Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)

1869-01-27

ANULUI ASI­ TREI-SPRE­ZECILEA ADMINISTRAȚTUNEA IN FALAGIULU ROMANU, No. 1 .-REDACȚIUNEA ÎN SUtADA COLȚEA No. 42. LUNI, MARȚI 27, 28 IANCAMU 186?) VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Leî­n. Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe $ese luni « « 24 “ 29 Pe trei luni « « 12 8 15 Pe­nâ lună * 5 « 6 Unü esemplarü 24 banî. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundStore EUGENIU CARADA. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, am­agiuri si reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­tiunea­­ Jianului. In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5. in ub­styiuitii/E Linia de 30 litere............ 40 banî. Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei nouî. SERVICIU TELEGRAFICII Îl 1.1 HOÎUVVU *. VIENA, 6 Februariű. Tiariulu Osten­dice că Românii din Transilvania au data d-luî de Beust unu memoriu prin care protestă contra prevențiunilor­ ce s'a redicat. In Aus­tria in privința Românilorö. D. de Beust a multumitü deputăciunii pentru informările ce i'a datö. PARIS, 6 Februarie. In casa căndei Gre­cia nu va primi declarațiunea penă Dumini­că Conferința se va intruni Luni, spre a o­­tărî de mai trebuie se i s’acorde unu nuon termenii pene la formarea ministariului. ATENE, 6 Februarie. Bulgaris, insistândü d’a se retrage. Regele a chiămat și pe Va­­laoretis. Acesta ne isbutindu, Regele Însăr­cina cu formarea cabinetului pe Comunduros. Este fórte îndousă să finsă și priimirea a­­cestui­a. (pei­ viciule particulară ale MONITORULUI). ALGER, 4 Februaria. — Franceziî. In nu­mero de 1260 ómeni sub comanda colone­lului Sonnig, au batutü 3 800 Arabi insur­­ginjjî în Laghnat, (Algeria de sud­.) Arabii au avut­ 70 de morți și mulți răniti. Fran*­cesiî au avutű numai cătî­va răniți. Se cre­de că liniștea s’a restabilitü acuma. Sonnis urmăresce pe inimice. Ațiă, mâne o se so­­săscă Mac-Mahon. PARIS, 6 Februarie.­­* Qiariulu oficialu publică să depeștă din Algeria cu data din 4 Februarie prin care se arătă că inemiculu a fostu lavinsu cu desevărșire. CONSTANTINOPOLE, 6 Februarie. — ț­ia­­riulu La Turquie publică legea prin care se prescrie că supușii otomani nu potu a­­dopta uă altă naționalitate fără autoritarea speciale a Sultanului. Cei ce nu obținu a­­cestă autorisatiune sunt c­o­nsiderați ca su­­puși turci Bucuresci " Cititorii Românului cunoscu a­­cuma în prescurtare desbaterile din ședința Adunării de Sâmbătă. Con­­siderândö ensă că acele desbateri au fost­ provocate de către Ministeriu, considerându că asemenea provocări nu se face de către unii Ministeriu fără unü scopu insemnatu, credemu că este de trebuință ca națiunea se aibă în întregul­ lorü cuvintele d-lui prim-Ministru — căci singură a vor­bită în acestă cestiune — și respun­­sulu primului acusatu de către dom­­nia-sea, domnulu Ion Brătianu, și d’acea­ a reproducema mai la vale discursurile rostite de amândoui. D. prim-Ministru însă nu se mul­­țămi cu acusările ce aduse Came­rei în ședințele trecute, că dânsa a stricată ecilibrulă bugetului și ’n cea de Sâmbătă d-lui Ion Brătianu și, pâne la ore­care punctă, majori­­tâțiŭ Adunării, ci aduse la baza A­­dunării Presa română în genere și 'n particulară pe Românulu. In No. nostru de Joui cred a­­rămă că este de datoria nostră a ’nregistra unele fapte ale guvernu­lui, ce ne-a părută nouă că nu pré suntă bune. Se se bage ânsă bine de semă cu ce măsură amă fostă vorbită noi. E că cuvintele tex­­tuale cu care ne-amă servită. „Ori­câtă de bună se fiă m­ă ministeriu, séu ori­cătă ară cere interesele politice ca elă se fiă sus­ținută, totu­și suntă unele greșiele sau scăpări din vedere, ce trebu­­iescă semnalate și ’magistrate.“ Or! cine vede că no­­amă ,să, și fórte limpede, că Ministerială tre­buie susținută. Or! cine vede că no! mamă vorbită de cătă de greșiăle­ ba âncă, spre a fi și mai delicați, rei­ser­ămă, „scăpămi din vedere.* D. prim-Ministru a­crisă în Ca­meră că d. Ion Brătianu i-a sem­nalată ună faptă, ce dumnelul stă crede greșită, vătămătoriă și chiară periculoșii. D. Brătianu i-a cerută se ’ndrepteze^acea greșielă sau la casă contrariă l’a prevenită că dum­­nelui nulă va aproba. D. Ion Bră­tianu a vorbită între 6 ochi, adică cu d. prim-Ministru și cu d. mi­nistru de interne și­­ numai în nu­mele domniei­ sale. Ce face d. prim- Ministru? Uă convorbire, d’între 6 ochi, o pune din chiară senină, dinaintea națiunii întrege. Cea­a ce d. Brătianu i-a spusă în numele sei propună domnia-sea, numai fiindă cu d. Brătianu este președinte ală Adunării, se crede întemeiată nu a bănui, ci a dec­lara că domnia-sea i-a vorbită în numele majorității A­­dunării! Și pe lăng’acestea trage și pe Românulu la baza Adunării și, de ahiarăudă că are dibăcia și inte­­ligința d’a citi printre rânduri, îsă acusă că elă ară fi­­^isă că dom­nia-sea a susținută în Adunare su­ma ce este destinată pentru mi­siuni diplomatice. Se ne permită de prim-Ministru a ne servi aci, în privința domniei­­sale, cu cuvintele Paraponisitului, imortalisate de marele ’nostru’’artistă Millo: „Cu dreptu e? frumosu e?“ Cu drepta e? frumosu e? ca d. Primă-Ministru numai pe simple presupuneri, se­dică în Adunare că d- Brătianu i­a vorbită în numele majorității Adunării? Cu dreptă e? frumosu e? ca d. primă-Ministru dintr’uă convorbire particulară se facă uă cestiune ministeriale, se de­misioneze cabinetulă ș’apoi se retra­gă demisiunea și se vie la Adunare se-i ceru unu vota de blama sen ună votă de ’ncredere, ș’acesta fără ca celă puțină s’ascepte a se pune în desbaterea Adunării faptulu acu­sata de d. Bratianu, ca astă-felă și densa se se potă pronunța pentru séu contra acelui faptă? Frumosu e? cu dreptă e ca d. primă Ministru, fiindă­că Româ­nul v a crezută că este datoră a­n­­registra ore­ care fapte, ce lui îi pară greșeala, ba încă simple scăpări din vedere, domnia-sea se puie acelă­­ sliab­ă în acuzare în facia Adunării, și, sărindă peste tote cele-l­alte fapte înregistrate de Românulu, se­dică că noi amă fi susținută că domnia­­mea ar fi luptată spre a dobândi fon­duri secrete? Frumosu e? cu dreptă e, ca domnia-sea se mârgă îndată cu mintea la fondurile secrete și se presupune că noi amă fi voită se-i facemă asemenea acustra meschine ? Miniștrii au acusată Adunarea că densa a stricată ecilibrulă bugetu­lui; acusare nedreptă, amă $isă noî, acusare greșită, scăpare din vedere. Și ’n adeveră se ne spuie doi. Miniștrii, carii suntă și căte suntă acele cheltuele propuse și votate de Adunare, pe cari se le fi combătută miniștrii și se le fi combătută adu­­când o necontenită aminte că se stri­că ecilibrul­ bugetului? Ce feră? dd. miniștrii au făcută cestiune mi­nisteriale din lucruri multă mai mici, cumă spre exemplu pentru desfiin­țarea a doue Prefecturi! D. Primă- Ministru a făcută cestiune ministe­riale numai dintr’uă simplă convor­bire cu d. Ion Brătianu și, cândă se strică ecilibrulă unui bugetă, tace și nu opresce pe Adunare dup’ ună asemene periculoșu priporii? Dérű care cestiune pate fi mai gravă pen­tru țară și pentru miniștrii de­câtă stricarea ecilibrului în financie ? Deci, chiară dec’ar fi asia cumă­ră Șisă dd. Miniștrii, chiar­ dacă Aduna­rea, din scăpare din vedere și din causa necontenitei lipse din Adu­nare a ministrului de financie și a tăcerii asolute a miniștrilor­, ar fi votată cheltueli ce nu se potă a­­coperi prin resursele bugetare, to­tuși culpa de căpetenie ar fi a Mi­niștriloră și numai a miniștriloră, carii n’au protestată cu cea mai de­plină energiă. Cu câtă însă acusa­­rea adusă este mai gravă, cândă cele mai mari cheltueli au fostă ce­rute de doi. Miniștrii, atâtă la bu­­getul­ de interne, câtă și la acelu-a ală lucrărilor­ publice, cândă doi miniștrii de finance și de culte­ră propusă adause de funcționari! Și la ministerial­ afacerilor­ străine nu are ministrulă și bugetulă aă pro­pusă adause de cheltuieli la tote agențiile și adausulă unei agenții pen­tru Viena, Berlin și Petresburgă, precum­ și agenții comerciale din O­­riinte? Nu voim a dice că nu erau de trebuință aceste adause, dera avemă datoriă a constata că ele s’aă făcută propuse și susținute de miniștrii, că d’acele adause­amă vorbită în revista acusată de d. Prim-Ministru și prin urmare că acusările aduse de dom­­nialoră Camerei, că densa a stricată ecilibrulă bugetului, au fostă ne­drepte, iie­întemeiate și nepolitice, celă puțină astă­felă precumă înțe­­legemă noi că trebuie se fîă politica urmată d’ună bună guvernă. Aceste explicări făcute, aceste lă­muriri date, avemă acumă datoria se cercetămă și se desbatemă ce scapă are politica urmată de d-nu Prim-Ministru, atâtă în privința a­­cusurilor­ făcute Camerei, că densa a stricată ecilibrulă bugetului, câtă și ’n privința certei ce cautâ cu lu­minarea și d-lui Ion Brătianu și Șiam­ului Românulu și majorității A­­dunării, în ziua de 24 și 25 Ianuarie. Credemă însă că, precumă A­­dunarea în ședința de Sâmbătă a dovedită, prin fapte eră nu prin cuvinte, că pune mai presusă de totă interesele naționale și politice ș’a dată d-lui Prim-Ministru cea mai mare și frumosă secțiune de mode­­rațiune și de patriotismă, totă astă­­felă și noi trebuie s’amânămă acésta desbatere, pene ce se va oțărî de către dd. Miniștrii sau de Adunare cestiunea pe care d. Prim-Ministru a voită a o transforma într’uă fur­tună politică, reintrarea în activitate a d-lui generală Macedonski. Pen’ atunci, publiculă va citi în între­gulü lorü discursurile d-lui Prim­­ministru și responsulă d-lui I. Bră­tianu și, cunoscândă pe deplină ces­tiunea, va ave timpă a cugeta a­­supra iei, precumă și asupra însem­natului faptă că toți acei carii au cerută disolverea Adunărilor­, toți,— afară de d. Carp,—­ aă votată pen­tru Ministeriu. Și ministeriulă are mare elă și datoria și trebuința d’a cugeta bine și multă asupra a­­cestui faptă atâtă de semnificătură? Noi susținemă că da, și d’acea­ a trecemă și noi astă­ cji la ordinea dilei. Primulă Ministru a spusă că in cestiunile din afară a isbutită a triumfa. La ordinea $ler dorii sun­­temă datori se punemă m­ă articlu din Pester­ Lloyd de la 29 Ianuarie, pe care­ să publicămă mai la vale și­ să recomandămă atențiunii d-loră Mi­niștrii și publicului. Punemă încă m­ă pasagiă din Corespondința Italiană, fóie oficiósá, în privința instrucțiunilor, ce ar fi­ dată d. Prim-Ministru agintelui seă J de la Paris, în cestiunea jurisdicțiunii consulare, pe care­ lă reproducem mai la vale cu acea­a­șî recomandare și credemă că, cu aceste două acte, cei carii voră voi se cugete, voră avè cu ce se ocupe bine, și fórte bine inteligința loru pentru 24 de ore, pene ce le vomă supune și alte acte, totă arătă de ’nsemnate. ȘESE ORE ȘI JUMETATE SERA. Căndă scriserămă adi diminuță că s’așteptămă ca cu ocasiunea in­terpelării anunciate în privința ge­­neraliului Macedonski, se se esplice ministerială, nici uădată nu ne-amă putută închipui că esplicările sale aă se fiă d’uâ gravitate atâtă de mare, în cătă să se facă din genera­­liulă Macedonski ună drapelă ală politicei sale, și cu dânsula, și luptă densula se dec­iare că d. Ion Bră­tianu si noi toti suntemu inimicii » * terei si uneltele inimiciloru terei. pA 9 # * Însă acestea fură cuvintele Minis­triloră, astă­felă este faptulu; éca’lu în scurtă, dérü în tdtă întregimea sea. Domnulü generaliă Macedonski este, prin decretă domnescă stersă din contrólele armatei. In legea nostra militară nu sunt ă ca a­cea francese două posițiuni de retragere ci numai una, cea de pen­siune care dice: „Art. XIV, retragerea este po­­sițiunea definitivă a oficialului re­­intrată în viața civilă cu dreptul ă la pensiune se bucura d’uă pensiune­otă­­rîtă prin legile în vigore. “ — Deci d. general că Macedonski a luată pen­siunea sea în timpă de cinci ani și încă în anulă trecută a cerută de la Adunare uuă adausă de 500 lei pe lună ce i­ se cuvinea dupe gra­­dul ă seă Acesta este cestiunea de dreptă, aretată în modulă celă mai clară de d. Buescu mai ânteră, ș’apoi de d. Radu Mihailă și de alți oratori, și’n temeiul­ acestei legi 24 de depu­tați au depusă pe biurcă următo­­rea moțiune: «Camera, considerându ca ilegale rec­lamarea in armată a d-lui Generaliă Macedonski, care era in retragere, bucurând­use de pensiune în timpii de cinci ani, trece la ordinea <jilei. „P. Iatropolu, Hăsdeu, M. Radu, C. A. Rosetti, D. Micescu, B. Radianu, Ant. Arion, E. Carada, P. Enescu, Ștăicariu, Matache Nicolau, R. Cam­­piniu, I. C. Brătianu, G. Petrescu, N. Fleva, Al. Gram, Dim­ Miclescu, Gr. P. Serzurie, A. Stolojanu, A. Teohari, C. Bălcescu, Pilită, S. Turn­avi­ui, Gr. Haliade.“ DD. Miniștrii au vorbită necon­tenită de legea din anul­ 1864. Cumă se face ânsă că Miniștrii le­gist­­aă uitată legile anteriore ? Nu voimă ânsă se vorbimă aci despre acele legi ca se-î lăsămă se car­ă dumnelor, tu cursele ce gr­enșă le-aă întinsă pentru noi. Acestă re­­servă făcută «sfi­emă: „­și Ministeriulă a dată uă altă es­­plicare legii. Însă nu s’a ținută p’acésta cale. Pe cuvântă că d-nu Candiano, care nici nu era sup­­scrisă in Șisa moțiune, a Șisă óre­­cari cuvinte, a căroră solidaritate nimene n’a luatu-o, a decllarată că-i place dumneiul (Ministeriului) a face pe toți solidari cu ace­le cuvinte, și că nu voiesce a prii­­mi cestiunea astă­felă precumă este și precumă a fostă pusă de toți ca­rii aă subscrisă moțiunea și precumă a fostă esplicată de ânsu­și d-nu Brătianu. A doua cestiune, strânsă legată cu cea d’aotâiă, și pusă, cu cea mai deplină lămurire de d. Ion Bră­tianu, este că d. Macedonski a scrisă uă epistolă, ună manifestă politică, la 27 Decembre 1868, care sa pu­blicată întrună­r^iariu din Bucu­­resci. In acea epistolă, d. Mace­donski combate organizarea miliție­­loră. In acelă manifestă d. gene­raliă Macedonski, insultă, în mo­dulă celă mai gravă și prin cu­vintele cele mai injuriose și armata­­ și milițiele, și națiunea și pe Ca­­pul­ Statului. Acelă manifestă, des­pre care se plăcea că se citescă nu­mai pasagie, numai unele părți spre ală denatura, s’a citită în întregulu sex, după cererea d-lui Ion Bră­tianu, și la citirea lui, ch­iară cei mai devotați d-lui Macedonski, sau mai bine noului drapelă politică, redicată afli de dd. Miniștrii, aă re­­masă încremeniți și n’aă mai cu­tezată s’aplaude, de­și aă fostă pro­vocați de stânga Adunării a aplauda décá mai cutéza. Și cu tóte aceste ce facă Miniștrii? Mai ântâiă de­­chlară că n’aă cunoscută acelă ma­nifestă. Nu s’aă cunoscută, de­și elă e cunoscută de mulți, de fórte mulți, deși elă a fostă combătută în Românulu de la 1 Ianuarie de d. maioră Papazolu; nu l’aă cunos­cută, deși rechiămarea în armată a d-lui Macedonski a făcută atâta scomptă; nu l’a cunoscută de și d. Ion Brătianu le-a decblarată că acesta rechiămare are grave consecințe po­litice ; nu la cunoscută de și dum­­netora a­laltă­ jert­fă făcută din a­­castă cestiune, pusă indirectă, uă cestiune ministeriale și âncă ș’aă dată demisiunea.. Ei bine, fiă! Noi nu vomă face ca d-nu Primă-Ministru, procese de intențiuni. Noi primimă că nu l’a cunoscută. Ună proverbă zice că „nu scie bărbatu ce scie satu.“ De ce se nu s’aplice acestă proverbă cu mai dreptă cuvântă la Miniștrii. Deri ce ziseră dd. mi­niștrii, dupe ce elă fu citită de la tribuna Adunării? D. Ion Brătianu a zisă: „Decă d. Macedonski era în contralele os­­cirii eră nu în cartea datoriei pu­blice de la Ministeriul­ de finanțe, decá d. Macedonski era militară eră nu ună simplu burgesă, cumă d. ministru de resbelă nup’a trimisă înaintea, unui tribunale militar în locă dată pune în capulă armatei, atât de gravă insultate de domnia-s­a, cu 27 de zile nainte d’a fi numită capă ală primei divisiuni militare! Și decă nu era militariă, decă nu era în contrôlele ostile, ci în acele ale pensionarilor­, cumă de l’a re­­chlămată în activitate? Și cu tóte aceste ce respundă do. miniștrii? Dumneloru n’aă­sclută despre acea epistolă. — Păcată că actualele pro­iectă de poliție este atâtă de ne­­gliginte în datoriele sale, în­câtă nu spune miniștrilor, nici cea­a ce es­te mai obligată a le spune!­­—Dér­iiă! Prefectură poliției este ună le­­neș să seă­ună trădătore, și miniștrii n’aă sclută nimică. Ce­râseră ânsă acumă căndă auriră de pe tribuna adunărei acele grave atacuri contra armatei, contra națiunei și contra ca­pului Statului? — Diseră că îi.... voră voră cere explicări d-lui Ma­cedonski ___ț­iseră că ... dumnelui a fostă într’ună momentă de ne­­casă cândă a scrisă! spiseră că credă că domnul­ Macedonski va face.................... . Scuze .................. Ai!!! Pa de unde sc­ă do. miniștrii

Next