Romanulu, decembrie 1882 (Anul 26)

1882-12-14

Adunarea deputaților SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 11 Decembre 1882. Președinția d-lui președinte D. Lecca. Ședința se deschide la 2 ore după a­­xniadî. Presinți 80 domni deputați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se voteză proiectul de lege pentru amâ­narea presinnârii socotelelor liniei ferate Mărășescu-Buzau­, vot rămas nul de Vineri, cu 47 voturi, contra 11 și 7 abțineri. D. Vizanti rogă Camera ca se aducă la ordinea dilei raportul comisiunii asupra ce­rerii congresului preoțesc. Se acordă calitatea de cetățăn român d-lui I. Ialovinski, de naționalitate polonă , cu 59 voturi, contra 4 și 7 abțineri. Se respinge cererea de indigenat a d-lui L. Gruttman, neguțător evrei din Bucuresci, cu 38 voturi contra 21. Se citesce raportul comisiunii de petiți­­uni asupra cererii d-lui Traian Teodorescu pentru acordarea unei sume de 25.000 lei spre a se construi în străinătate un sistem de navă inventat de d-sea. D. Mihăilescu susține cererea domnului Teodorescu. D. ministru de interne e de idee ca se Se autorise guvernul d’a face cheltuielile necesare pentru a încerca acesta inven­­țiune. D. Epurescu susține cererea d-lui Teo­dorescu. D. Maniu e de idee ca se se recomande cererea guvernului. , D. Cernătescu vorbesce în sensul d lui Chițu. D. ministru de interne ,zice ca n’a înțe­les ca se se recomande, numai, cererea gu­vernului, ci ca el se fia autorizat a face ori­ce cheltuela pentru punerea în practică a invențiunii d-lui Teodorescu. Se­otărasce a se autoriza guvernul de a cheltui pentru împlinirea cererii d-lui Teo­­­dorescu. Se recunosce calitatea de cetățean român d-lui A. Chirculescu, transilvănean, cu 52 voturi, contra 4 și 17 abțineri. D. Maniu cere ca se se voteze mai iute recunoscerile de împământenire ale Români­lor din alte state. D. Costinescu susține cererea d-lui Maniu. Se recunosce calitatea de cetățean ro­mân d-lui C. Gruvelan, Român din Macedo­nia, cu 48 voturi, contra 10 și 7 abțineri. Se recunosce calitatea de cetațian român d-lui Grigore Pop Dan, Român din Ungaria, cu 56 voturi, contra 3 și 7 abțineri. Se recunosce calitatea de cetățian român al-lui Sterea Caracostea, Român din Mace­donia, cu 41 voturi contra 6 și 16 abțineri. Se acordă calitatea de cetățian român d-lui dr. Konya, de naționalitate ungur, din Iași, cu 45 voturi, contra 4 și 16 abțineri. Se recunosce calitatea de cetățian român d-lui Nicolae Bucur Pekeu, Român din Transilvania, cu 50­­ voturi contra 11 și 7 abțineri. I Se acordă d-lui Iosif Gruber, arhitect­­ din Galați, calitatea de cetățian român, cu­­ 43 voturi, contra 5 și 15 abțineri. Se recunosce calitatea de cetățian român d-lui Cristodul Constantinescu, Român din Macedonia, cu 31 voturi contra 5 și 15 ab­țineri. Se acordă calitatea de cetățian român d-lui Filip Mântureanu, arhitect din Bucu­­reșci cu 46 voturi contra 11 și 9 abțineri. Se acordă d-lui A. Drăgulina, Român din Transilvania, calitatea de cetățian român. Ședința se rădică la 6 ore. Senatul n’a ținut ședință Sâmbătă. O afacerea peltzei In audiența de la 19 Decembre d. Ro­­șî a urmat pledoaria . Acuzarea recunosce ca sistema lui Leon ar fi bună, dacă s’ar putea stabili ca el s’ar fi întors în Europa pentru alt­ceva de­cât­­ pentru crimă. Ministerul public trebuie dar se dovedesca ca în momentul plecării sale Leon avea de gând să ucidă pe Bernays. Avocatul general nu admite existența lui Murray. D. Robert ’4ice nu s’a făcut nimic pentru a afla daca Murray ■ exista. Décât n’ar esista, Leon ar produce scriso­rile de la el; s’ar fi încercat de mai îna­inte se dea dă basa afirmațiunii sale. Se zice ca Murray este uă închipuire ; nu se dovedesce prin nimic. Atunci cine a dat lui Leon banii cu care a venit în Europa, câcî se scie ca a cheltuit 15,000 franci. Leon era sărac, s’a dovedit ca Armand­ era forte strimtorat. Nu este cu putință ca un aventurier se fi dat acești bani lui Leon pentru uă afacere care putea se reușescă? Dar se va dice lui Leon, bine, să ad­mitem ca Murray esista ; dar de ce te ai adresat lui Bernays, de ce n’ai ales pe un alt avocat? Leon s’a adresat la mai mulți avocați străini. Anvers trebuind să fie ca­pul liniei de vapore transatlantice, Bernays era singurul avocat căruia Leon putea se se adreseze. Era ginerele d-lui Pecher, avea mai multă influință de­cât ori­care altul. Dar Bernays, îl cunoscea. Il cunosceau și cei­l­alți avocați din Anvers. Leon n’a consultat numai pe Bernays. A consultat avocați la Amsterdam, la Brema, la Hamburg, le-a pus întrebări precise. Toți spun câ ’și cunoscea de minune afacerea. S’a vorbit de nișce telegrame iscălite Louis Wouters. Se zice ca aceste telegra­me au­ fost adresate de câtre Armand lui Leon. Dar Leon nu le a primit, au rămas la Telegraf. Ca fel­­ acusarea susține ca prin aceste telegrame Armand înșciința pe Leon câ va găsi banii la Colonia și Leon, care trebuia se aștepte acești bani cu ne­răbdare, nu s’ar fi îngrijit de ele. E pes­te putință. De ce,se nu credem —ceea ce este—ca aceste depeși n’au fost adresate lui Leon și nu sunt de la Armand. ROMANULU 14 DECEMBRE 1882 Vorbind despre coincidințe, apărătorul arăta ca în ziua când Leon Peltzer a so­sit la Colonia, a sosit în același oraș un alt Peltzer, care nici rudă cu el nu este. S’a învinovățit alegerea casei din strada Legel. S’ar putea imputa în adever lui Le­on că a închiriat uă casă care nu era fa­vorabilă pentru severșirea unei crime, câcî vecinii de peste drum pot vedea tot ce se petrece acolo ? Dér sicur era Leon ca Ber­nays, care șe de la Anvers, va veni la Bruxelles ? Este un obicei­ în Belgia : avo­cații nu merg la clienții lor. Leon nu era dér sicur câ Bernays va veni. .Leon s’a dus la Londra, pentru a cum­păra pistolul care ’i va servi la severșirea crimei. Dar la Londra nu cumpăra de­cât un pistol de salon. La 23 Decembre, Armand trage o­ lo­vitură de pistol în salonul lui. „Ece pre­fața crimei“, dice acusarea. Procurorul generale susține ca Armand a încercat pistolul pentru a sei deca face sco­­mpt. Ore nu scia? S’a­m's ca frații Peltzer sunt deprinși cu armele, și Armand se mi­ră vegend cu descărcarea unui pistol face scompt. Apărătorul arată apoi câ Bernays a fost ucis cu un pistol de salon și stărueșce a­­supra acestei împregiurări, care dovedeșce câ crima n’a fost preconcepută ; câcî cu un asemene armă, ucigașul nu pate fi si­gur daca victima sea va muri pe loc. A­­tunci ea pate se se apere, se stinge, și to­tul este perdut. La cosurile trei, ședința se suspendă și se amâna pentru a doua zi. D. Robert, în ședința de la 20 Decem­bre, stabilesce ca Leon n’a ascuns ca primesce pe Bernays în casa din strada Legii. Adresa se afla în scrisorile ce ’’ a scris și care s’au găsit mai târziu la densul. Nu este adevărat ca Leon a pus să perdea la ușă cu scop d’a putea ucide mai cu si­­guranță pe Bernays, care ar fi fost, dice procurorul general, silit d’a pleca capul ca se trecá din sală în salon. Lăcătușul, cel d’ăntâin­ care a întrat în casă după crimă, este forte nalt și a declarat ca a trecut pe supt perdea fără a pleca capul. D’aîtmin­­trelea, este stabilit astă­ de ca Bernays a fost ucis la 1 m. 50 departe de perdea. S’a dis ca Leon a băut șampania în ajunul crimei. Apoi n’a băut șampania sera la 9 ore, pentru a fi amețit a doua zi la 10. A dormit în casa din strada Legii în noptea aceea ? Ce dovedesce acesta ? Nimic. Apărătorul constată câ în diua crimei, dimineța, Leon a vorbit cu proprietarul casei și era forte liniștit. L’a 4les Leon a stăruit pe lângă Ber­nays, rugându-i se vie dimineța. Ore că crimă se póte săvărși mai ușor dimineța de­cât sora? Căderea lui Bernays, așa cum s’a pro­dus, după declarați­unile medicilor-legisti,­ nu se potrivesce de­cât cu ipoteza apărării. Ece acesta ipotesa: Vă certa se ivesce, Bernays amenință pe Leon câ­nd va de­nunța și voiesce se lasă. Leon îl împinge în năuntru și pune mâna pe un pistol. A­­tunci Bernays, vedendu-se amenințat, face uă mișcare, se slobode pistolul și Ber­nays cade. Intrând, Bernays era îngrijat. Nu ve ia la cine merge. Vocea lui Leon îl iubesce, se crede înșelat, se intreba in fața cui se află, smulge peruca între vorbitorului sen. „Ei bine ! da, sunt eu, zice Leon , o se ’ți spun tot.“ Dar Bernays nu voiesce se -i asculte. „Am fost prieteni!“ îi zice Leon. „Nu sunt prieten cu omeni ca d-tea, respunde Bernays, este un pungaș! Vrei să me în­șeli. Me duc se te denunț.“ Lucrul e forte firesc. Leon are un trecut pătat; portă un nume fals. El opresce pe Bernays și ne­norocirea se întâmplă. Avocatul protesteza în contra celor dise de ministerul public, care a represintat pe Bernays ca un om laș, și arăta ca în di­ferite împregiurari el a arătat mult cu­­ragiu. Acum, cine a dat îngrijiri lui Bernays? Cine­va care a intrat în casă după crimă, respunde ministerul public. Cine­va, adică Armand. E peste putință, caci putea să-l vada cine­va și atunci ar fi fost cu dese­­verșire compromis. Apoi casa era închisă și cele trei chei s’au găsit. Nu, este Leon care a îngrijit de Bernays» Când a red­ut ca nu mai este nimic de fă­cut, atunci s’a gândit a fugi. A scris mai inteî uă scrisore adresată procurorului din Bruxelles. Scrierea nu este prefăcută, este scrierea lui Leon Peltzer. Ense e tremura­tă, Țise procurorul general; acesta dove­dește ca Leon e speriat, ca se simte ame­nințat, câ nu se gândise la mortea lui Ber­nays, câ nu este un ucigaș. Apoi, Leon aruncă masca lui Vaughan, redevine Leon Peltzer și se duce la Aix­­la-Chapelle ceia ce exclude ori­ce gând de premeditare. Numai la finele lui Ianuariu se duce la Viena, unde nu e cunoscut. Cu tote acestea Armand e cu totul li­niștit. In ziua de 5 Ianuarie, i­el do­uă conferință la Anver­s. La 7 este stabilit ca n’a părăsit acest oraș. Déci mai tare niu se îngrijesce, stim pentru ce. Leon l-a mărtu­­rurit c’a ucis pe Bernays și Armand voes ce se-l scape. Armand nu a mințit de­cât pentru fra­tele seu. Duplicitatea lui nu este să do­­vada de complicitate. Dacă ar fi ucis pe Bernays, ar fi întăr­­ziat cât s’ar fi putut mai mult descoperirea adevărului. Din contra, el pune pe Leon să scrie scrisorea din Bale. Pentru ce ? Pentru ca Bernays i-a fost­­ prieten, pen­tru ca se găndesce la familia nenorocitului, pentru câ-i e odresa ideia ca cadavrul ră­­mâne părăsit. Dar trebuia să se constate identitatea cadavrului pentru ca Armand se potă lua de nevasta pe d-na Bernays, dice acularea. Ciudată teoria ! Ore cada­vrul ar fi rămas acolo în veci ? Ore pro­prietarul casei nu s’ar fi îngrijit când ar fi venit momentul d’a i se plăti chiria? Ore vecinii nu s’ar fi mirat d’a vedea uă casă închisă în care gazul ardea 4i ȘÎ nópte ? Apoi nu s’ar fi găsit la urma urmelor scri­sorile lui Leon printre hârtiile lui Bernays, scrisori cari ar fi arătat câ Bernays, în ziua de 7 Ianuarie, avusese­ră întâlnire cu un anume Vaughan, la Bruxelles, în strada Legei, 159 ? S’a vorbit d’un geamantan, d’uă ladă care ar fi dispărut și de care s’ar fi servit Armand, nu pentru a sustrage, ci pentru a introduce la el, un obiect compromițător, și acesta după ce justiția era înștiințata! Legea nu învinovățeșce ascunderea unui lu­cru când se face în interesul rudelor. Armand nu s’a gândit la siguranța lui, s’a sacrificat pen­tru fratele seu. El primesce imputările ce i se pot face, și s’ar mai sacrifica decâ ar trebui obligațiunilor ce le impun legăturile­­ de sânge. Leon crede câ e mai bine să vie singur să se dea în mânele justiției. Armand îl te­­legrafiaza : „Se nu vii, situațiunea e mai bună.“ Dar depeșa ajunge prea tarziv, Leon soseșce în Bruxelles. Atunci Armand se adreseza doctorului Lorise, care îi de­nunță pe amândouă.­ Acusarea pretinde ca Armand, în ziua aceia, găsind pe Leon la gară, î-ar fi dis aruncându-i 100 de franci: „Du-te de te împușcă mai departe.“ Ore Leon, după i­­poteza acusârii, nu era în drept se-i res­­pundă: „Du-te de te împușcă tu; cacî tu este adevăratul ucigaș.“ Nu, Leon se su­pune și plecă. Interpretând uă depeșă în care Leon vorbesce de „documente“, acuzarea duce cu „documente“ însemneză bani și cu Leon cere prețul sângelui. Da, Leon cere bani; el rugă pe fratele său să-i dea bani ca să­­ potă fugi cât se va putea mai departe. Cuvintele durerose ale d-nei Peltzer, mama acuzaților, câtre doctorul Lorise, nu trebuiau repetate aici. Legea nu voiesce ca uă mamă se vorbesca în contra copiilor săi. Dar aceste cuvinte se explică prin aiu­rarea durerii. Ce fel! doctorul Lorise, un vechiu prieten, crede pe fiii sei vinovați! Vă puteți mira daca un moment a credut și ea și a strigat : „Douî fii, douî ucigași, și pentru acesta femeie! “ Dar ce dovedesce acesta? Am fi putut s’aducem aici pe d-na Peltzer, se facem să se audă protestarea inimei sale de mamă. N’am făcut-o, pentru ca nu facem apel la mila vostra, ci la ra­țiunea, la dreptatea vostra. Domnilor, adauge d. Robert, mi-am în­deplinit sarcina, penibilă prin ostenela ce îmi impune, durerosă prin responsabilitatea ce apasă asupră-mî. Ceea ce m’a susținut, este convingerea de care sunt insuflat și pe care sper ca am făcut-o să treacă în conșciințele vostre. După ce apărarea șî-a dis ultimul cu­­vânt, responsabilitatea iei se opresce și a vostra începe. Ministerul public v’a dis : „Nu trebuie ca acesta marte îngrozitóre să rămână ne­­răsbunata.“ In adevăr, este îngrozitor, și forte viul sunt simțimintele ce le destepta asemenea spectacole. Dar, ceea ce este mai îngrozitor, este un verdict nesigur, tîrînd după el tulburarea consciinței, îndoiala și remușcarea. Nu trebuie ca într’un ab deca veți în­tâlni prin strade uă mamă, disputând mor­ții cele din urmă cl­ile ale iei pentru nepota mea, pentru acesta copilă care o va întreba ce s’a făcut tatăl iei, nu trebuie ca îndo­iala să intre în sufletele vostre, nu trebuie ca se vă puneți acesta întrebare : „Acești omeni erau pre vinovați ? Bine am făcut când v-am lovit?“ Aceste din urmă cuvinte ale d-lui Ro­bert, rostite cu un voce forte mișcată, pro­­vocă în auditoriu un adâncă sensațiune. FELURIMI Espedițiunea arctică danesă. — Intr’un scrisore, datată din Kabarova, la opt Sep­­tembre 1882, supt­ locotenentele­ din marina italiană Alberto de Rensu­s, care face parte din espedițiunea arctică danesă, îmbarcat pe vaporul Dym­phna, da nisce solii inte­resante asupra espedițiunii. „Din acestaj mică colonie rusescă, tot îmi e încă prin putință să vă trămit scriî des­pre­ espedițiunea arctică danesă. „Plecând din Tromso în noptea de 30 Iuliet, trecând prin canal, între insula Ma­gere și litoral, noi trecurăm pe lângă ca­pul Norkiyn și ne îndreptarăm spre Vardo. Am sosit acolo la 1 August și după ce ne-am aprovisionat Cu cărbuni, am plecat la 3 ale lunei, dimineța, într’un Jour, luând direcțiunea spre răsărit. Ne îndreptarăm nu în linie drepta spre canal, ci, după cum se crede ca e mai avantagios, pe costa sud­­vestică a Nouei­ Zem­ble. Navigațiunea fu la început minunată și ne făcea să speram ca vom ajunge pe la 8 sau 9 August în strâmtórea de Yugor, dar în ziua de 7 dimineța zăb­răm nișce blocuri de ghiață plutind la ore­care distanță unele de altele. „Nimeni nu făcu mare atențiune la den­sele, crezând câ erau nisce blocuri aduse în aceste regiuni de câtre vânt și curinte. „Era la 70 ° 27' nord și 52 ° 43’ resărit, înaintând, întâlnirăm uă ghiață atât de compactă, în­cât loviturile corăbiei făcute cu cea mai mare violență, nu reușesc să o spargă. Ne întorserăm spre Vest, pentru a eși din regiunea gheței, și ajunși în ni­șce locuri mai bune, o apucarăm spre Sud, apoi din nou spre răsărit, pentru a vedea decâi putem să trecem, dar tote încercările nóstre fură zadarnice. Mai încerca răm­âncă de două ori, tot mai la Sud, se găsim un drum, dar în zadar; ghiața forma uă ba­rieră cu neputință de trecut. „In neputința de a urma drumul nostru, ne întorserăm spre Nord, cu gândul d’a a­­junge în dreptul fermilor Nouen-Zemble și, luându-le de-a lungul, să trecem prin strâmtórea de Kara, în cazul când ar fi fost liberă, sau, continuând drumul nostru de-a lungul țărmurilor vestice ale insulei Waigats, să intram în strâmtórea de Yugor. „Credeam ca ghiața pe care o întâlni­sem fusese împinsă de vânt în acele regi­uni și ca, prin urmare, trecerea putea să fie liberă de-a lungul țărmurilor. „In dimineța de 8, zăb­răm pământul precum și un vas. Recunosc­urăm ca era vasul Nordensk­iold. Acest vapor, aparținând unui rus, Sibiriakoff, era încărcat cu nisce producte pe care trebuia se le depună la gurele Senei. „Căpitanul ne dise cu mai la Sud și câ în același timp mai la Vestul nostru întâl­nise ghiață și cu el se îndreptase deci în direcțiunea nordului. „El ne povesti câ văzuse espedițiunea arctică olandeză și cu d. Snell, comandan­­tele său, aștepta cu multă răbdare, mai la Nord, un timp mai bun pentru a-și urma drumul și a ajunge la Port Dickson, unde trebuia să-și stabilesca stațiunea sea de ob­­servațiune. „El ne 4ise, afară de acesta, cu două alte vase norvegiane, sond­a Audenars și cuterul Diana ancorase lângă insula Mesh­­duskarskoi și cu cel d’ănteia avea cărbuni pentru noi. „ Râmaserăm în aceste regiuni până Marți în 15, schimbându-ne din când în când lo­cul de ancorare, din causa gheței care ne asedia din tote părțile. „In acest timp întâlnirăm vasele Aude­­naes și Diana și luarăm tot cărbunele care ne era destinat. „La 15, încercarăm­âncă vă dată de a urma drumul spre sud-vest. Speram mai ăntâiu ca vom putea continua drumul, dar chiar în sera acelei chile ghiața se areta mai compactă și pe lângă dânsa mai veni și chța. Ne întorserăm înapoi și aruncarăm ancora la 16, dim­inața, în baia de Coche­­ry. Acolo întâlnirăm nisce Samoieni și cu dânșii și un Rus, Marc Michilovici.­ Aflarăm forte puține de la dânșii. „In aceiași zi rădicându-se un vânt fa­vorabil împrăștierii gheței, încercarăm să înaintam spre Sud-Est, dar și acesta încer­care fu zadarnică. „Ne gândirăm atunci să o luăm spre Sud, înaintând între țărmurile Sud-Vestice ale Nouei Zemle și insulele numerose care se găsesc d’a lungul acelor țărmuri. „De acesta dată furăm mai fericiți. An­corarăm de vr’uă douăzeci de ori prin a­­ceste canaluri încurcate, când împinși de ghiață, când pentru a încerca d’a continua călătoria nostră. Și, în greua navigațiune prin aceste canaluri, vasul s’a­ lovit de pa­tru ori cu tote câ­tă ambarcațiune mergea înaintea nostră, sondând drumul. Dar, tre­buind“ să eviteze blocurile de ghiață în miș­care, eram adesea­ ori siliți să eșim din dru­mul indicat de imbarcațiune și atunci va­sul se lovea, sau curentul care era prea ta­re ne împingea spre sloiuri. De trei ori ne am lovit în nișce condițiuni atât de critice, în­cât desperam de a mai scăpa vasul și ne pregatim să ne facem drumul pe im­barcațiuni. „In dimineța de 5 Septembre, am pără­sit în fine aceste țărmuri, spărgând ghiațr, și am ajuns aci, la Kabarova. Antropometrul. — Un Italian a inventat de curând un aparat forte ingenios, care permite să se ia unui soldat tote măsurile trebuitore, de la încălțămite, până la chi­­piu. Acest aparat, forte simplu, face se se índeplinesca cu multă repeziciune una din operațiunile cele mai complicate ale mobi­­lisarii, adică îmbrăcarea omenilor chiemați supt arme. Antropometrul a fost încercat înaintea u­­nei comisiuni militare, președute de câtre generarele. di San Germano, comandant-șef al divisiunii din Roma; șase zeci de omeni dintr’un regiment de infanteria și trei­zeci de bersaglieri au fost măsurați cu ajutorul a două antropometri. Măsurile fiind notate, omenii au fost, în mai puțin două oră, îm­brăcați și trecuți în revistă de câtre ge­nerare. Regele Kalakau­a. •— Colonelul Judd, secretarul insulelor Sandwich, a sosit 4fie­­le aceste la New-York, venind din Europa și ducând un mare cutsă cu giuvaeruri și cu însemne destinate regelui Kalakaua și reginei, soția sea, pentru diua încoronării, care se va face în Honolulu la 12 Febra­­rie viitor. Printre acele giuvaeruri se află mai ănteiu două corone făcute la Londra după modelul coronei Țarului Rusiei, în aur săpat, lucrare esecutată într-un mod minunat, și împodobite amăndouă cu câte oă cruce de diamante; acea destinată lui Kalakaua este ceva mai naltă de­cât a re­ginei. Apoi sceptrul regelui, în argint ma­­siv cu incrustațiuni de aur. In sfîrșit man­­tiele regale de purpură cu hermină. Aceste giuvaeruri, care represintă uă a­­vere întrega, au fost îndreptate cu espre­­sul spre San-Francisco. Regele Kalakaua a fost deja încoronat după formele obicinuite în insulele Sand­wich, dar el ține să reîncepá acesta cere­­monii cu tote pompele curților europene, ceia­ ce explică serbările care se pregătesc la Honolulu pentru luna Februarie și la care au fost invitați cea mai mare parte din su­veranii Europei precum și președintele Sta­­telor­ Unite, unele guverne au renunțat de a întreține relațiuni diplomatice cu Vaticanul. Cu tate acestea Papii sunt aceia cari au scăpat Italia de barbari, cari îi a păstrat bine­fa­­cerile unității religiose și care a făcut din­ ea uă națiune gloriosă. Cu tote acestea voi urma înalta misiune a Papalității.“ Neapole, 25 Decembre.­­Tribunalul co­­recțional a condamnat la trei luni de în­­chisore un studinte și la uă lună de aceea­ șî pedepsa alți trei studenți, cari au provocat manifestațiuni în favorea lui Oberdank. Serviciul telegrafic al „Agenției Havasu Londra, 25 Decembre.­­— The Daily News­wice ca sir Ch. Dilke va fi numit în curând președinte al comitetului pentru guvernământul local înlocuind pe d. John Dodson, care va deveni cancelar al duca­tului de Lancaster. Sir Ch. Dilke va intra ast­fel în cabinet. Roma, 25 Decembre. — Respingând discursului cardinalului Pietro, decan al colegiului sacru, cu ocazia urărilor sacrului colegiu, Papa a zis că primeșce urările cardinalilor ca augurul unor timpuri mai bune, dar cu mersul evenimentelor dove­desce îndrăsnăță din ce în ce mai mare a inimicilor bisericei; făcând alusiune la pro­cesul Martinucci, a menționat noul atentat în contra suveranității Papei. Leon XIII a dus apoi: „ Cu tóte ca Adunările au pro­clamat marea putere morală a Sf-lui Scaun, I N F; O R M A T i U N Í Serviciul particular al­­ Românului* ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 13 Decembre 1882. Se voteza recunoscerea de cetățian ro­mân a d-lui Niculai Frigator, ardelen, vot care remusese nul din ședința trecută. Re­sul­ta­tul e afirmativ. D. Rob­escu își desvoltă interpelarea a­­nunțată relativă la liceul din Focșani și la scala de meserii din Vrancia. D-sea 4i ce cu căușele care făcuseră ca­se nu se în­ființeze liceu în Focșani erau lipsa de mij­­loce financiare și mai cu semn lipsia loca­lul necesar. Localul, 4ice d-sea, s’a clădit cu mari greutațî de comuna Focșani și nu mai e nici un motiv care se justifice ne­­înființarea liceului. Cât despre scala de me­serii din Vrancia, s’a alocat și uă subven­ție de guvern. D. Robescu întreba ce s’au făcut cu acei bani când localul e clădit și acolo. D. ministru al instrucțiunii (zice cu când mijlocele vor permite, se va face liceul­ur despre scala de meserii subvenția e și lo­calul de aseminea, numai, s’a făcut cere­rea ca se se facă acea scala în Focșani și acesta necesiteza întăi’4ieri. D. Constantinescu crede câ iu Focșanii au a se plânge de lipsa de scoli și cu alte localități. Buzăul spre exemplu e mai po­pulat de cât Focșani și déca sunt mijloce ar trebui să se facă la Buzău mai iute de ore­ce acolo nici gimnaziul nu e plătit de stat. D. Robescu susține din nou ca s’a basat pe cifre ei nu pe lucruri neîntemeiate, câ cheltuieli pentru local s’au făcut și ca nu trebuie ca acele cheltuieli să remâne za­darnice. D. ministru de interne șice liceiele n’au dat resultate atât de bune și câ póte ca liceiele chiar câte le avem sunt prea multe. Apoi 4ice nu e personal nici pentru gimnasiu, dor âncă de liceie nici a­­tât. Rogă pe d. Robescu să nu se pună pe acel teren. Se acordă ministerului de instrucție un credit de 29,143 lei pentru plata chiriilor la mai multe scóle. Se adoptă în unanimitate și fără discu­­siune proiectul de lege pentru înființarea unei case de ajutor a scólelor. La 3 ore și jum. ședința urmeză. Senatul nu s’a putut completa a4l. Ieri, M. S. Regele a primit visita Em. Sale Episcopului de Argeș, a generalului Cernat și a monseniorului episcop catolic. —x— M. S. Regele a visitat ieri seala Sf. Ma­ria a maicelor, din strada Pitar-Moșu. Re­gele a fost însoțit de adjutantele regesc colonel Greceanu și a asistat la serviciul religios din capela scalei. M. Lea Regina a asistat Sâmbătă la concertul d-sprei Iessipoff. Sala Ateneului a fost plină și celebra pianistă a cules a­­plauzele frenetice ale unui public ales și meloman. Ieri, pe la orele 11 și jumătate, minis­trul de externe D. Sturdza a conferit cu M. Lea Regele. Audiența a durat două clasuri. D. Gr. Tocilescu, directorele ministeru­lui de instrucțiune publică, a sosit în capi­tală cu trenul ora , 7—55. —x— Cu trenul Vărciorova, ora 7, a sosit în capitală marciasul d’Aubespin, ministru plenipotențiar al ducatului de Monaco. —x— ■—­x— — x— —x— Skî­ Ieri, cu trenul față de generare Călin —x— —x— D. Iorgu Cantacuzino, a tutunurilor și a sárii, a plecat ieri din pi­ală. Ieri, a sosit din Constantinopole d. Vse­­volovsky, colonel rus atașat pe lângă per­­sana principelui Alecsandru Battemberg. D. Vsevolovsky a fost însărcinat cu uă misiune specială și privitore la regularea cestiunii proprietăților musulmane ne­culti­­vate din Bulgaria. D-sea plecă a4i la Pe­tersburg cu trenul de Roman ora 10—45. —x— A4i, la ora 11, s’a ținut un consiliu de miniștri. —x— întrunirea de ieri a partitei liberale, care­­ s’a ținut la Senat, a votat, cu 20 voturi , contra 19, inoportunitatea revizuirii Cons­­tituțiunii, luând în vedere împregiurarile externe pe față. —x— In tote comunele, fară distincțiune de naționalitate, din județul Constanța, s’a a­­plicat legea recrutării cu cea mai mare li­niște, împotrivire nu s’a făcut de­cât la Măcin, din jud. Tulcea.­­—X— Procesul Mâncănescu-Sterie Popescu, a­­sasinii din strada Radu-Vodă, va veni înaintea juraților în ziua de 17 1. c. BULETIN METEOROLOGIC 13 Decembre 1882 diminața Severin, zăpadă 8—R. Focșani pice 3 —R Ura­i­o­vii ,. .1 R.-Sarat­a 1—1— Caracal „ 4 — Bacău zăpadă 2 — Slatina „ 3 — Petra „ 2— Pitescu „ 3 — Roman „ 1— C.-Lung „ 3— Botoșani „ 3 — T.-Jiului senin 10— Dorohoiu B 10— R.-Vâlcii ploe 3— Iași ploe 0­ 1-Măgurele zăpadă 1— Vasluiu­ zăpadă 1 — Zimnicea plae 7— Huși ploe 14-Alesandria variat 2 — Bârlad „ 2-­­Giurgiu ploe 5— Tecuciu „ 1 — Călărași „ 1— Galați „ 0 — T.-Vestel n 0— Brăila „ 0— Sinaia zăpadă 3— Tulcea „ 1— Ploesol ploe 0— Mangalia „ 2-­­Bazoil „ 2— Costanța senin 3— EFORIa SPITALELOR CIVILE In orașul Sinaia, districtul Prahova unde este și reședința de varo a Ma­iestății Sale Regelui, eforia a con­struit din nou otelul numit Caraiman, compus din 9­6 camere, având și tot mobilierul necesar. Acest otel a început a funcționa chiar din vara anului cuvinte 1882 supt administrațiunea eforiei, care dorind a -l închiria pe un termen de 3, 5 sau 10 ani începând de la 1 Iuniu 1883, publică spre cunos­­cința doritorilor ce se va ține licita­­țiune în localul ședințelor sale din Bucuresci, strada Colțea No. 38,la 1 Marte 1883 orele 10 de diminbțâ. Condițiunile relative se pot vedea la eforie în ori­ ce zi și oră de lu­cru. Șeful serviciului, I. V. Protopopescu. TE­ATRE-CONCERTE Opera Italiană. — Marți, 14 Decembre, beneficiul d-rei A. Gabbi, prima­ dona dra­matică assoluta, pentru ultima oră Aida, mare operă în 4 acte. Rolele de gât, gură, nas și urechi, tra­teza printr’uă artă specială DR. J. BRAUNSTEIN Fost asp. de medic secundar în Viena în clinicele: lui Braun (bale de femei și faceri) și a lui Hebra (Syphilis și bóle de piele). Consultațiuni de la 3—5 p. m. Strada De­­cebal No. 20 (în dosul Bărâției). BURSA BUCURESCI MOTIV OFICIALA , „ Cuban! Cu Imperiul­ rusesc!........................................... 13 Decembre—2 ore p. m. gata termen Live otomane....................................— — ■ Fond­uri de Stat ------------------------cump­r. Biletele Băncei Naționale------------------­, <or,c ____1_____________Argint......................................... ____ Renta romana perpet. 1875-5%. . _____Aur.............................................. 2 35 of. 2.40 Renta română amorf.­5.V0 ....­­­ _ _ | Fiorin­ de hârtie austr. . — —-----­­ ., (Schuldverschreib.) - _________~ _ Rubie hârtie............................................................ Oblig, de Stat O.F.R. 6%. • ■ • _____ _________ Renta­rom (Rurale conv.) 60/0 ._____________^ J rttr^F STRĂINE Gurs Curs împrumutul Stern 70­c................ BURSE ST.RAJ.NK­.­­jB a­jj ) Openheim 8% ^ • _________Viena 23 Decembre _________________ _ Municipal 8 °/o • • • • • _ y-------------------Napoleon de aur....................... 9 471> 9 475 » oraș. Bucuresci cu­lose Galbenul..................... 5 65 5 67 Valori diverse _ _ Imperial....................• • • 9 76 9 76 Scrisuri fonciare rurale /% • • ^2 _ __ Lira turcescă....................... 10 76 10 76 n n # ° °­ 0.............. ~ _ Argintul contra hârtie . . 100 — 100 __ Idem urbane 7%....................... • ^ _ — Rubla hârtie comptant . . 116 — 06 __ n­r ® °/o....................... — __ ~ Acțiuni credit anstalt. . . 285 05 284 90 , n­r. 5%....................... — Renta metalică 5%.... 76 80 76 70 Idem orașului laș!....................... —­ Renta hârtie....................... 76 — 75 90 ObHg. Case­ Pens ................ — 223 — Renta aur.......................... 94 90 94 80 Acțiuni Lasuri turcesci......... 25 20 25 — Banca Națională (500 1. vers. într.)------------------- 13 26­­ Schimb Londra 3 luni . 119 60 119 60 Soc. „Dacia-Rom.“ (250 1. vers.), 407 408 409 410 -------- „ Paris 3 luni . . . 47 32 47 35 Soc. d’Asig. „Națion.“ (200 1. vers) — — — — 232 — „ Berlin 3 luni. . . 08 60 58 65 Banca României (500 l. vers.) .--------------------------- „ Amsterdam 2"ani. 98 40 98 50 Soc.cred.mob.rom. (250 l.vers.). 222 220 470 — — — Paris Soc. rom de construcți și lucrări Renta franceză 50­ .... 114 95 114 95 publice (260 l. vers.)................ ..........630 531 - - Renta română 5%............. _ 90 — Schimb Renta rom. 6% C.F.R . . — — — — Londra cek ....................... .... —--------— — Credit mobiliar român . . — — — — 3 luni............................. 25.25.671/9 — —-----împrumutul elen 1879 . . — 407 — Paris cek....................................... 100 07.„ — — » » 1881 . . — — — 3 luni................................ 99 25 --------------------Banca otomană....................... 740 — 740 — Francia cek. ................................. — — — — — — Datoria turcescă................. 11 75 11 75 . 3 luni............................. 99 99.10 — — —­­ Lose turce ......... 54 75 54 75 Viena cek...................................... .........................................Schimb Londra la vedere. 25 22 25 22 3 luni . . .................... .... — — — — „ Amsterdam 3 luni. 205 62 205 62 _ napoleoni.......................... — — — — — — ,, Berlin 3 luni. . . 122 43 122 37 Berlin cek ............ 123 8711 — — — — Berlin 3 luni .............................. — . ~ ~ Napoleon............................. 16 19 16 19 Germania cek ........... 122 40 ____Prioritățile căilor ferate . 91 25 91 40 Amsterdam 3 luni . .------- - - ... ...................Acțiuni idem............................................................ S- Petersburg 3 luni .....................................................— R,;,.a am0rt. 5-,/0 C.F.R. . 97 10 97 - Belgia 3 luni............................... ..........Obligațiuni noul 6% . . . 101 75 101 90 ” (scurt) ................................. .... Impr. Oppenheim ... . 109 — 109 — Elveția 3 luni............................. Rubla hârtie comptant. . 198 50 198 75 Italia (3 luni) . — — ~ Won pto Schmab Londra 3 luni . . 20 15 20 15 Napoleon aur................................. ..........................— * Paris 2 luni . 80 10 80 10 Galbeni austriac!.............................................- —................». Amsterdam 2 luni. 166 75|l6b 75

Next