Romanulu, iunie 1868 (Anul 12)
1868-06-05
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIESCE ȘI VEI PUTE -----OfI.----- I CAPIT. MST. PE ANU..............................LEI NOUI 48 --------- 58 PE 8ELE LUNI. . . . „ „24 29 PE TEKT LUNI............... I, „ 1215 PE UA LUNA................ „ >i 5 — 6 UNU B8EMPLARU 2 4 BANI peOTSc pabis pe trimestru fr. 20. PENTRU AUSTRIA. .... FIOR. 10 VAL. AUST. SEHVITIU TCLiCGRArXGU AIilJ KOIBAW(llil/1. BELGRAD, 15 Iunie. S’ail ia cutii noue arestări printre cari trei rude ()ale principelui Garagheorghievici, care este bănuitii da fi capulü conspirațiune). Se asigură că guvernul ii va cere estradarea lui din Austria. Din tote părțile sosesc adrese, dândă consimptimentulă lorii la alegerea lui Milan ca sucesore. Dimineța la 11 ore se făcu imormântarea principelui, represintanții puterilorii străine asistai la ceremonia funebră. Văduva lui Obrenovici este Însărcinată cu educațiunea junelui Milan. Partitele speră a avea regința până ce Milan va fi vârstnica. PARIS, 15 iuniu. Milan i va plecații ducă la Belgrad. Principele Napoleone și-a amânații călătoriasca la Constantinopole. elfi se va intorce directa la Paris. (Servițiulu privații ală MONITORULUI). BELGRAD, 14 Iunie. — Ordinea cea mai perfectă continuă a domni in țară, Guvernulu găsesce íntâiu poporățiunea concursulă cele mai devotații. Municipalitatea a proclamații pe Milan Obrenovici, principe presumtivă alii Serbiei. Opiniunea generale a țereî este favorabile pentru acesta succesiune. Ancheta judiciară constata existența unei conspirațiuni In favorea dinastiei lui Caragheorghevici. Asasinii arestați suntii Radovanovici de la Schabatz, Rogicî și Fanacovici de la Posedarevatz. VIENA, 14 Iunie. Generaliula Gablentz a plecat la Belgrad pentru ceremonia funebră. Principele Napoleone a plecatii la Praga, după ce a primit o visită, pentru plecare, de la imperatore și de la Beust. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANA Ro. 1 REDACTIUREA STRADA COLȚIA No. 4?. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eugeiiiii Carada. BillirfiSP.Întoiror iirii. Soirile din Belgrad, atătîi cele de ieri cării și cele de nouă gravitate pe care onțelegu toți, și nu mai au trebuință de alte explicări; ele sunt atâta de grave încătui înțelege asemene orîcine că, atătîi în privința bunilor noștri vecini cătîî și ’n privința nostră, nu ne este permis și a explica și comenta uă situațiune atătîi de gravă din tóte piuiturile de vedere. Tot îi ce putemü face este se punemu numai întrebarea: Se fiă adevărată că fostulii Domnii ale Serbiei, și care portă și unui nume patrioticii și vitezii, principele Karaghiorghievici, se fă provocatorele și complicele unui complot , atătii de ngrozitorii și criminale? Și de va fi asta, pe ce s’a rezemată fostulă principe? pe el însuși numai, pe puterile ce ar ave în Serbia numai? Se nu altârnu, că principele Karaghiorghievici este lină bărbații forte sperimentată; ună bărbată care cunosce și situațiunea Europei, și situațiunea Oriintelui în genereza Serbiei în parte și puterile și slăbiciunile patriei sale; se nu altămăancă că familia sea a fluatu parte la insurecțiunea Serbiei de la 1804 ală căreaa dictatore a fostă Kara-Ghiorghie; deci, cu tote că fiulu eroului Kara-Gheorghie, a fostă susținută de principele Metternich la alegerea sea de Domnă ală Serbiei (1843), cu tóte ca fosta detronată suptă acusare că n'ar susține interesele Serbiei, totușî ne vine greu a admite c’a cădută în crima d’a păta numele eroului seă părinte, șa voi, cu speranța d’a reveni pe tronă se pue națiunea sea în periclu d’a perchepute chiară esistința iei. S’asceptămu dată nouă lămuriri, nouă dovedi și pîn’ atunci se lucrămu cu luarea aminte, cu grija și cu înțelepciunea ce nă-o comandă tóte evenemintele între cari nu trebue se uitămă și curmarea d’uădată a călătoriei principelui Napoleone care, după scirea nóstra telegrafică, în loc d’a urma călătoria sea în Oriinte, se opri la Viena numai și se ntorse la Paris. Vorbindă dențelepciune, suntemă firesce conduși la purtarea politică a Senatorilor noștri, pe cari d. Vernescu i-a numită cei mai înțelepți, cei mai învățați, cel mai esperțî, cei mai maturi și mai iluștrii dintre toți Românii. Gestiunea s’a lămurită, și forte lămurită în desbaterile Camerei din ședința de Sămbătă și mai cu semă prin discursurile d-nului Chitu, d-lui Ministru de Interne ș’al d-lui Dumitru Ghica. Ea s’a lămurită încă prin strigarea generale de reprobare a națiunii întregi, îndată ce s’a aflată care era noulă Cabinet și ce voia se facă dd. Plagino și Costa-Foru. Cu tóte acesteavemă datoria a reveni de mai multe ori asupra acestei cestiuni, fiindă, cumă a demonstratu-o d. Ion Brătianu, de cea mai mare însemnătate politică. Senatură, prin organulă d-loru Ionescu, Balșiă, Ion Manu, Costa- Foru și Nicolae Cretzulescu, de la anteiele dile ale esistinței sale, a combătută, a atacată, și ancă a insultată, scă mai dreptă aă voită se insulte guvernulă. Tote acusările coprinse în moțiunea votată acumă de Senată, s’aă făcută de la începută și este învederată că nu au,lî Ministerială „a violată alegerile, a sărăcită visteria ș. c. l.“ și nu adică aflată aceste crime iluștrii Senatori. .V ClUli U e CIDAOCVCl UClVlOili Cl. natorii acumă numai că dată mă votă de blamă Ministerialul? Pentru ce pîn’ acumă.. avură răbdare și tocmai acumă o perdură?. Și pentru ce nu mai avură răbdare 3, 4 jile âucă, pînă se voteze și legea pentru poliza rurale, și pentru căile ferate, și apoi se cheamă blamă Ministeriului și se ceră puterea și disolverea Adunării? La acestă pentru ce, au respunsă dd. Vernescu și Carp în ședința Adunării de Sâmbătă, D. Vernescu a ’ntrebatu pe Miniștrii dacă simtă în deplină armonie cu tote puterile, europeane, și d. Carp a adusă: „Se simte tare, afară și întru?“ D. Carp cunosce câtă slăbiciunea adusă în afară guvernului actuale, istoria bandelor și persecutării religiose a Israeliților, și credemă că d. Carp cunosce pe cei carii aă propagată aceste splțe și le dă susținută necontenită. D. Vernescu scre forte bine, și iluștrii Senatori sciă, împreună cu dumnia lui posițiunea actuale a ministeriului în afară. „Senatulă scie, respinse ministrul, d-lui Vernescu, greutățile ce trebue se le parte împreună cu guvernulă și se caute ale ușiura; și tocmai fiindă că le scie tóte acestea făcută cea-a cea făcută credendă că“ ..................................... . Senatulă scie cele ■ petrecute în Serbia și ’n locă d’a se opri, din contra a mersă nainte cu mai mare cutezare. Senatulă scie câtă posițiunea nostră și consolidarea libertății la noi supără pe unele puteri, și scie forte bine că ministerială actuale are onorma a displace forte linara din puteri. Ga se luminămă și mai bine și cestiunea, și situațiunea și totă ce scră Senatorii, se facemă aci cunoscută cititorilorfinoștrii că diabiulă austriacă din Viena Posta, a scrisă acumă câteva file, în privinția întrunirii Românilor de la Blastă și a pronunciamentului lorii, că „principiulă naționalității „nu este decâtă să reî ntorcere la „ bar., afl ă; că, favoriții d-lui Brătianu ceră independinția Transil„vaniei și sufragiulă universale; că „Românii voiescă ca Transilvania „se fiă numai a lorii; însă, deși „unirea Transilvaniei cu Ungaria „nu este cu totulă drepta, totuși „noi mai bine o voimă unită cu „Ungaria, de câtă se se prefacă în „uă Româniă mică, ori în uă filială „a României libere.“ Spaciulu ne lipsesce adi pentru a merge mai nainte; credemă însă că cele ce diserămu de la ’nceputulă revistei și ohraci, suntă d’ajunsu pentru a dl spre a da fiecăruia materiă de cugetare și spre a aduce u noue lumină asupra Gestiunii ș’a situațiunii. Se cugetămă dară, mai repetimă, se ’nțelegemă, și se găsim și în noi, acumă ca ’n tote ocasiunile cele mari, cunoscinția, cutezarea, înțelepciunea și voinția, cea în adevĕru românască, și putemă fi șicuri că astă felă vomă eși și din aceste greutăți mari, cumă amu eșt tu pîn’acumă din atâtea pericle cu drepturi și cu puteri multă mai mari. MERCURII UNIIU J 8 fi LUMINÉZA-TE ȘI vei fi PENTRU ABONAMENTE, AKOHțLUBÎ ȘI BECLAMB A 8E ADEBCA ÎN BUCUREBCI, BA ADMIRI BT BATIUHEA ZIABIULBI ts DISTRICTE BA CORESPONDIN’JIE DIABIULUI ȘI PRIN POSTA. LA PAH 18 LA D. DABBA 8-HALLES RAL* 80E DE l’aHCIENKS COMEDIE NO. 5. ANUNțltBlLE LINIA DE 30 LITEBE.................... 1NSKBTIÜNI ȘI BBOLAMB, LIBIA 40 bahI 2 lbî ac ci ADUNAREA DEPUTAȚILOR IT. Ședința de la 5 Luniu 1868. Luptă Președința d-lui Fotu. Se făcu comunicările tlileT. se comunica un depeșia de mulțumire cătră Cameră pentru votarea legilor mari cari suntă invidiate de inimicei fereî. D. G. Brătianu cere se nu se mai citesca in Cameră asemeni petițiuni insultatore pentru unii din deputați, căci acesta depeștă zice că cei ce matt votată calea ferată suntă vnemi n ^erei. Cu asemene petițiune se apasă libertatea deputaților, căci tindă a intimida pe deputat. D. G. Petrescu tice că dreptul de petițiune este consacrată printre drepturile sacre ale constituțiunei, și nu se póte cere a nu se da citire în Cameră. Ră venită aci adrese contra Ovreilor, contra cărei ferate și cu tóte aste nimeni nu S’a redicată din majoritate pentru a cere se nu li se dea citire. D. Zencianu cjice că se miră de d. G. Brătianu care necontenită a susținută dreptur de petiționare, sa viă astă țiî se combată acestă dreptă. D. Gheorghiu apără cuvintele țjise de d. G. Brătianu și zice că de cătăva timpă majoritatea Camerei a adoptată a stigmatiza cu numele de trădători de Patrie pe acei ce nu suntă de părerea iei (întreruperi,— fracțiunea acasă astă-felă). D. Cogălnicianu zice că nu înțelege protestarea d-lui G. Brătianu, căci petițiunea în cestiune mare nimică insultătoră, cetățianii vină se mulțămască Camerei pentru ună votă dată, și fiindă că majoritatea unei camere este Camera întrega, dincea-a căndă se adresă uă mulțămire majorității, cei din minoritate mai dreptulă a se supăra. D. Dim. Ghica zice că adoptăndu-se teoria d-lui G. Brătianu, atunci minoritatea Camerei nu va avea nici uă garanție, căci biuroulă care este ală majorităței va lăsa la uă parte tóte petițiunile ce ară fi făcute in sinsură minoritățeî. D. Ghica blameza insă modulă adoptată de câtüva timpă d’a stigmatiza cu numele de trădătură de țară pe acei ce divergeză de opiniuni. Se’nchide incidintele. D. Cogălnicianu interpeleza pe D. ministru de culte, in privință că ma restabilită lefile profesoriloră provisori de pe la gimnasie, ce se reduseseră de D. ministru Strat. Cerc a se restabili lefile d-loră profesori în sumă loră primitivă. D. ministru de cults respunde că s’aă restabiliră lefile profesoriloră provisoriî, ș’acolo unde este vorba in lege de provisoriî este numai despre îngrijitorii și eonomii gimnazieloră. D. Cogălnicianu se declară mulțămită cu eiplicarea. D. Jora Intrăbă pe D. ministru de culte In privința profesorilor de la Roman carii fiindă seracî și neplătindu-li-se lefile regulată își scompleza mandatele cu 50 la sută. D. ministru Gusti explică că trece neaperată orecare timpă pin a se libereza mandatele după venirea statelor de presință. D. ministru Brătianu explică că a fost o orecare neînțelegere în plătirea mandatelor în lunele din urmă, dar că nu este esaplă că se scumptăză mandatele cu 50 la sută, ci se scumpteza numai cu două și jumetate pentru suta. Insă mandatele se voră plăti éra regulat. Se discută pensiuni. Se acordă d-lui C. A. Rosetti oă pensiune de 800 lei vechi pentru ună termenă de serviciu, căci acordarea recompensei naționale pe care d-sea a refuzatu-o, a făcută a se intărdia votarea pensiunei d-sele. Se citesc é proiectulu de lege pentru acordarea unei recompense d-lui M. Millo spre resplata serviciilor cea făcută scenei române. D. Cogălnicianu arăta sacrificiele cea făcută D. Millo, antéiula actoră din România, pentru a îmbrățișia cariera de actoră, facându istoriculă vieței séle, spune cu aită meritulă d-lui Millo este mai mare, căci pe căndă a intrată în astă carieră, boerismul era în putere, și D. Millo era boieră, a sacrificat unăpoștă Înaltă, și Jdacar fi urmată, ar fi acumă cela puțină președinte la curtea de casațiune. Se aprobă în unanimitate recompensa d-lui M. Millo. Se voteza uă recompensă părinților repausatului Marțiană pentru serviciele ce a făcută acesta României. Se voteza apoi ună mare numeră de pensiuni. D. Ministru Brătianu propune a se dauă recompensă naționale d-lui Vasilie Sturda actualele președinte ale curței de Casațiune. D. Brătianu arăta marele merite ale d-lui Vasile Sturza care a luptat, alături cu reposatulă Anastasie Panu, pentru unirea fetelor, surori și pentru a ne aduce acolo suntemă. Cu alătă mai mari suntă serviciele aduse de d. Stujza cu cată era boiără și cu tóte aste s’a desbinată de ai sei s’a luptată ș’a făcută se triumfe, causa cea mare a națiunei. D-sea a fostă unulă din acei pucinî băierî cari mati căutată interesulă soră ci numai alăcereî, și acumă a ajunsă la betrănețe fără a-șî avea încă anii de serviciu. Propune dară a i se acorda ca recompensă naționale lora ce are acumă ca președinte al curții de Casațiune pentru a i se asigura uă betrănețe liniștită. D. Cogălnicianu mulțămesce cu uă voce forte emoționată d-lui ministru de finance c’a venită se facă uă propunere atâta de drepta și de bine meritată. Aréta marele servicie ce-a făcută cause naționale, d. Vasilie Sturza, și cumă Împreună cu repausatură Panu și cu d. Nicu Ghica aă fostă acei cari aă luptată necontenită, chiară suptă domnirea lui Michail Sturija, și cumă ânima și punga loră era deschisă la totă ce era naționale. Arăta dificultățile pe carie. Sturija a avută se le învingă, cumă a sacrificată viața și relațiunile sale de amicii cu boieri ca d-sea pentru a servi bine țara. Meritulu d-sele, era mai mare decât o ală repausatuluĭ Anastasie Panu, căci pentru acesta interesul ă seă era chiară. a lupta acolo unde vedea viitorule pe căndă Vasilie Sturza, luptandu alături cu Panu ‘perdea, se lepăda de tóte avantagiele și privilegiele clasei sale, pentru a redica națiunea, pentru a ne da totă ce avemă ații D. ministru de finanțerea putută,Ilie d. Cogălnicianu a cere mai multă des cătu uă recompensă egale cu lofa d-lui Sturza ca președinte ală curței de Casațiune, însă d-sea direct lasă a judeca Camera dacă numai acesta se póte numi în adeverii uă recompensă naționaie, acordată unui omă care și-a consacrat ăata vieța redicărea României. D. Chițu propune uă recompensă de 2000 lui nouî ca data aceluia care a fostă cehi antétă luptătoră ală unireî. D. ministru Brătianu (zice că, cumă udisă și d. Cogălnicianu, nu a putut propune ca recompensă mai mult decât lofa d-luî Sturțja ca președinte al cursei de casațiune, insă este fericit a se putea asocia cu propunerea d-lui Chițu, dorindă ca toți se merite atâta de bine să recompensă naționale ca d. V. Sturdja. Se acordă In unanimitate și cu aplause recompensa naționale propusa a se acorda d-lui V. Sturda. D. G. Petrescu face uă propunere pentru a se acorda u rentă viageră de 400 lei nouî d-lui C. Caragiale pentru serviciele serii făcute scenei romane. D. Petrescu desvoltă meritele și silințele făcute de d. Caragiale pentru teatrulü Română, care este una din școlile principali ale națiuniloră. Propunerea acesta se trimite la secțiuni. D. D. Ghica cere se se mai incetese cu votare de recompense și de pensiune, cacî nu s'a destupată vă comora in România și se ne ocupămă și de altă ceva mai serios. D. Colonelă. Miclescu face uă propunere prin care, declarăndă ca Camera regretă conflictulă constituționale care a necesitată disolvarea Renatului, din care causa au remasa nevotate concesiunile căieî ferate, și deputăndă 11 Indouială ca ori care Senatu ar veni va vota astă concesiune atâta de roulta reclamate de tara. guvernul se adcurcam partea Camerei pe concesionari că concesiunea se va vota și se incepa lucrările loră;și care ca Camera declarând acesta se trecá la ordinea zilei. D. Miclescu desvoltându'șî propunerea, arata cam avemă nevoie de căi ferate mai curênda, și câte am perde de nu s’ar incepe in acésta campanie lucrările. După d-sea nu póte fi ’ndouiela ca Senatul* va vota aste concesiuni. D. Gheorghiu zice că după regulamentu orî ce propunere se trimite la secțiuni. D. Carada țice că conformă regulamentului orice propunere de ordine de aji se discută Îndată. D. Florescu recunosce nevoia d’a ’acepe mai curândü lucrările căilor ferate. Insă, nu se pote prejudeca votulul Senatului, țficându-se de mai nainte că concesiunile vor fi votate. Apoi dacă se autori să concesionarii a face lucrări ar trebui Iotă d’ua dată a se vota și credită de despăgubire. Întemeiată p’una de visa, pentru aceste motive este contra propunerea. D ministri Brătianu Ințelege pe d. Florescu se combată propunerea de facă, căci d-sea a combătută căile ferate de la !ncepută și d’acea aș’acumă, după ce ele S’aă votată, caută necontenită amupiedeca facerea loră. Aréta apoi călădereă ar fi pentru țară dacă căile ferate se voră maî intăritia ani’ă cu ună ană, și zice că prin orice modă trebue a se înțepe lucrările ln anuin acesta. Nu póte fi tndouiala că Senatulă va vota concesiunile căieî ferate, pune telegrafulă la disposițiunea d-lui Florești pentru a se asigura întrebândă telejudeciele, și va vedea că tota țera e pentru căile ferate. Trebue sa fiă dreptă către Senatulă disolvată, și d’acea recunosce că rlă ar fi votată în mare majoritate căile ferate. Se potă face orecari schimbări in propunerea d-lui Miclescu, insă trebue a se lua măsurî pentru a se î ncepe lucrările. Z. Cogâlnici nu face uă nouă propunere prin care înlătură cu totulă asigurarea că Senatul va vota concesiunile, nu voi fie delocă a atinge cestiunea conflictului cu tóte că recunosce că reăa făcută Senatulă se nu voteze mai ante in căile ferate și apoi se