Romanulu, iunie 1889 (Anul 33)
1889-06-30
loc cultivate, sau le arendeza altora; că ele neputându-se da comunelor, fie chiar în fine, unii deși se găsesc de fapt în stat spre administrare, și cu îndatorire de apânirea acelor terenuri, dar, fiind cu totul lipsiți de miijloce, nu pot plăti regulat despăgubirea datorită Statului. In aceste diferite cozuri, resultatul final este că împlinirea despăgubirea cuvenită Statului se face cu mare greutate, și adesea ori chiar imposibilă, din cauza insolvabilităței debitorilor. De aci, însemnatele rămășițe ce lasă pe fiecare an acest venit bugetar al Statului, iar pe de altă parte se inlatureza, cele mai adesea ori, scopul ce a avut guvernul când, la 1878, a regulat împroprietărirea însurățeilor, acela adică ca aceștia se stâpânescă și se se folosescá singuri de pâmăntul ce Statul le-a dat din proprietățile sale ; iar nu ca ele să fie lăsate în părăsire, sau se beneficieze de ele alții cari nu au nici un drept, ci car fac numai specula de arendași. Legea de revizuire din 1887, neputându se pune acum pune în aplicare din diferite împregiurări, a făcut ca reua stare de lucruri, de care am vorbit, se continue în disprețul legei și în dauna dreptului Statului de creditor pentru despăgubirea ce ’i se datoresce și care represintă prețul pamântului cedat; căci, după cum am zis, acel venit se incheia, la finele fiecarui an, cu însemnate remășițe. Pentru stăvilirea acestei perderi, s’a observat că, în unele localități, perceptorii fiscali alergá la mijjloce abătute de la lege, adică deposităză, cu de la el putere și fără nici uă autoritare legală sau din partea ministerului, pe locuitorii împroprietăriți aflați în categoriele amintite, iar pământurile le dau in sarcina comunelor, cu îndatorire de a le stăpâni, administra și plăti ele Statului despăgubirea anual datorită. Disposițiunile art. 8 din legea rurală, pe care perceptorii se rezuma în acesta procedare a lor, nu ’și au casé de loc aplicațiune în cazul ce ne preocupă, deorece nu este analogie între condițiunea clăcașilor, împroprietăriți la 1864, și aceia a însurățeilor. In adevăr, celor d’anteiü, recunoscându-se de legiuitor un drept dobândit la pământul pe care îl munceau cu clacă, au fost împroprietăriți chiar pe moșiile pe cari el făcuse munca, fie ele particulare, fie ale Statului; pe când însurățeilor, legea rurală (art. 54 și 55) le recunosce numai în principiu dreptul de a dobândi pământ, case prin cumpărare în loturi și numai pe moșiile Statului, în anumită Întindere și cu anume preț. TÎanoa Kama fiin J AraI întwArtAnii îl învin căci acel articol prevede darea pământului pe semn și în proprietatea comunei numai când clăcașul mare fără testament sau moștenitori legiuiți, ori când nu plătesc regulat despăgubirea. Aplicându-se apoi acea disposițiune de lege și in privința pământului însurățeilor, unele rurale sunt, fără voia lor, silite iministra pământuri străine, îndatorire nu li se impune prin nici un lege, și ati cu din veniul lor despăgubirea cuta Statului, care de multe ori cevpre veniturile anuale ale comunei, ceia iduce desorganisare In serviciile ei. 1 asemenea situațiune, singurul mijloc îndreptare nu este decât aplicarea art. 8, ibinat cu art. 5 din regulamentul de la 8, (publicat în Monitorul No. 135 din 8), pentru esecutarea art. 5 și 6 din bruralâ, după care pământurile neluate în siune de cei împroprietăriți, în termen 2 ani de la punerea lor în stăpânire, reiau pe sena Statului in nici un cas plăti ele despăgubirea către Stat. Acesta măsură nu se pute éuse aplica decât numai în cazul când cei împroprietăriți nu au luat de la început în stăpânire pământurile ce li s’au dat, sau când de și le-au luat în posesiune, dar în urmă le-au părăsit, nemaicultivându-le. Spre a se putea păși și la reluarea în stăpânirea Statului a acestor pământuri, amânórea vĕ ruga, domnule , . . . , se însărcinau pe înșiși subprefecții de plasî ca, împreună cu primarii și perceptorii respectivi, se constate, în mod pregătitor, terenurile de asemenea categorie, în parte la fiecare moșie a Statului pe care s’au făcut împroprietărire de însurăței, încheind pentru fiecare moșie câte un proces-verbal în patru exemplare, la care se va alătura tabela de numărul locuitorilor aflați în aceste categorii (după formularul alăturat). Veți atrage luarea aminte a d-lor subprefecți, perceptori și primari asupra importanței acestor constatări și le veți recomanda să pună tata îngrijirea și băgarea de semn ca, în efectuarea lor, să nu se facă greșeli sau nedreptăți cari să dea loc la reclamațiuni din partea locuitorilor ale căror pământuri vor fi trecute în tabele, fără a fi în categoria celor amintite, spu se se omită terenuri de acest fei cari trebuesc luate în posesiunea Statului. In cât se ține casé de acel însurățel cari cultivă sau nu singuri pământurile ce au în stăpânire, ori le arendeza altora, dar fără a se plăti despăgubirea cuvenita Statului, sau nefiind"în stare de a o achita din lipsă de miijloce, în privința lor, neavând nici un disposițiune de lege sau de regulament care se autorise deposedarea, luarea și darea acelor pământuri in administrarea comunelor, după cum s’a observat că se urmeza, este arbitrară. Singura îesură care trebue luată asupra acestor pământuri și pentru care ve rog se dați cuvenitele ordine, în înțelegere cu d.............al județului, este ca ele să se arendeze prin licitațiune publica, pe socotela împroprietariților, de către autoritatea comunală împreună cu perceptorul local, iar cu din arenda anuală ce va resulta să se achite ratele datorite din despăgubirea către Stat. Licitațiunea se va face cu observarea disposițiunilor legei comptabilitatei generale a Statului, prin luare de garanție de la concurenți și adjudecator^t și prin încheiare de contract în regula cu acest din urmă, după ce casieria va aproba resultatul licitațiunei. Esecutarea întocmai a condițiunilor contractului de arendare, încasarea regulată a arendei și vărsarea ei la tesaur, în comptul despăgubirel datorita Statului, va fi pusă in sarcina primarului comunei și a perceptorului respectiv, cari vor fi personal respingltori de ingligența sau de rea credința, iar contororii fiscali, ca și d nil subprefecți de plasî, vor fi îndatorați a priveghia la îndeplinirea acestei îndatoriri impusă primarului și perceptorului. Numai cu modul acesta sperăm domnule ........................ a se avea la îndreptare în starea de lucruri destul de precară și neregulată pe pene acum, și a asigura Statului încă area, fără remășițe, a sumelor ce i se datoresc din prețul acestor pământuri, și așteptăm de la d-vestra și d-nil .....................să luați de urgență măsuri pentru esecutarea acestui ordin. Primiți, vă rog, d-le . . . , asigurarea considerațiunei mele. p. ministru, D. Dobrescu. .............. ———Im&M- mmm - ▼T ROMANULU 30 IUNIU ESAMENELE GENERALE 18 Iunie Institutul de fete al d-nei Marlia Clasa III primară I. germană, III și IV matematica, clasa V superioră 1. română și 1. franceză, VI idem, VII idem. Scala Normală a Societății I. Clasa I matematica, II istoria, III geografia, IV se. naturale. Liceul Sf. Sava Clasa I 1. latină, II religia, IV 1. francesă, V 1. română, VI armele. Liceul M. Basarab Clasa I caligrafia, III istoria, IV religia, V 1. germană, I. francesă, VII armele. Gimnasiul Lazăr Clasa I 1. română, II istoria, IV geografia. Gimnasiul M. Bravul Clasa I istoria, II sc. naturale III elina, IV 1. francesă. Seminarul central Clasa II-III desenul. Scala normală de institutori Clasa I 1. română și istoria, 111 1. germană. Scala normală Carol I Clasa I musica, II frîngheria, III. româna, IV practică pedagogică. VARIETATE Cossova. Ziua de 26 iuniü, 1389 a fost uă di fatală pentru șerbi. Regele lor Lazăr a caa jut zdrobit de puternica armata musulmană, cu tote ca avea ca aliați pe Sisman regele Bulgariei și pe banul de Macio, tatal séu. El singur a căzut în mânele turcilor iar armata sea a rămas pe câmpul de luptă, marta aprope tata. A doua esti sultanul plimbându-se pe câmpul de lupta, numit al Mierlei, a cjuis, văzând soldații șerbi morți: «Dar aceștia toți sunt tineri». Un pașă îl răspunse : «Tocmai de aceia au pierdut lupta S’au aruncat copilaresce asupra nostră». Cronica scrie, că după aceste vorbe un soldat prefăcut ca e mort, se scula și răni de marte pe sultanul. Acest soldat era Miloș Qobilovici. Turcii înfuriați, măcelăriră atunci pe regele Lazar și pe ceilalți prizonieri sârbi. Era deci ce serbără de alalta eri Serbia. Asupra celor întâmplate pe acele vremuri mai putem da urmatórele detalii. Fiul lui Amurat I, sultanul asasina , Baiazer Fulgerul la 1390 s2 ocupa și Bulgaria, iar pe Sisman, regele ei, ii ucise în temnița pentru ca acesta se aliase cu cel ialți creștini contra armatei, turcesci. . Voevodii români se seie ca s’au impăcat cu turcii, încheiând tractatul de pace Se scie apoi de asemeni și lupta ce armatele creștine aliate au dat la Nicopoli, și unde tot turcii ar fi fost biruitori, deși regele Sigismund al Ungariei Zisese vâdénd armata creștină cu cerul de ar cadea și s’ar opri in sulițele armatelor unite, iar france ii în trufia lor de cei»ü câ el singuri sunt destul pentru a zdrobi pe turci. Si desigur ca deea Baiazet nu cadea în mânele lui Tamerlan, apoi creștinii o pareau și mai rea. Totuși Serbia de aci încolo tu atât de slăbită, încât la 1426, despotul Stefan Brancovici, ginerile lui Lazar, merge la Buda, și Închinasera lui Sigismund, carul i da de îndată Belgradul și de la care primi în schimb mai multe cetăți în Ungaria și boierirea maghiară. Iar referitor la Bosnia, se dau urmâtorile : După mortea lui Stefan Tvarko, fu ales de rege Toma Stefan. Acesta dornin o parte din Bosnia regelui Mateiu al Ungariei, care puse apoi de comandant al Belgradului pe fiul lui Toma Stefan, ceia ce făcu pe Brancovici ca mai târziu, din necaz, sâ vinǎ și să conducă chiar el în persona pe Turci contra Belgradului. Ocupat fiind Belgradul, fostul comandant Tomașevici se reîntorse în Bosnia, omorî pe tatăl său și se făcu rege Nevrând însă să plătăscă tribut Sultanului, acesta veni și ocupă Saita, prinse pe regele Stefan și-l decapita. Osemintele lui s’au găsit și s’au îngropat apoi cu pompă în anul trecut. Osemintele regelui Lazăr se păstrază la mănăstirea Ravovița, unde au fost așezate de călugări și la care mormânt pelegrinză de câteva Z Ie mii și mii de sârbi. ACTE OFICIALE Ministerul de interne Transacțiunea încheiată între ministerul de interne și d. Leizer Bitman, se aproba: — Consiliul comunei rurale Benesci, din județul Vâlcea, se disolva pentru motivele arâtate în sus citatul raport, numindu-se membrii în comisiunea interimara d-nii Stancu Dumitrescu, Alecsandru Popescu și Mihai Grigoroi. Ministerul de resbel S-a aprobat un concediu de 7 luni In țara, pentru interese de familie, lococotenentului Harisescu Dimitrie din regimentul 4 linie, trecânduse în același timp, pe zjiua de 16 luniu 1889, în posiție de disponibilitate, pentru concediu mai mare de șase luni. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor. Transacțiunea încheiata de ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor cu moștenitorii defunctului C. Robescu, prin procurator d. I. Braescu, se aproba. Ministerul de finance Se înființază în serviciul complabilitații și al casieriei centrale a casei de economie un numar de șase adjuncți, din caii trei retribuiți cu câte 250 lei pe luna, și ceilalți trei cu câte 200 lei pe lună. Creditul necesar pentru plata acestui personal, în sumă de lei 16,200 pe an, se va acoperi din resursele speciale ale casei de economie, cu începere de la 1 Aprile 1889. — D. N. R. Lepădătescu se numeșce inspector general al caselor de credit agricol, In locul d-lui D. G. Munteanu, trecut în altă funcțiune. SCĂRI ECONOMICE Suna, Marți și alaltăieri pe la amiaz a plouat bine peste tot jud. Constanța. Semănăturile cari deja erau amenința de seceta, au reînviat, și acum vor li un spic care va compense în bariere ce n’a făcut în pae mâna și cheltuere agricultorilor. Mai tote semănaturile süt asigurate cu aceste ploi. Vielor pute s-a causat puțin reü, din causa ca ea nd la înflorire repeziciunea ploei le-o fi scut ceva reu. * Timpul, în urma ploilor din aceste două zile, s’a mai recorit. Temperatura inosferei variasa între 18 și 24 centigr de la embra. Apa marei este destul de calda, marea calma. Cerul este iarăși înoft. Timpul.Din ploile ce au urmat atmosfera s’a mai răcorit. Recoltele mug bine în județul Prahova. Crescerea poamburilor progreseza cu el grânele promit bobul celeia ce preocupa onse pe aga că, prețurile grânelor și pornat forte scăzute , așa că, cât cumperatori pentru magazii venetâ cu perderi. Acesta se , pentru Ploesci causei cu afad ucte cu Transilvania sunt ître Austro-Ungaria prin var ce a impus cerealelor nostr I n congri sindicală de cereale, făinuri in Paris, pentru a da o mai acțiune cerințelor comerciului, agricultural a decis de cură unui congres comercial iiti fiecare an la Paris. Comite nățiune al acestui congres și a presidenții tuturor instituțiuni de scop încurajiarea comerciuh și agriculturei. Primul a ține în Septembre Ac. dărilor de somn aagricole din diferite flor asupra cerealelor spirturilor, zahărului, producte din tote brannuri de îngrășat etc. istiunilor economice. In curând comitetul de organisațiune se va reuni pentru facerea programului detaliat al congresului, program ce’l vom face cunoscut cititorilor noștri. Iată un exemplu anca, de ce vrea să zică inițiativa privata în alte țari, când e vorba e discutarea Gestiunilor economice. 89 și va 1. Cor supra p țări. 2. In făinurile și asupi șele ag 3. Ea ... NTAMPLARILE PILEI ._Onu—In Ziua de 11 curent, 8 ore săra, h comuna Esechioi din plasa Silistra-ziua, (Dobrogea), locuitorii Stefan Urumglu când se întorcea de la ogarele séle, când era aprope de sat, un baiat de Turc fiul lui Idris, tot din acea comuna, pânindu-l a tras cu pușcan el pe care glorul l-a străpuns pe la spate prin inima, ramdu-l și mâna când a eșit din peptel , și încetat din viața. e Zice ca băiatul de turc deflorând fiii lui Stefan, Stefan ar fi tras cu pușca îmbăiat pe care l’a rânit la mâna , care ăsă facându-se bine și voind a se resbna a ucis pe Stefan. Grindină. — In Ziua de 3 Mai, a. c., ivind plaie torențiala cu grindina pe testoriul comunei Rănceni, jud. Prahova, a aulat stricăciuni mol pomilor fructiferi de ot felul. Paguba se urca la 1500 lei. ___ r* înecat.—In ziua de 6 Iunie a. c., individul Neculae Corfei, herghelegiul cailor locuitorile comunei Cocargeana, județul Ialomița, pe când voia a trece catare balta acelei moșii, a câzut după cal și s’a înnecat. După cercetările făcute, cadavrul s’a găsit și s’a îngropat, nefiind nici un banuiala asupra morței. Trăsnit. — In cilina de 7 Iunie a. c., a câzut trăsnetul asupra unui dafin sub care se afla locuitorul Dumitrașcu A. Pârjol, împreună cu soția sa Maria, din comuna Prunișor, județul Mehedinți, unde se dusese spre a se feri de ploc. Femeia Maria a încetat imediat din viață, iar soțul sau se afla în agonie. Mal surpat.—In ziua de 7 Iunie a. c., locuitorul surdo-mut Curt Omer Abdi, din comuna Tortoman, plasa Medgidia, județul Constanta, a intrat în cariera Defcea, unde, sapând humă, pământul s’a prăbușit peste densul și l’a omorât. Găsit mort.—In noptea de 7—8 Iunie a. c., locuitorul Mihalache Marin, pădurar, a fost găsit mort (împușcat) in marginea pădurei de la comuna Alexeni, județul Ialomița. Asasinul se bânuesce a fi indivizul Marin Manolache, tot din acea comună iis care s’a și arestat de primar. Cașul s'a comunicat parchetului. Incendii.—In ziua de 9 Iunie a. c., p la orele 8 diminăța, s’a ivit incendiu un porumbar al d-lui Constandache Constantin, arendașul moșiei Ciochina din județul Ialomița, ce era situat în fața bisericei. Până să se adune locuitorii, carii aflau la munca câmpului, focul, luând pre 1 porțiuni mari, a ars acel porumbar, in car se găseau 100 chile orz, 30 chile rapița un grajd, șeptecal, hamurile, un trasun precum și bisericile din acea comuna, atât cea noua cât și cea veche. Cu tot a cestea, prin concursul dat de locuitori, a putut scote din biserici tot ce se afla într’cnsele. Mort din causa beției.—In diminăț Zilei de 10 Iunie a. c., *de către locuitori Ilie Gheorghe Militaru și Ghinea Gheorghe 4 Nedelcu, din comuna Cândesci, județul Dâmbovița, s’a găsit cadavrul consătănuluil lor Pana Bucur în vălcelul numit Balanulf Ulița-Vael-Popi. Din constatările făcute re- sulta că mortea a provenit din causa beției. Gasul s’a comunicat parchetului. 1 ARTE. — TEATRE * * *Fosta Grădina Stavri , (Liedertafel) Teatrul Român.—Duminica, 18 Iunie 188 ' representațiune extraordinara dată de d-nele Amelia Nottara, Odesianu, Mateescu și de d nui St. Iulian, Catopol, Roșianu , Bajenaru. Se va juca: Studentul cerșetor, [ope* reta în 4 acte. —* începutul la 8 și jum. săra. NB. Acesta societate va da 4 representațiuni de operete în cursul acestei săptâmâni. ** Societatea de Gimnastică „ Turn Verein“.—Duminica 1830) Iunie 1889, Mare Serbare în localitățile stabilimentului Oppler. Serbarea se începe la orele 3, p. m. pe livada gradinei Coloseului Oppler Concertul Orchestrei din Praga sub dirigiarea d-lui Skrlandt și al musicei Regimentului I de Roșiori sub dirigiarea d-lui Neudörfler.—Hala acoperită pentru 2000 persone.—S’au luat disposițiuni pentru a se aranja diferite jocuri pentru copil, precum și tote precauțiunile ca onor. Public să nu fie supărat de praf și de sare. 41 La orele 5 p. m. : Diferite eserciții gimnastice, esecutate de 200 persone. La orele 7 seara: Inalțarea diferitelor balene gigantice și producțiunea vestitului aerostat Charles Surprise, care se va lasa jos din balon de lată înălțime forte mare cu umbrela de cădere. La orele 8 seara. Dans în sala Imperiala. «I>fELURIMI Regele Alexandru la Kossova.—La serbările ce se țin la Kossova ia parte și tenérul rege Alexandru. Era itinerarul călătoriei și petrecerei lui în aceste locuri. Până la 17 Iunie va sta la Krusevaț. Daca timpul va fi frumos, la 16 se duce la Rasiva unde se va pune temelia unui turn de iarba de pușca, apoi la Ljubostin și Trstenik. La 18 Iunie se duce la Kraljevo unde va sta 2 zile. La 20 Iunie se va unge de rege in mănăstirea Ziza. A doua zi după acesta serbare se va duce calare la Studenika și la 22 se reintorce la Kruljevo ; la 23 se duce la Gorni Milanovaț, apoi la Takova, Arangelovaț și la 27 se reintorce la Belgrad. Un cavaler din evul mediu în nisip. FOIȚA ROMÂNULUI 30 IUNIE 78 ;rima dih gardes DE JULES MARE PARTEA A TREIA —síra onore ea cu plăcere. * sticluța roșind. Órejosca ? Son emoția•acțiune de stupăști— D-l judecător va bine-voi să priimesca sticluța cu rachiul... — Ei spre legea mea, nu refus... Iți mulțămesc, d-le Courlande. — D-l judecător însă va ierta îndrasnela mea ?... Rezervistul îl strînse mâna fostului sergent de infanterie și de marină, și rise c’uă voce timbrată : — Iți mulțămesc... îmi ai făcut un mare plăcere... Apoi se aplecă spre bucata lui de carne și o inspecta cu un aer cât se pate mai voios. Courlande tuși și o Jise cu orecare eșuare: — Dacă d. judecător voește să permită unui fost soldat a da un sfat ? — Cu plăcere... — D. judecător lasă ca lemnele verdii pe cari e pusă carne să scota fum , acesta va afuma carnea... D. judecător are destul cărbuni roșii pentru a ’și frige carneau. le?Ah! ah! ai fost bucătar, d-le Gour» - Nu... dar toți vânătorii... sunt... orei bucătari. ’ -1.. ... de omul al carui nume îl pronunțai mal — Bagă de semn, d-le de 1 nici uă inscripțiune, despre desperarea jua din eaorl... Se stinge focul.nelor fete, in fine, despre raportul sed, în De Doriat ? Și începu se sufle în eli dă, urma căruia amânarea de trei <Jile s’a *-- Tocmai de densul* pe când judecătorul vorbea schimbat într’un amânare de șase luni. — Situațiunea acestui condamnat care — In adivĕr,Jise el, arci- Vorbi asemenea și de ciudatele cuvinte ale aștepta martea de șese luni te interesat c’un contra-anchetă, i în Lucianei, séza ? care era să se facă eșec Do — Poliția este puternica, dar cunosc — Forte mult, d-le judecătorii credea rat ceva și mai puternic decât poli!ia.‘ °* aici este un mister. Calatori* mea n’are ~ Ghicisem asta... d. mu ' le se mórul!.. alt scop decât d’a face sa se dea tot la voda ca am un miros ré ~ Eta! Etă! sc,e că are “«Pirațiune lumină. Am contat deci pe d-tea, d-le de nature‘ acesta sună fata!.. Moraines. — t>end’u a te face în ce judecătorul urmă: 1). Moraines nu răspundea de loc,Cour consis'? peésia a doua / Care va dura '«“f*“ raI>° r. . . voit se ți povestesc ci scăpat titlul meu se declara resbelul. Am plecat, lan de urmă. . . , ca prin minune de ghiusem deci ce sa mai petrecut de a* — Seim că d-tea ai luat uă parte ac __ Ascult cu totă semnule tunel, și pentru ânteia oră, de lalulintretiva la anchetă, căci in resortul d-tele s’a judecát oricut, aud vorbindu-se de acesta afacere, comis crima. Presupun ca ancheta d-tele Moravies a povestantele _ Ital da voed. judecâtor întreb nu sa sporit în ziua în care actele au de car, au vorbit în a parte, care este părerea d-sele a fost înaintate camerei de punere sub acus p030 cuai Q;au , ma Veni __ N’am nici un cuvânt ca se’ți-o assare; chiar a doua zi, când Doriat trebuia gera g6 implore aju Acțiunea când se platescâ cu viața sea pentru omorul lui avo0a luiU Dandais, i Doriat și Și după uă scurtă tăcere ! Bourreille* parchetul din Paris a trebuit nepotul procurorulu Paris, cum •— Sunt convins ca Montmayeur este se ’ți scrie, trimițându’ți și însarcinându-te Câteși trei se dusei se gasescá vinovat, cu o nouă anchetă... pentru a obține un p0 d> de la gondi ministrul de Împărtășesc și cu convingerea d-tele, asemenea amânare, trebuia să fie întru justiție, cu care a întrevedere d-le de Moravias. Din nenorocire, a sei câteva dovedi pentru nevinovăția lui Do- la Opera. Povestireșce pentru ca este vinovat, nu este lucru mare... Ași hat... vorbesc, d-le judecător, în interesul trei eșecuțiuni, deja îmi voi mai bine cel mai simplu indiciu, furâ lui Doriati și cred ca vei avea destulă înbracat și gătit pți. Vorbi des nume de autor. Aici avem numele autoredere în mine pentru a me face se sciu pre deposițiunile infetine, destulu’* dér n’avem indicii... li pre visita făcută ! care se co- — Acésta te privesce, d-le Courlande Judecătorul-soldat se gândi câteva mi- misese omorul ! Morainesse — O se voiti, d-le de Moraines, a ’’ He. El își uitase carnea, și Courlande îi așteptase gâseirea sângerosâ, scrie câteva cuvinte cari se me acret ü luse aminte: Și unde nu veii rolul alb și furâ pe lângă Claudina și Luciana? — Cu cea mai mare plăcere, deși mărturisesc ca nu scrau cum o se le fie de folos... — D. de Moraines desperă de viața lui Doriat ? — Vai! — D. de Moraines să nu pórda tota speranța. Voi pune în acestă afacere tot curagiul, tot devotamentul și inteligința mea. Văd și eu ca acesta nu este un afacere ordinară, nn crimă vulgară... va trebui mijloce romantice... ei bine eu sunt un om de imaginațiune, d-le judecător, mijlocele de imaginațiune, mijlocele romantice le cunosc, acesta este partea mea... conteza pe mine... Dar d Judecâtor nu observă că i s’a fript carnea... Moravies luă carnea de pe foc, o puse intr’un gamelă, și zise: — Am să ’ți daui scrisórea ce ’mi ceri. Scrise câteva linii cu creionul pe un foie pe f’are o rupie din carnetul său, o semna e agentului, —laude. — c, d-le judecător. Nu ’hit rén cât sé vé doresc un bun cv nu lipseșce de loc armatei eia ce lipsesce, este norocul!... (Va urma).