Romanulu, iunie 1871 (Anul 15)

1871-06-27

SUPLIMENTU LA ............ ..—Duminecă fiS Domnilor Deputați! Comitetul delegaților de secțiuni însărcinat cu discutarea proiectului de convențiune în afacerea căilor ferate, mi-a impus auerea de a fi raportarele ei în acesta de sine complicată afacere. Nu cred mai bine de a merita buna-voință a Domniilor-vóstre decât făcându-ve oă espunere rapidă clară fidelă, ale diferitelor rase prin cari ami trecut concesia Strasberg, astfel ca fără a prejudeca din parte’mî întru nimic în ceea ce privesce questia de drept, se puteți D-voastră în deplină cunoscință a da soluțiunea pre cât se va putea mai avanta glosa intereselor bine înțelese ale țărei, din punctul de vedere economic și al equităței. 1. Vă este cunoscut, D-lor Deputați, basele fundamentale ale concesiei Strasberg și Consorțium. Situația politică, interesele economice ale României, reclamând într’un mod imperios construirea unei rețele de drum de fer prin care să o lege și cu Statele învecinate, guvernul încă de la 1867 intrase în negocieri cu D. Strasberg pentru construcția unor asemenea linii. In ce condițiune se preseată D. Strasberg ? Pe când mai pretutindenea nu era alt mod pentru asemenea întreprinderi, de cât sau ele se făcea în regie sau că se presentă uă societate care oferea capitalurile ei pentru uă asemenea întreprindere, D. Strasberg a propus Statului nostru un sistem cu totul nou și care daca nume înșel a avut meritul a fi inaugurat în România. El se preseată mai mult în calitate de constructor , făgăduind a constitui capitalul necesariu pentru construcție prin obligații ce s’ar emite în numele concesionarilor, dară sub garanția Statului din a Jioa emisiunei lor (vez § • • )■ Se fixará prețul chilometric la 270.000 franci, în care sumă se cuprinde și dobânzile acelor obligațiuni ce trebuia a se plăti de concesionari din fondul de construcție pe timpul construcției. Prețul vinderea acestor obligațiuni era lăsat cu totul la aprecierea antreprenorului și era destul de a obține aprobarea planurilor pe liniile de construit, ca el să fie în drept de a opera venisarea obligațiilor pe valorea liniilor aprobate mai înainte chiar de a începe ejectarea acelor linii. Productul acelor vânzări precum și obligațiunile nevândute trebuiai a fi păstrate la un stabiliment de bancă din Berlin, păstrându-se uă chee de acea bancă și alta de comisarul guvernului și eliberarea banilor se făcea dupe autorizația comisarului Român de la Berlin, pe baza certificatelor eliberate de către inginerul an-șef al concesionarilor căilor ferate, sub garanția parolei sale de onore. Prin § 9 din concesie se obliga guvernul ca chiar pentru cheltuelile preliminarii să i se avanseze obligațiuni de uă valore de 2,000,000 Ir. Trebue să mai adăugăm că din discuțiile urmate în sesia din urmă a desființatei Camere, au resultat într’un mod positiv, că s’au fost acordat antreprenorului dreptul de a începe lucrările chiar mai înainte de a se vota de Senat concesia, prin urmare mai înainte de a fi chiar promulgată, precum asemenea a resultat că nu numai inginerul an-șef urma a fi un străin , prescrisă acesta printr-un test positiv prin concesiune, dară asemenea angajement era luat între guvern și concesionari chiar în privința personei de a se numi comisar la Berlin din partea României. 2. Consecințele fatale ce a trebuit să resulte dintr'acestă contractare care dedea tóte asigurările concesionarilor, fără în același timp și in aceiași proporție și Statul să primască de la dânșii vreun garanție precare, au fost denundate chiar de la prima aparițiune a acestei concesiuni și au fost causa principală a legitimei neîncrederi ce a inspirat acesta concesiune tereî. Acele inconveniente repar într’un mod și mai evident acum când guvernul, silindu-se pentru a obține u sancțiune a drepturilor ce result pentru densul din acea concesiune, s’au fost încercat cu uă lăudabilă energie de a trage la răspundere pe concesionarul călcător concesiei. Le lăsăm a vorbindi comisarul nostru de la Berlin, care prin raportul său din 28 Aprilie, elpune într’un mod forte clar aceste defecte și greutățile ce a întâmpinat în urmărirea procesului cu concesionarii : «E de prisos a ne face vre-uă ilusiune în «acestă privire, întreprinderea ca operațiune financiară e greșită din capul locului. Ea nu putea, cred, se reeșete chiar când «ar fi fost condusă din început cu uă perfectă bună credință și sub condițiuni mai «favorabile decât acele cari au presidat la «esecutarea.e»; pericolul cel mare financiar «a fost : «I. Că s’au întreprins uă câtime certă de «lucrări ca un capital necert; acest capital «atârnă de la cursul cu care se putea vinde «obligațiunile; acel curs însă atârnă și el «de împrejurări politice și mercantile, greu «de prevăzut pe un timp mai îndelungat și «acest capital era tot vă dată singura garanție pentru terminarea lucrărilor. «2. Că dobenzile trebuiau total minte să «consume fondul de construcțiune, acesta «singră garanție a nóstru și a publicului, «îndată ce s’ar întâmpla cea mai mică în«târdiere în lucrări și să pericliteze astfel «întreprinderea. Aceste periclitare nu putea însă să atingă decât pe Stat, căci în «lipsa unei garanții seriose din partea concesionarilor, și fiindcă valorea adevărată «a obligațiunilor consistă numai în garanția «Statului, nu era alt nimic în joc decât «creditul Statului. Acest credit era încredințat concesionarilor ; aceștia însă nu a vea nici un interes de a’l menagea, din potrivă tentațiunea pentru ei era aprape de «a trage prin uă realizare grabnică a obligațiunilor tote folosele pe cari concesiunea «era susceptibilă de a le da, lăsând creditul «Statului, lucrările și interesele detentori«lor de obligațiuni espuse la tote șansele «eventualităților. Aceste pericole sunt in«herente situațiunea reciproce create părților «prin concesiune, ele nu pot fi prin urmare «înlăturate prin uă observare oricât de con«sciențiasă al acestui act. Reni provine de «la un basă viciosă și cât vom sta pe această basă nu vom putea ajunge la un resultot satisfăcător. Oricare va fi sórta procesului intentant și a altor procese veniture «(căci e de prevăzut după acum un proces «pentru neterminarea liniilor) nu vom putea scăpa de pagubile ce ne amenință ; procesul actual chiar de va fi terminat într’un «an, și Zicând un an, Zic cel mai scurt termen posibil, nu ne va da mai mult decât «depositul, pene atunci însă acel deposit «va fi consumat mai în totalitatea sa prin «acumularea dobânzilor; pentru terminarea linilor nu vom avea mai multe siguranțe decât avem acum, depositul fiiind «singura siguranță pentru un așa terminare. «Acesta însă chiar dacă ar exista acum , nu «cred că ar representa valorea lucrărilor de «este esecutat încâ. «Pagubele ce le vom putea reclama a«tnnei, e sigur că nu vom avea de la cine «să le împlinim, căci averea tuturor concesionarilor, pe cât se va putea urmări va «acoperi d'abia valorile representate prin de« posit. «Rezultatul procesului în ceea ce privesce «despăgubirea nostrá nu pare să fie decât «nul oricât de energic ’i-am conduce.» Eră în privința greutăților întâmpinate în urmărirea procesului, stă ce ne zice : «Aceste greutăți nasc mai cu semn din «redactarea puțin clară a concesiunei, pre cum și din împrejurarea că totă relațiunea «de drept între noi și concesionari, forterea «demarcată și greu de subsemnat într’un «mod cert și precios cutărei reguli de drept »positiv. Concesionarii nu sunt în adevăr «decât nisce întreprinzători de lucrări cari «au să construeze drumul, și să se bucure «pe un timp două parte din venitul ce l-ar «produce. Fondurile necesare pentru con strucțiune se procurezá prin obligațiuni, «cari nu’și trag valorea lor decât din garanția ce va da Statul pentru plata dobân«Zilor; natura adeverată a acestei operațiuni este că cu creditul Statului sau luat «fondurile necesarii împrmutate de la public. «In loc însă de a presentă lucrul ca ceea ce «era, adică ca un împrumut de Stat, sau «representat astfel ca cum concesionarii ar «construi drumul cu fondurile sau cel puțin «prin creditul lor propriu, stipulându-se că «obligațiunile se vor emite în numele lor și «pe răspunderea lor, și s’au perdut cu totul «din vedere că valorea reală a acestor obligațiuni nu completa decât în garanția «nostru: împrejurarea însă că obligațiunile sunt emise în numele concesionarilor și vân[zarea în risicul-pericolul lor, a denaturat «cu totul adevărata posițiune juridică a «părților. Ea a făcut ca cestiunea de a se «sei cine este proprietarul adevărat al obligațiunilor înainte de emisiune , a devenit «dubiosă cel puțin din punctul de vedere «juridic, deși obligațiunile nu’șî trag valoarea lor decât din garanția nostră, totuși «după modul cum sunt redactate de nu se «pot considera ca hârtii ale nóstre, ci nu«maî ale concesionarilor, noi nu avem asupra lor nici un drept de proprietate și prin «urmare nici asupra produsului din vânzarea lor, adică asupra depositului. Nu putem revendica acel deposit, avem numai «un drept personal bazat pe contractul din«tre noi și concesionari, ca acel deposit să «fie păstrat în Creși-carî condițiunî și afectat numai la Creși-carî scopuri. «Dacă cestiunea proprietății depositul e «deja grea din punctul de vedere al concesiunei, ea devine și mai grea prin atitudinea luată de noi, faciă cu detentorii de «obligațiuni. Prin nevoință de a recunoște «obligația nóstrá ca garanțiă lucratare înainte de primirea liniilor, coboram însăși «teoria că obligațiunile și depositul nu sunt «proprietate a nóstrá; tot uădată ne lipsim «de un argument de drept ce l-am fi avut «altfel, acela de a cere ca garanții de la derbitorul principal liberarea sau asigurarea «că nu vom fi apucați de creditori, «în adevăr dacă nu recunoscem garanția «nóstru ca lucratóre decât de la priimirea «liniilor, atuncea ne lipsesc» pentru moment «ori și ce interes în causă. «Neputând recunosce obligațiunea de pe «acum a Statului ca garanție, nu am putut «încă găsi un motiv suficient pentru a motiva acțiunea în destul de bine în contra «ducilor de Brest și Ratibor și în contra «contelui de Lehndorf; schimbarea depositului e o acțiune arbitrară din partea d-lor «Strasberg și Jacques,ără nu un fapt de «administrațiune regulată; concesionarii ceil alți cari sunt mandanții d-lui Strasberg nu «sunt responsabili pentru faptul ilicit al mandatarului lor. In calitate de garanții am fi putut cere de la ei liberarea nóstrá, «și fiind-că depositul era destinat pentru «plata și a dobenzilor am fi putut să’i apucăm prin acest mod indirect, v’am arătat «însă mai sus ceea ce mă împedica de a me «pune pe acest tărâm; e prin urmare forte «greu de a găsi un argument juridic destul «de tare pentru a baza acțiunea în contra «acestor domni și de aceea pene în present «nici nu am procedat în contra lor. » Precum vedeți însă, D-lor deputați, oricât de spinosá s’a presentat pentru noi calea procesului, guvernul n’a încetat prin instrucțiunile cele mai energice de a stărui întru urmărirea procesului. Ați putut să vă dați seama despre acesta din documentele publicate de guvern. Aceleași stăruințe chiar, putem să o mărturisim, datorim propunerea de transacție ce vă este presentată; în privința acestui proiect după ordine de idei s’au presentat, până acum, după unii orice transacție trebuesce răspunsă și să se lase liber curs justiției, remâind ca după ce justiția (arbitragiul), va pronuncia anularea concesiune! să despăgubim pe detentorii de obligațiuni de valorea reală a lucrărilor esecutate până acum, după o estimațiune contradictorie ce ar urma a se face în urmă. Alții propun primirea în principiu a convențiunii, dară au subordonat punerea ei în lucrare primirea prealabile a ipotecelor promise de D. Strasberg. In privința soluțiunei d’ântâiă ea presinta trei inconveniente: a) Ea prejudecă questiunea de drept, fiindcă nu stă în competința puterei leghűtőre de a tranșa uă questiune a cărei soluțiune este lăsată justiției, questiunea adică de a se deslega până la ce grad obligațiunile drumului de fer ar putea a se bucura de garanția Statului. b) . Al doilea inconvenient rezultă că lâsându-se soluțiunea în atârnarea hotărârei justiției, adică un ce incert și necunoscut,și deteriorându-se în același timp calea ferată, pretențiunile și pagubile ar ajunge la nisce proporțiuni mult mai și din partea Statului și din partea detectorilor de obligațiuni. c) . Că în cazul cel mai favoabil și pe drumul judecăței nu am putea obțin mai mult de ceea ce ni se oferă a fi prin transacțiune și acordându-ni-se tote pretențiunile ce l-am putea avea, esecutarea acestei sentințe în fapt ar fi cu totul ilustrie și e de temut că nu am putea obține printr’ensa ceea ce ni se oferă astaî prin transacțiune. Acesta se demonstră prin urmatorele considerente : 1. S’a cerut de către advocații noștri de la Berlin sequeestrarea averei D-lui Strasberg și tribunalele au refuzat din lipsă de cauțiune. Prin urmare, până la terminarea procesului, averea D. Strusberg ar rămânea în deplina sa disposiție, în vreme ce prin actul de transacție mai tatá averea sa văzută, trece la noi ca hypothecă. 2. U mare parte din avere se vede figurând pe numele Duel Strasberg, care nu s-ar putea ataca pe drumul judecăței, decât cu mari greutăți, și cu un resultat forte incert , în vreme ce prin actul de transacțiune ni se oferă și acea avere drept garanție. 3. Este forte îndoelnic decá am putea găsi că acțiunea destul de bine motivată în contra asociaților D-lui Strusberg pe cuvântul indicat în raportul D-lui Rosetti. «Concesionarii ceilalți «Zice D-sea» cari sunt mandatanții D-lui Strusberg, nu ar fi responsabili pentru faptul ilicit a mandatarului lor » și Al 4. Că primind nici de la concesionari și Jacques nu numai hypothecei dară și polițî solidari responsabili după legile prusienescî, ei pot fi lipsiți și de libertate personală, având și dreptul positiv de a sequestra averile și veniturile lor. Comitetul D-vestru, însă nu sa mulțumit nici cu aceste garanții. Preocupat fiind înainte de tate de a găsi un mod de garanție și mai puternic decât acel presentat în proiectul guvernului și chiar mai favorabil decât acele propuse prin unele amendamente, am cerut preste sus indicatele garanții încă uă garanție de 8,000,000 franci de la oă casă străină de prima ordine, care sumă de opt milione, va servi pentru terminarea lucrărilor. Dintr’acestă garanție am făcut uă condiție prealabilă și resolutantă tuturor disposițiunilor acestei convențiuni, astfel ca, de ea până în termen de 20 zile de la ratificarea proiectatei convențiuni, nu se va depune acestă garanție, întrega convențiune în tote disposițiunile ei, rămâne nulă și neesistentă. Daca vom adăugi insă pe lângă aceste 8.000. 000 cari aui a se plăti în termen anume fixați pentru esecutarea lucrărilor, daca vom adăugi garanția de 2.000.000 taleri a cassei Jacques și un milion de taleri calculat cel puțin veniturile pe patru ani al asociaților D-lui Strasberg, vedem că esecutarea în total a lucrărilor este asecutată cu uă valore de peste 19,000,000 franci. După devisurile însă făcute de către inginerii Statului a tuturor lucrărilor privitore la terminarea și complectarea liniilor și a lucrărilor de artă, precum poduri și alte, tote aceste sunt estimate la suma de 15.000. 000 franci, fără a ține sema însă două parte de material de care ar dispune deja concesionarii. Credem dară ca prin acest mod, lăsând questia de drept atât de controversată la uă parte, putem cu conseiințe liniștite, afirma că cu primirea garanției de 8.000. 000 franci, am asigurat fărei terminarea și esecutarea unui reson de cale ferată de la Roman-Galați-Bucuresci, cu ambranșament Tecuciu-Bârlad și Bucuresci-Piteșci, precum și linia de joncțiune între gazele de Bucuresci, în condițiunile caetului de însărcinări ce s’a alcătuit acum pentru prima oră de guvern. Deca pe deuă parte prin acest mod, precurmăm prigonirile cu Strasberg, pe de altă parte orășî Statul român recunosce drepturile detentorilor de obligațiuni în ceea ce el găsesce eguitabil. Comitetul D-vestre în legitima sa preocupare de a asigura înainte de tóte terminarea liniilor, n’a putut a’și ascunde un moment periculele ce ar naște pentru tóte interesele particulare și pentru interesul public adoptarea soluțiunei opusă. Nu numai că ne-am expune de a vedea căile ferate din Zi în Zi deteriorându-se și prin urmare a vedea scăzând și valorea lor, cu cât am amâna mai mult terminarea lor, dără am periclita chiar siguranța călătorilor, am compromite în modul cel mai grav interesele comerciale și agricole ale țării, amenințate fiind de uă interumpere chiar al funcționarii drumului de fer. Să nu ne facem ilujie, D-lor Deputați, stă în mâna nostra astăzi, ca luând tóte garanțiile posibile pentru Stat, să convingem pe toți despre buna nostra credință și să înlăturăm orice complicații și orice dificultăți politice ce ne-ar putea suscita detentorii de obligațiuni, invocând protecția guvernământelor lor. Să ne felicităm că soluțiunea questiunei stă încă în mânele nostre și că nu a luat încă un caracter internațional. Eta, D-lor Deputați, motive puternice ce ne-au făcut de a primi proiectul guvernului , întărind garanțiile pentru că imediată terminare a lucrărilor. Ae spune dură pe Stat la un proces a cărui serta este un ce incert, cu perspectiva de a obține în cazul cel mai favorabil, mai puțin încă decât ce ni se oferă prin transacțiune, aespune apoi avuția publică, interesele agricole, la cea mai mare perturbație, acea răspundere. D-lor deputați, comitetul D-vóstrá nu a voit a o lua asupră și și speră că și D-vostră veți cugeta de cnóe ori mai înainte de a ne îmbrăca cu ea. Precum vedeți dară, fideli angajementului ce am luat la început, nu discutăm aci questia de drept, nu ne preocupăm în acest moment nici de D. Strasberg, nici de pretențiunile detentorilor de obligațiuni îndreptate în contra nostru, nici de sprijinul ce ei au găsit la guvernele lor respective, amenințând viitorul țării de complicațiuni periculose, ci numai și numai de interesele proprii ale nostre. Să vă espunem acum , D-lor, convențiunea din punctul de vedere financiar. Totalul obligațiunilor emise pe o întindere de 908 kilometre se urcă la suma de 245.160.000, dobânda garantată detentorilor de obligațiuni a 7 Va °/o reprezintă un capital de dobânzi anuale în sumă de 18,631,160 fr., în care intră și amortisarea de lai la mie pe an pe timp de 90 ani. Dacă vom scade însă 260 chilometre linia de la Pitesca-Severin care rămâne nefacută prin Strasberg, urmăm a scade din totalul capitalul obligațiunilor emise suma de 70.200.000. Astfel că liniile Roman-Galați, cu ambranșamentul Bârlad-Tecuciu, Galați-Bucuresci-Pitesci, reprezintă un capital de 174.960.000, cu uă dobândă anuală garantată de 71 a ° jo și care se urcă la suma de 13,296,246, și care sumă putem zice că este equivalentă cu suma ce avem a plăti acum, socotindu-se, întregul capital al obligațiunilor emise, cu uă dobândă de 5 Va °o amortisment în curs de 49 ani, de unde resultă că în ipotese în care ne punem că vom primi aceste din urmă linii terminate, am fi fost datori a plăti în puterea art. 15 din concesiune, vă sumă prin legi terminate de 23,296,246 . Zicem că cifra acesta este determinată prin lege, căci oricare ar fi fost costul real al construcțiunei acestor linii, noi ne-am îndatorat într’un mod precis de la primirea lor a plăti detentorilor de obligațiuni garanția de 711* ° jp pe valore de 270,000 fr. pe kilometru, de unde rezultă într’un mod evident că este cu totul fals terenul pe care se pun propultorii soluțiunei contrarii, cari propun de a se despăgubi detentorii de obligațiuni pe baza unei estimațiuni făcută a val, reale a costului lucrărilor. Aci este de discutat obiecțiunea principală care s’a ridicat din partea acelor cari sunt opuși acestei operațiuni. Cu ce drept, ni se zice, voeste Statul Român a impune detentorilor de obligațiuni acesta convertire sforțată, cari, după Zisa D-lor, ar fi nu numai nedreptă dară și imorală, imorală fiind că Statul Român pare a se învoi cu Strasberg în paguba detentorilor de obligațiuni. Acest mod de argumentare este greșit din două puncturi de vedere : 1. Unii au putut a se amăgi după calificarea acestei operațiuni căria i s’a dat denumire de conversiune, luând acest cuvânt în înțelesul său literal. Negreșit ca când are un Statuă datoriă contractată într’un mod cert și bine precisat, și când el se simte în stare de a micșora dobânzile cu care făcuse acele angajamente, negreșit. zicem, că ar fi lucrul cel mai imoral, când acel Stat într’un mod violent, ar voi să impue detentorilor titlurilor sale primitive unor titluri cu o dobândă mai mică, operații de asemenea natură n’au putut a se face astfel decât într’un mod facultativ. Séü că creditorii se mulțumest de a priimi în schimb noile titluri sau că li se achită vechile titluri în numerar , și este forte adevărat că oricând Sfaturi puțin scrupulase de creditul public, ’și au permis, fie chiar sub uă formă deghizată asemenea violări, acele Sfaturi cu drept cuvânt au fost condamnate de morala publică și au plătit scump mai în urmă discreditul în cari au căzut. Din cele espuse D-lor Deputați, puteți lesne înțelege, că nici una din aceste imputări , n’ar putea se cară asupra guvernului Român, și acei cari impută acestei transacțiuni pretinsa imoralitate cad într’uă flagrantă contradicțiune, căci D-lor, pe deuă parte prin imputarea chiar de imoralitate a conversiunei recunosc deja în fapt obligatorelor dreptul de a cere îndestularea lor întrăgă dela Stat,ără pe de altă tot D lor prin soluțiunea ce propun, declară pe Stat de orice răspundere și îndreptă pe obligători numai către persona concesionarilor. Al 2. Acei cari se opun soluțiunei propuse de guvern se presintă pe două parte ca apărători ai detentorilor de obligațiuni și -i lasă în realitate espuși la discreția eventualităților. Așadară, din acesta simplă argumentare resultă că reducerea de dobânzi, ce vi se propune, nu este în adevăratul sens al cuvântului, nă convertire, ci uă plată equivalentă cu valorea lucrărilor ce priimim. Avem dreptul adresându-ne către detentorii de obligațiuni de a le zice. Că atât ei cât și Statul Român au căzut victimă unei întreprinderi rău concepută și rea esecutată de către concesionari. Se mai zicem încă că Statul Român din parte’i, care n’a lipsit întru nimica la angagementele luate către concesionari și care n’a putut cugeta un moment de a ’și dota țăra cu căi ferate în detrimentul acelora cari au vărsat banii lor pentru acestă antreprisă, Statul Român se declară gata a le preschimba acele titluri păstrate în mânele lor depă natură îndoiasa și controversate în niște titluri certe a Statului Român. Suntem convinși că publicul financiari, detentorii acelor obligațiuni însăși și guvernele lor respective, vor recunosce că acesta soluțiune ne-a fost dictată de un simțiment suprem de equitate ; suntem încă convinși. D-lor Deputați, ca numai soluțiunea presentă va restabili creditul României, va face posibilă realizarea împrumutului ce suntem în ajun de a contracta și va face posibilă terminarea drumului de fer în România mică cât mai grabnic, care are atâtea drepturi și a solucitudinea Dv. In adevăr, D-lor, acesta parte a României care este una din cele mai înflorite părți ale țarei, cu agricultura atât desvelită care și în anii cei mai grei a lăsat cele mai puține rămășițe și în plată de contribuții, și a căriîa arendași prin uă esploatație inteligența au putut urca prețurile arenzilor la licitația din urmă peste îndocit. România mică, cu drept cuvânt reclamă și ea la rândul sau de a vedea parcurând drumul de fer prin acea localitate și de a se vedea cu oă oră mai timpuriu pusă în relație cu țările învecinate. Pentru acesta vă și propunem, D-lor deputați, cotarea unei moțiuni prin care se va pune îndatorire guvernului ca până la sesiunea viitore, se presinte un proiect de lege pentru continuarea liniei de la Pitesci la Craiova și de la Craiova înnainte la frontieră. Dacă am pus, D-lor, prea multă ușurință la darea concesiunei către compania Strasberg,și daca putem de a spera grație soluțiunei ce vă propunem de a vedea terminate liniile nóstre de la hotarul Bucovinei până la Piteșci, ne este imperios dictat, în interesul prosperităței chiar acestor linii, continuarea lor înainte și legarea lor cu Austria despre apus, căci, daca pe lângă suma ce însorim acum în budget, vom mai adăuga încă vre-un 5,500,000, cifra corespunzatore pentru costul terminării liniei României mici, ajungem la cifra primitivă și cu modul acesta rămânem astăzza în limitele cifrei din concesiunea primitivă. Pe aceste considerante, D-lor, amânarea vă propune priimirea convențiunea presentată de guvern cu modificări introduse în ea de comitet; asemenea amânarea a vă presentă și amandamentul unuia din membri comitetului D-vestru, delegatul secțiunei a 5-a; D. Gheorghe Brătianu, care nu s’a priimit de majoritatea comitetului. Raportare M. Kostaki. „ROMANULU“ im MOȚIUNE relativă la convențiunea presentată de guvern în privința modificării condițiunilor concesiunei drumurilor de fer române acordate D-lui Strausberg și consortium. Considerând că ea nu póte avea loc pentru că violarea clauselor principale dintr’ânsa este efectuată de către concesionarii însăși. Având în vedere că camera și guvernul nu mai pot face uă nouă învoială cu concesionarii cari nu mai preseată nici uă garanție de natură a repara păgubile ocasionate, respingem convențiunea sus menționată și propunem ca soluțiune urmatorele: Se vor trimite DD. concesionari Strasberg și consortium, înaintea unui tribunal de arbitri din țară pentru resilierea concesiunei. Se va face estimațiune lucrărilor și materialului în ființă, făcută în mod de a oferi tóte garanțiile de sinceritate și de publicitate, declarându-se de către Statul Român că se recunosce dator de suma equivalentă, către cei în drept, și că e gata a consimți la convertirea titlurilor detentorilor de obligațiuni în obligațiuni asupra Statului Român de 71|2 ° m în termen de. . . Calea ferată esistentă va rămânea afectată la siguranța detentorilor noilor titluri. Tóte aceste se vor face fără prejudiciu de urmărirea D-lui Strasberg și consortium, pe calea civile și penale, pentru tóte pagubile ce ne-au causat și ce ne póte causa încă prin violarea contractului. Tot d’uă dată propunem ca camere să angajeze pe guvern ca pentru tóte celealte lumi, ce ni s’ar putea cere peste valorea lucrărilor și materialului esistente, se opue refusul seu cel mai formal: îndată ce calea va intra în stăpânirea Statului, se va administra în regie. Pentru complectarea și punerea în bună stare a ei de la Roman până la Piteșci, se va autoriza guvernul, ca luând de normă de visul și caetul de însărcinări ce a supus carierii, se pun în adjudecațiune publică lucrările necesarii. G. Brătianu.