Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-27
ANULUI ASI TREI-SPREZECILEA ADMINISTRAȚTUNEA IN FALAGIULU ROMANU, No. 1 .-REDACȚIUNEA ÎN SUtADA COLȚEA No. 42. LUNI, MARȚI 27, 28 IANCAMU 186?) VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Leîn. Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe $ese luni « « 24 “ 29 Pe trei luni « « 12 8 15 Penâ lună * 5 « 6 Unü esemplarü 24 banî. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundStore EUGENIU CARADA. LUMINEZATE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, amagiuri si reclame a se adresa în Bucuresci, la administratiunea Jianului. In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. in ubstyiuitii/E Linia de 30 litere............ 40 banî. Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei nouî. SERVICIU TELEGRAFICII Îl 1.1 HOÎUVVU *. VIENA, 6 Februariű. Tiariulu Ostendice că Românii din Transilvania au data d-luî de Beust unu memoriu prin care protestă contra prevențiunilor ce s'a redicat. In Austria in privința Românilorö. D. de Beust a multumitü deputăciunii pentru informările ce i'a datö. PARIS, 6 Februarie. In casa căndei Grecia nu va primi declarațiunea penă Duminică Conferința se va intruni Luni, spre a otărî de mai trebuie se i s’acorde unu nuon termenii pene la formarea ministariului. ATENE, 6 Februarie. Bulgaris, insistândü d’a se retrage. Regele a chiămat și pe Valaoretis. Acesta ne isbutindu, Regele Însărcina cu formarea cabinetului pe Comunduros. Este fórte îndousă să finsă și priimirea acestuia. (pei viciule particulară ale MONITORULUI). ALGER, 4 Februaria. — Franceziî. In numero de 1260 ómeni sub comanda colonelului Sonnig, au batutü 3 800 Arabi insurginjjî în Laghnat, (Algeria de sud.) Arabii au avut 70 de morți și mulți răniti. Fran*cesiî au avutű numai cătîva răniți. Se crede că liniștea s’a restabilitü acuma. Sonnis urmăresce pe inimice. Ațiă, mâne o se sosăscă Mac-Mahon. PARIS, 6 Februarie.* Qiariulu oficialu publică să depeștă din Algeria cu data din 4 Februarie prin care se arătă că inemiculu a fostu lavinsu cu desevărșire. CONSTANTINOPOLE, 6 Februarie. — țiariulu La Turquie publică legea prin care se prescrie că supușii otomani nu potu adopta uă altă naționalitate fără autoritarea speciale a Sultanului. Cei ce nu obținu acestă autorisatiune sunt considerați ca supuși turci Bucuresci " Cititorii Românului cunoscu acuma în prescurtare desbaterile din ședința Adunării de Sâmbătă. Considerândö ensă că acele desbateri au fost provocate de către Ministeriu, considerându că asemenea provocări nu se face de către unii Ministeriu fără unü scopu insemnatu, credemu că este de trebuință ca națiunea se aibă în întregul lorü cuvintele d-lui prim-Ministru — căci singură a vorbită în acestă cestiune — și respunsulu primului acusatu de către domnia-sea, domnulu Ion Brătianu, și d’acea a reproducema mai la vale discursurile rostite de amândoui. D. prim-Ministru însă nu se mulțămi cu acusările ce aduse Camerei în ședințele trecute, că dânsa a stricată ecilibrulă bugetului și ’n cea de Sâmbătă d-lui Ion Brătianu și, pâne la orecare punctă, majoritâțiŭ Adunării, ci aduse la baza Adunării Presa română în genere și 'n particulară pe Românulu. In No. nostru de Joui cred arămă că este de datoria nostră a ’nregistra unele fapte ale guvernului, ce ne-a părută nouă că nu pré suntă bune. Se se bage ânsă bine de semă cu ce măsură amă fostă vorbită noi. E că cuvintele textuale cu care ne-amă servită. „Oricâtă de bună se fiă mă ministeriu, séu oricătă ară cere interesele politice ca elă se fiă susținută, totuși suntă unele greșiele sau scăpări din vedere, ce trebuiescă semnalate și ’magistrate.“ Or! cine vede că noamă ,să, și fórte limpede, că Ministerială trebuie susținută. Or! cine vede că no! mamă vorbită de cătă de greșiăle ba âncă, spre a fi și mai delicați, reiserămă, „scăpămi din vedere.* D. prim-Ministru acrisă în Cameră că d. Ion Brătianu i-a semnalată ună faptă, ce dumnelul stă crede greșită, vătămătoriă și chiară periculoșii. D. Brătianu i-a cerută se ’ndrepteze^acea greșielă sau la casă contrariă l’a prevenită că dumnelui nulă va aproba. D. Ion Brătianu a vorbită între 6 ochi, adică cu d. prim-Ministru și cu d. ministru de interne și numai în numele domniei sale. Ce face d. prim- Ministru? Uă convorbire, d’între 6 ochi, o pune din chiară senină, dinaintea națiunii întrege. Ceaa ce d. Brătianu i-a spusă în numele sei propună domnia-sea, numai fiindă cu d. Brătianu este președinte ală Adunării, se crede întemeiată nu a bănui, ci a declara că domnia-sea i-a vorbită în numele majorității Adunării! Și pe lăng’acestea trage și pe Românulu la baza Adunării și, de ahiarăudă că are dibăcia și inteligința d’a citi printre rânduri, îsă acusă că elă ară fi^isă că domnia-sea a susținută în Adunare suma ce este destinată pentru misiuni diplomatice. Se ne permită de prim-Ministru a ne servi aci, în privința domnieisale, cu cuvintele Paraponisitului, imortalisate de marele ’nostru’’artistă Millo: „Cu dreptu e? frumosu e?“ Cu drepta e? frumosu e? ca d. Primă-Ministru numai pe simple presupuneri, sedică în Adunare că d- Brătianu ia vorbită în numele majorității Adunării? Cu dreptă e? frumosu e? ca d. primă-Ministru dintr’uă convorbire particulară se facă uă cestiune ministeriale, se demisioneze cabinetulă ș’apoi se retragă demisiunea și se vie la Adunare se-i ceru unu vota de blama sen ună votă de ’ncredere, ș’acesta fără ca celă puțină s’ascepte a se pune în desbaterea Adunării faptulu acusata de d. Bratianu, ca astă-felă și densa se se potă pronunța pentru séu contra acelui faptă? Frumosu e? cu dreptă e ca d. primă Ministru, fiindăcă Românul v a crezută că este datoră anregistra ore care fapte, ce lui îi pară greșeala, ba încă simple scăpări din vedere, domnia-sea se puie acelă sliabă în acuzare în facia Adunării, și, sărindă peste tote cele-lalte fapte înregistrate de Românulu, sedică că noi amă fi susținută că domniamea ar fi luptată spre a dobândi fonduri secrete? Frumosu e? cu dreptă e, ca domnia-sea se mârgă îndată cu mintea la fondurile secrete și se presupune că noi amă fi voită se-i facemă asemenea acustra meschine ? Miniștrii au acusată Adunarea că densa a stricată ecilibrulă bugetului; acusare nedreptă, amă $isă noî, acusare greșită, scăpare din vedere. Și ’n adeveră se ne spuie doi. Miniștrii, carii suntă și căte suntă acele cheltuele propuse și votate de Adunare, pe cari se le fi combătută miniștrii și se le fi combătută aducând o necontenită aminte că se strică ecilibrul bugetului? Ce feră? dd. miniștrii au făcută cestiune ministeriale din lucruri multă mai mici, cumă spre exemplu pentru desființarea a doue Prefecturi! D. Primă- Ministru a făcută cestiune ministeriale numai dintr’uă simplă convorbire cu d. Ion Brătianu și, cândă se strică ecilibrulă unui bugetă, tace și nu opresce pe Adunare dup’ ună asemene periculoșu priporii? Dérű care cestiune pate fi mai gravă pentru țară și pentru miniștrii decâtă stricarea ecilibrului în financie ? Deci, chiară dec’ar fi asia cumără Șisă dd. Miniștrii, chiar dacă Adunarea, din scăpare din vedere și din causa necontenitei lipse din Adunare a ministrului de financie și a tăcerii asolute a miniștrilor, ar fi votată cheltueli ce nu se potă acoperi prin resursele bugetare, totuși culpa de căpetenie ar fi a Miniștriloră și numai a miniștriloră, carii n’au protestată cu cea mai deplină energiă. Cu câtă însă acusarea adusă este mai gravă, cândă cele mai mari cheltueli au fostă cerute de doi. Miniștrii, atâtă la bugetul de interne, câtă și la acelu-a ală lucrărilor publice, cândă doi miniștrii de finance și de culteră propusă adause de funcționari! Și la ministerial afacerilor străine nu are ministrulă și bugetulă aă propusă adause de cheltuieli la tote agențiile și adausulă unei agenții pentru Viena, Berlin și Petresburgă, precum și agenții comerciale din Oriinte? Nu voim a dice că nu erau de trebuință aceste adause, dera avemă datoriă a constata că ele s’aă făcută propuse și susținute de miniștrii, că d’acele adauseamă vorbită în revista acusată de d. Prim-Ministru și prin urmare că acusările aduse de domnialoră Camerei, că densa a stricată ecilibrulă bugetului, au fostă nedrepte, iieîntemeiate și nepolitice, celă puțină astăfelă precumă înțelegemă noi că trebuie se fîă politica urmată d’ună bună guvernă. Aceste explicări făcute, aceste lămuriri date, avemă acumă datoria se cercetămă și se desbatemă ce scapă are politica urmată de d-nu Prim-Ministru, atâtă în privința acusurilor făcute Camerei, că densa a stricată ecilibrulă bugetului, câtă și ’n privința certei ce cautâ cu luminarea și d-lui Ion Brătianu și Șiamului Românulu și majorității Adunării, în ziua de 24 și 25 Ianuarie. Credemă însă că, precumă Adunarea în ședința de Sâmbătă a dovedită, prin fapte eră nu prin cuvinte, că pune mai presusă de totă interesele naționale și politice ș’a dată d-lui Prim-Ministru cea mai mare și frumosă secțiune de moderațiune și de patriotismă, totă astăfelă și noi trebuie s’amânămă acésta desbatere, pene ce se va oțărî de către dd. Miniștrii sau de Adunare cestiunea pe care d. Prim-Ministru a voită a o transforma într’uă furtună politică, reintrarea în activitate a d-lui generală Macedonski. Pen’ atunci, publiculă va citi în întregulü lorü discursurile d-lui Primministru și responsulă d-lui I. Brătianu și, cunoscândă pe deplină cestiunea, va ave timpă a cugeta asupra iei, precumă și asupra însemnatului faptă că toți acei carii au cerută disolverea Adunărilor, toți,— afară de d. Carp,— aă votată pentru Ministeriu. Și ministeriulă are mare elă și datoria și trebuința d’a cugeta bine și multă asupra acestui faptă atâtă de semnificătură? Noi susținemă că da, și d’acea a trecemă și noi astă cji la ordinea dilei. Primulă Ministru a spusă că in cestiunile din afară a isbutită a triumfa. La ordinea $ler dorii suntemă datori se punemă mă articlu din Pester Lloyd de la 29 Ianuarie, pe care să publicămă mai la vale și să recomandămă atențiunii d-loră Miniștrii și publicului. Punemă încă mă pasagiă din Corespondința Italiană, fóie oficiósá, în privința instrucțiunilor, ce ar fi dată d. Prim-Ministru agintelui seă J de la Paris, în cestiunea jurisdicțiunii consulare, pe care lă reproducem mai la vale cu aceaașî recomandare și credemă că, cu aceste două acte, cei carii voră voi se cugete, voră avè cu ce se ocupe bine, și fórte bine inteligința loru pentru 24 de ore, pene ce le vomă supune și alte acte, totă arătă de ’nsemnate. ȘESE ORE ȘI JUMETATE SERA. Căndă scriserămă adi diminuță că s’așteptămă ca cu ocasiunea interpelării anunciate în privința generaliului Macedonski, se se esplice ministerială, nici uădată nu ne-amă putută închipui că esplicările sale aă se fiă d’uâ gravitate atâtă de mare, în cătă să se facă din generaliulă Macedonski ună drapelă ală politicei sale, și cu dânsula, și luptă densula se deciare că d. Ion Brătianu si noi toti suntemu inimicii » * terei si uneltele inimiciloru terei. pA 9 # * Însă acestea fură cuvintele Ministriloră, astăfelă este faptulu; éca’lu în scurtă, dérü în tdtă întregimea sea. Domnulü generaliă Macedonski este, prin decretă domnescă stersă din contrólele armatei. In legea nostra militară nu sunt ă ca acea francese două posițiuni de retragere ci numai una, cea de pensiune care dice: „Art. XIV, retragerea este posițiunea definitivă a oficialului reintrată în viața civilă cu dreptul ă la pensiune se bucura d’uă pensiuneotărîtă prin legile în vigore. “ — Deci d. general că Macedonski a luată pensiunea sea în timpă de cinci ani și încă în anulă trecută a cerută de la Adunare uuă adausă de 500 lei pe lună ce i se cuvinea dupe gradul ă seă Acesta este cestiunea de dreptă, aretată în modulă celă mai clară de d. Buescu mai ânteră, ș’apoi de d. Radu Mihailă și de alți oratori, și’n temeiul acestei legi 24 de deputați au depusă pe biurcă următorea moțiune: «Camera, considerându ca ilegale reclamarea in armată a d-lui Generaliă Macedonski, care era in retragere, bucurânduse de pensiune în timpii de cinci ani, trece la ordinea <jilei. „P. Iatropolu, Hăsdeu, M. Radu, C. A. Rosetti, D. Micescu, B. Radianu, Ant. Arion, E. Carada, P. Enescu, Ștăicariu, Matache Nicolau, R. Campiniu, I. C. Brătianu, G. Petrescu, N. Fleva, Al. Gram, Dim Miclescu, Gr. P. Serzurie, A. Stolojanu, A. Teohari, C. Bălcescu, Pilită, S. Turnaviui, Gr. Haliade.“ DD. Miniștrii au vorbită necontenită de legea din anul 1864. Cumă se face ânsă că Miniștrii legistaă uitată legile anteriore ? Nu voimă ânsă se vorbimă aci despre acele legi ca se-î lăsămă se cară dumnelor, tu cursele ce grenșă le-aă întinsă pentru noi. Acestă reservă făcută «sfiemă: „și Ministeriulă a dată uă altă esplicare legii. Însă nu s’a ținută p’acésta cale. Pe cuvântă că d-nu Candiano, care nici nu era supscrisă in Șisa moțiune, a Șisă órecari cuvinte, a căroră solidaritate nimene n’a luatu-o, a decllarată că-i place dumneiul (Ministeriului) a face pe toți solidari cu acele cuvinte, și că nu voiesce a priimi cestiunea astăfelă precumă este și precumă a fostă pusă de toți carii aă subscrisă moțiunea și precumă a fostă esplicată de ânsuși d-nu Brătianu. A doua cestiune, strânsă legată cu cea d’aotâiă, și pusă, cu cea mai deplină lămurire de d. Ion Brătianu, este că d. Macedonski a scrisă uă epistolă, ună manifestă politică, la 27 Decembre 1868, care sa publicată întrunăr^iariu din Bucuresci. In acea epistolă, d. Macedonski combate organizarea milițieloră. In acelă manifestă d. generaliă Macedonski, insultă, în modulă celă mai gravă și prin cuvintele cele mai injuriose și armata și milițiele, și națiunea și pe Capul Statului. Acelă manifestă, despre care se plăcea că se citescă numai pasagie, numai unele părți spre ală denatura, s’a citită în întregulu sex, după cererea d-lui Ion Brătianu, și la citirea lui, chiară cei mai devotați d-lui Macedonski, sau mai bine noului drapelă politică, redicată afli de dd. Miniștrii, aă remasă încremeniți și n’aă mai cutezată s’aplaude, deși aă fostă provocați de stânga Adunării a aplauda décá mai cutéza. Și cu tóte aceste ce facă Miniștrii? Mai ântâiă dechlară că n’aă cunoscută acelă manifestă. Nu s’aă cunoscută, deși elă e cunoscută de mulți, de fórte mulți, deși elă a fostă combătută în Românulu de la 1 Ianuarie de d. maioră Papazolu; nu l’aă cunoscută, deși rechiămarea în armată a d-lui Macedonski a făcută atâta scomptă; nu l’a cunoscută de și d. Ion Brătianu le-a decblarată că acesta rechiămare are grave consecințe politice ; nu la cunoscută de și dumnetora alaltă jertfă făcută din acastă cestiune, pusă indirectă, uă cestiune ministeriale și âncă ș’aă dată demisiunea.. Ei bine, fiă! Noi nu vomă face ca d-nu Primă-Ministru, procese de intențiuni. Noi primimă că nu l’a cunoscută. Ună proverbă zice că „nu scie bărbatu ce scie satu.“ De ce se nu s’aplice acestă proverbă cu mai dreptă cuvântă la Miniștrii. Deri ce ziseră dd. miniștrii, dupe ce elă fu citită de la tribuna Adunării? D. Ion Brătianu a zisă: „Decă d. Macedonski era în contralele oscirii eră nu în cartea datoriei publice de la Ministeriul de finanțe, decá d. Macedonski era militară eră nu ună simplu burgesă, cumă d. ministru de resbelă nup’a trimisă înaintea, unui tribunale militar în locă dată pune în capulă armatei, atât de gravă insultate de domnia-sa, cu 27 de zile nainte d’a fi numită capă ală primei divisiuni militare! Și decă nu era militariă, decă nu era în contrôlele ostile, ci în acele ale pensionarilor, cumă de l’a rechlămată în activitate? Și cu tóte aceste ce respundă do. miniștrii? Dumneloru n’aăsclută despre acea epistolă. — Păcată că actualele proiectă de poliție este atâtă de negliginte în datoriele sale, încâtă nu spune miniștrilor, nici ceaa ce este mai obligată a le spune!—Dériiă! Prefectură poliției este ună leneș să seăună trădătore, și miniștrii n’aă sclută nimică. Cerâseră ânsă acumă căndă auriră de pe tribuna adunărei acele grave atacuri contra armatei, contra națiunei și contra capului Statului? — Diseră că îi.... voră voră cere explicări d-lui Macedonski ___țiseră că ... dumnelui a fostă într’ună momentă de necasă cândă a scrisă! spiseră că credă că domnul Macedonski va face.................... . Scuze .................. Ai!!! Pa de unde scă do. miniștrii