din postură de copistă în cancelaria primăriei, d-sa a permutată în loculă vacantă pe d. Dim Veropolu, unulă din copiștii de la biuioulă stării civile din col. Galbenă, și care a fostă mai ’nainte într’ună asemenea postă în cancelaria primăriei admisă prin concursă. Acestă permutare d. primară dice că a făcut-o provisoriă pînă ce consiliulă va numi definitivă pe d. Veropolu în cinsulă postă. Cosiliulă numeșce pe d. Veropolu în postură de copistă remasă vacantă prin demisiunea d-lui Dimitriade, cu dreptul ă la retribuțiune din diua în care a fostă chiemată de d. Primară se ocupe acestă poștă. D. Buescu arată că în tomna trecută, d-sa în calitate de consilieră, ajutoră a numită în numele primarului pe d. Petrache Miclescu provisorră pînă ceva fi numită definitivă de consiliu întrună poștă de piqueor, remasă vacantă prin retragerea celui ce lă ocupa mai ’nainte, a întărdiată însă a supune acestă numire aprobării consiliului, și o face acumă. Consiliul o numesce pe d. Petrache Miclescu în cinsulă poștă, cu dreptul la retribuțiune din diua în care a fost numită provisoriă de primărie Se pune în vederea consiliului adresa d-lui ministru de Interne No. 23,001, precum și copia adresei d-lui inspectoră generală ală guardei cetățenesci, către d. Ministru, în privința budgetului inspectoriei guardeî pentru anulă victorie 1868. Se citesce amândoue aceste adrese în întregul lord. Consiliul, considerândă că budgetul comunei pe anală viitoră în care s’a prevedută și spesele întreținerii inspectoriei generale a guardei, este deja de multă votată; considerândă că însuși de n’ar fi fostă votată acestă budgetă pînă acumă, miciilocele comunei nu i-ară fi permisă se adopte pentru disa inspectoriă ună budgetă mai dispendiosă, nu încuviințeză cererea în ce priveșce cererea d-lui Inspectoră generală de a nu se mai face nici ună felă de reținere din retribuțiunile impiegaților inspectoriei, consiliulă remâne în decisiunea sea de mai înainte, luată asupra unei asemenea cereri ce i s’a adresată directă de inspectorie, adică nu încuviințe dă nici acestă cerere. Se încunosciințe dă consiliului că, procesul dintre comună și domna Gharisiadi pentru uă sumă de bani ce a remasă datoră Municipalității reposatulă G. Charisiadi, soțulă numitei, din aprovisionarea de grâu, făcută în anul 1850, resolvânduse și de Curtea de Appel din Bucuresci în defavarea comunei, primăria a făcută recursă în Casațiune ca se nu se perdă terminală. Acestă procedere primăria o supune consiliului spre a decide asupra’i, consiliul ă încuviințe dă facerea recursului în casațiune. Se pune în vederea consiliului epistola d-lui D. Ghioidescu, advocatură, prin care declară că se pune la servițiură comune spre a’i apela dreptul ă ce are în procesulă intentată în contra’i de dol. Dobree și Stiebel în privința împrumutului contractată de dânsa cu muniții. Consiliulă chipzuiesce a se arăta mulțămire din partea i d-lui Ghiculescu pentru servițiură ce oferă comunei, și că elă primesce asistența d-sale în ciisulă procesă, remâindă ca d. Ghiculescu se se înțelegă cu celelalte trei persone însercinate a apela pe comună înaintea tribunalului și anume: Dr. Gr. Lahovari G. Petrescu și C. Lapatti, consilieri ai comunei și avocați. Se pună în vederea consiliului adresa d-lui ministru ală agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, prin care propune a se otărî vă di în care se visă spre a se înțelege cu acestă consiliu asupra rectificării cursului Dîmboviței, asupra continuării facerii canalelor și pe sub celelalte strade, asupra întreținerii în bună stare a pasagelor și asupra alimentării cu sapă din Dîmbovița. D. Buescu e de opiniune a se numii uă comisiune care se se înțelegă cu d. Ministru asupra ceștiunitară arătate în adresa d-sale. D. Lapati admite propunerea d-lui Buescu, adaugendă ca personele ce se vor numi în comisiune se aibă dreptul ă a se înțelege cu d. Ministru întru tată ce privesce disele cestiuni precâtă ele atingă interesele comunei, și se supue consiliului opiniunea d-loră. Consiliul adoptă opiniunea d-lui Buescu cu observațiunea făcută de d. Lapati, și numeșce în comisiune pe d d. Buescu, Carada și Mehedințeni. D. Buescu ca consilieră ajutoră însărcinată cu lucrările de pavare și canalizare, face cunoscută că arătândă ministrului lucrărilor publice costulă adauselor făcute în lucrarea canalului ce se construie pe calea Mogoșoei, d. ministru a respinsă că nu pote lua în sarcina sa se plătescă acele adause; că primăria ’i-a replicată cum că ministeriul nu pote refuse de a plăti și lucrările de adausa pentru că mai nainte de a se pune în execuțiune modificările ce s’a găsită de necesitate a se face proiectului canalului, primăria le a notificată minissteriului, și ministru și predecesorul e d-selle a respunsă că le admite și că va plăti adaosul, cu condițiune ca și economia ce se va face se revință pe sema ministeriului d. Ministru înse respunde din nou că nu priimesce a plăti adausele. D. Buescu adaugă că, refusulă d-lui ministru nu e fondată pe câtă timpă autoritatea comunală a executată acele modificări cu consimțimîntulă ministeriului și cu primirea condițiunii pusă de dînsulă, adică ca și economiele se fiă pe semă’î, și că costulă acestor lucrări nu se póte plăti de comună din bugetul ă seă, ci din ală ministeriului lucrărilor publice. Consiliul chipzuiesce a se ruga din nou, d. ministru că, avîndă în vedere adresa ministeriului în basa căriia s’a executată adausele de lucrări în cestiune, precum priimesce economiile se binevoiască a priimi se plătescă și adausele. Se pune în vederea consiliului petițiunea d-lui major Dimitrie Papazoglu, prin care se rugă a i se înlesni 30 de galbeni spre a putea litografia într’ună tabelă portrete familiei regale a M. S. Domnitorului nostru, și, în loculă acestră bani d-lui se obligă a da primăriei oricâte exemplare va dori a lna din cele litografiate precum și din portretele M. Sale, edițiunea cea nouă, și din alte asemenea tabele editate de d-sa. Consiliulă, considerândă că fondurile comunei nu’i permite a face asemenea înlesniri, nu încuviințe dă cererea. D. Primară rogă pe consiliu se’î acorde ună noă credită suplimentariă de lei 556 par. 20 la paragrafulă speseleră mănunte și neprevăzute pe anulă curentă spre a plăti curățirea privatelor din piețele Ghica, Crețulescu și 24 Ianuarie. Consiliul acordă cerutura credită, chipzuindă a se acoperi cu economia ce lasă alte paragrafe de la spese. (va urma). TEATRUL MARE SOCIETATEA DRAMATICA Caragiale-Dragalici Duminică 14 Ianuarie 1868 se va juca pentru prima ora piesa un mm ungurescu fn ocaua vechiü de 6 ani RIGOLETO Dramă în 5 acte. Anuneță respectuosă pe înalta nobilime și onor, publică că se găsește asortata și acuma mai multă de cătă torii-d’a-una pe langă tote celelalte articole de Bă 1cănie trebuinciuse casei și cu ună mare asortimentă de Mezeliciul de Carne, Brînzeturi, Pescarii, Conserve, diferite Făinuri și Paste pentru Supa ȘUNCI de Vestfalia. BULION de Carne d’uă calitate p FOIESO Ü ^ARE ASORTIMENTU DE: superiorá, CEAIURI, ROMURI și PESMEȚI, Chocolate cu și fără vanilie,și Cacaoa în pachete VINURI du BORDEAUX, de CHAMPAGNE, de IHN de BURGONI, e.e.t. și Vinuri Unguresci negre și albe în Buteliî. Totu felulu de BEUTURI SPIRITUOLE între care și CHARTREUZE VERDE, CURAQAO SEC și COGNAC. ubt sera natură mulțumindă Onorabilei și numerose sale Clientele, pentru încrederea cu care Patt onorată în trecută speră că și’n viitoră va fi totă cu aceiași îndeplin Dre atitudine și meciuri moderate a o bine merita. IOAN ANGHELESCU TTII ............ ........ jl' ll'll ITHIWr^i rnP' MMBnMaBMaMKaWEWHNfTTiyiHriWIETIWfnTarWOTifflirTrMPlWrniraaMBWBWWBMMMMMWMMMHUWBiWMM MlllUEirafEMlWENTglEBMOMBEMBM 'MHBBBEBBBaBBBHBHBIHBHn jammmmmaeammmKammmmmmmmamam mm him—muhmm-mumii—mni ii ■■■iiiiim iihib'iiii ■■■—niniiriir nTiir r’rr mrrai—n—romw—ro— UNA MOARA DUBLA 1 VIN NEGRU DE BORDO SI UNGURESC CU OCAUA mi INrrHI>UT 1 «""" p““lLi trada Lipseam Haou Sorban-Vodă Lii MAOASJNÜL PETEACHK IOAN No. 19 ,1 20, 1. Jianul«. üli 1NU11K1A1 țusescî și I Toto uă dată recomandă inalteî Nobilimi și de Rămătură și Gaiser, Cașuri de Elveția Brînzjă de Egipt, și diferite cutii și coșulețe cu fructe, Pentru D-niî Deputați și mail UNAI DPOMARII A 1onor. Publică că acumu de sfintele Sărbători ce de Brie și de Neușatel, dor gondola de Millano, Glase frumóse de Cadouri, de anu nou; și unii mare cu 8r mă pentru D-nii Senatori fiind! URA LUUUMUDILA la vino, ama asortată Magasinulu meu, mai bine de Cașcavală Urda și Braniiă de Brașăvă, Icre ne- asortimentu de Champagne de diferite case și din maj -a apropiere) un Balon, un Iaft cu putere de 8 cai au sosită în - câtă totă-d’a una, cu diferite mefjelicurî, Vinuri și gre în pîmpă, adevărate de Taigau, Icre negre prós ferite calități, tóte aceste articole cu prețuri mo ^’0 0(jac pentru servitorii forței uugiu. ontom se voră adreg Liquerurî străine, precum: Salam de Sibiu și de pete și tescuite, Icre de Știucă și Licurin mari, derate și serviciulă onestă și solidă, elegantă mobilate, Strada Colțeaji 8a watt wo • 9 Verona, Șunci de Vestfalia și de Gîscă afumate, Conserve alimentare, truffes de Perigord, Peseacă a mea Plecată învitație. j^0. 31 Kiesch. 9 -1 . 9* HARTMANN. M Pnte de foios gras și de Canarel cu truffes la cărie la cutii și Sardine, Gastronomes, Ananasa No. 674. 121. PETRACHE IOAN. jgjnea erestrăă, No. 105. 1| Cutii, Șunci și Limbi fierte și nefierte, Mușchi jusă la cutii, Dulchiță de Hurmale cu Fisticuri ...................... ................. .................................I. K .11— — I i ,n... ...1.... .......... ............................... ... »■ [UNK]„■ [UNK]I mni . N. ■N. I .. "—■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ---------------------------- ---------- --------------------- - ... . ....................................---................. LA MAGASINUL D. STAICOVITS AU SOSITU STRIDII IP 3FI O A. ST3 ET E Tipografia C. A. Rosetti, Strada Academiei, No. 22. ■iWifiiiiiiiiiiiMi Hrimk.—jâBâiimMwgaeiiiăiiiiiiiii »nniiniir»vi]»mriHiiiE»M«»M»ittrad^:.«OTin>^jiiiiigriiniiii«g«»M«»w ii I