Romanulu, iunie 1889 (Anul 33)

1889-06-30

loc cultivate, sau le arendeza altora; că ele neputându-se da comunelor, fie chiar în fine, unii de­și se găsesc de fapt în stat spre administrare, și cu îndatorire de a­pânirea acelor terenuri, dar, fiind cu totul lipsiți de miijloce, nu pot plăti regulat des­păgubirea datorită Statului. In aceste diferite cozuri, resultatul final este că împlinirea despăgubirea cuvenită Statului se face cu mare greutate, și a­­desea ori chiar imposibilă, din cauza in­­solvabilităței debitorilor. De aci, însemna­tele rămășițe ce lasă pe fie­care an acest venit bugetar al Statului, iar pe de altă parte se inlatureza, cele mai adesea ori, scopul ce a avut guvernul când, la 1878, a regulat împroprietărirea însurățeilor, a­­cela adică ca aceștia se stâpânescă și se se folosescá singuri de pâmăntul ce Statul le-a dat din proprietățile sale ; iar nu­ ca ele să fie lăsate în părăsire, sau se bene­­fi­cieze de ele alții cari nu au nici un drept, ci car fac numai specula de arendași. Legea de revizuire din 1887, neputân­­du se pune­ acum pune în aplicare din di­ferite împregiurări, a făcut ca reua stare de lucruri, de care am vorbit, se continue în disprețul legei și în dauna dreptului Statului de creditor pentru despăgubirea ce ’i se datoresce și care represintă prețul pamântului cedat; căci, după cum am zis, acel venit se incheia, la finele fie­carui an, cu însemnate remășițe. Pentru stăvilirea acestei perderi, s’a ob­servat că, în unele localități, perceptorii fiscali alergá la mijjloce abătute de la lege, adică deposităză, cu de la el putere și fără nici uă autoritare legală sau din partea ministerului, pe locuitorii împroprietăriți a­­flați în categoriele amintite, iar pământurile le dau in sarcina comunelor, cu îndatorire de a le stăpâni, administra și plăti ele Sta­tului despăgubirea anual datorită. Disposițiunile art. 8 din legea rurală, pe care perceptorii se rezuma în acesta proce­dare a lor, nu ’și au casé de loc aplica­­țiune în cazul ce ne preocupă, de­ore­ce nu este analogie între condițiunea clăca­­șilor, împroprietăriți la 1864, și aceia a în­surățeilor. In adevăr, celor d’anteiü, recunoscân­­du-se de legiuitor un drept dobândit la pă­mântul pe care îl munceau cu clacă, au fost împroprietăriți chiar pe moșiile pe cari el făcuse munca, fie ele particulare, fie ale Statului; pe când însurățeilor, legea rurală (art. 54 și 55) le recunosce numai în prin­cipiu dreptul de a dobândi­­ pământ, case prin cumpărare în loturi și numai pe mo­șiile Statului, în anumită Întindere și cu a­­nume preț. TÎanoa Kama fiin J A­r­­aI întwA­rtAnii îl învin căci acel articol prevede darea pământu­lui pe semn și în proprietatea comunei nu­mai când clăcașul mare fără testament sau moștenitori legiuiți, ori când nu plătesc regulat despăgubirea. Aplicându-se apoi acea disposițiune de lege și in­ privința pământului însurățeilor, unele rurale sunt, fără voia lor, silite iministra pământuri străine, îndatorire nu li se impune prin nici un lege, și ati cu din veni­ul lor despăgubirea cu­ta Statului, care de multe ori cevpr­­e veniturile anuale ale comunei, ceia iduce desorganisare In serviciile ei. 1 asemenea situațiune, singurul mijloc îndreptare nu este de­cât aplicarea art. 8, ibinat cu art. 5 din regulamentul de la 8, (publicat în Monitorul No. 135 din 8), pentru esecutarea art. 5 și 6 din b­­­ruralâ, după care pământurile neluate în siune de cei împroprietăriți, în termen 2 ani de la punerea lor în stăpânire, reiau pe sen­a Statului in nici un cas plăti ele despăgubirea către Stat. Acesta măsură nu se pute éuse aplica de­cât numai în cazul când cei împroprie­tăriți nu au luat de la început în stăpâ­nire pământurile ce li s’au dat, sau când de și le-au luat în posesiune, dar în urmă le-au părăsit, nemai­cultivându-le. Spre a se putea păși și la reluarea în stăpânirea Statului a acestor păm­ânturi, am­ânóre­a vĕ ruga, domnule , . . . , se însărcinau­ pe înșiși sub­prefecții de plasî ca, împreună cu primarii și perceptorii respectivi, se constate, în mod pregătitor, terenurile de asemenea categorie, în parte la fie­care moșie a Statului pe care s’au făcut împroprietărire de însurăței, încheind pentru fie­care moșie câte un proces-ver­­bal în patru exemplare, la care se va a­­lătura tabela de numărul locuitorilor a­­flați în aceste categorii (după formularul alăturat). Veți atrage luarea aminte a d-lor sub­­prefecți, perceptori și primari asupra im­portanței acestor constatări și le veți re­comanda să pună tata îngrijirea și băga­rea de semn ca, în efectuarea lor, să nu se facă greșeli sau nedreptăți cari să dea loc la reclamațiuni din partea locuitorilor ale căror pământuri vor fi trecute în ta­bele, fără a fi în categoria celor amintite, spu se se om­ită terenuri de acest fei cari trebuesc luate în posesiunea Statului. In cât se ține casé de acel însurățel cari cultivă sau nu singuri pământurile ce au în stăpânire, ori le arendeza altora, dar fără a se plăti despăgubirea cuvenita Sta­tului, sau nefiind"în stare de a o achita din lipsă de miijloce, în privința lor, nea­­vând nici un disposițiune de lege sau de regulament care se autorise deposedarea, luarea și darea acelor pământuri in admi­nistrarea comunelor, după cum s’a obser­vat că se urmeza, este arbitrară. Singura î­­esură care trebue luată asu­pra acestor pământuri și pentru care ve rog se dați cuvenitele ordine, în înțelegere cu d.............al județului, este ca ele să se arendeze prin licitațiune publica, pe socotela împroprietariților, de către autoritatea comu­nală împreună cu perceptorul local, iar cu din arenda anuală ce va resulta să se achite ra­tele datorite din despăgubirea către Stat. Licitațiunea se va face cu observarea disposi­­țiunilor legei comptabilitatei generale a Sta­tului, prin luare de garanție de­ la concu­renți și adjudecator^t și prin încheiare de contract în regula cu acest din urmă, după ce casieria va aproba resultatul licitațiunei. Esecutarea întocmai a condițiunilor con­tractului de arendare, încasarea regulată a arendei și vărsarea ei la tesaur, în comptul despăgubirel datorita Statului, va fi pusă in sarcina primarului comunei și a per­ceptorului respectiv, cari vor fi personal respingl­tori de ingligența sau de rea cre­dința, iar contororii fiscali, ca și d nil sub­­prefecți de plasî, vor fi îndatorați a pri­­veghia la îndeplinirea acestei îndatoriri im­pusă primarului și perceptorului. Numai cu modul acesta sperăm domnule ........................ a se avea la îndreptare în starea de lucruri destul de precară și ne­regulată pe pene acum, și a asigura Sta­tului încă area, fără remășițe, a sumelor ce i se datoresc din prețul acestor pă­mânturi, și așteptăm de la d-vestra și d-nil .....................să luați de urgență măsuri pentru esecutarea acestui ordin. Primiți, vă rog, d-le . . . , asigura­rea considerațiunei mele. p. ministru, D. Dobrescu. ..............­ ———Im&M- mmm - ▼T ROMANULU 30 IUNIU ESAMENELE GENERALE 18 Iunie Institutul de fete al d-nei Marlia Clasa I­II primară I. germană, III și IV matematica, clasa V superioră 1. română și 1. franceză, VI idem, VII idem. Scala Normală a Societății I. Clasa I matematica, II istoria, III geo­grafia, IV se. naturale. Liceul Sf. Sava Clasa I 1. latină, II religia, IV 1. francesă, V 1. română, VI armele. Liceul M. Basarab Clasa I caligrafia, III istoria, IV religia, V 1. germană, I. francesă, VII armele. Gim­nasiul Lazăr Clasa I 1. română, II istoria, IV geo­grafia. Gim­nasiul M. Bravul Clasa I istoria, II sc. naturale III elina, IV 1. francesă. Seminarul central Clasa II-III desenul. Scala normală de institutori Clasa I 1. română și istoria, 111 1. ger­mană. Scala normală Carol I Clasa I musica, II frîngheria, II­I. ro­mâna, IV practică pedagogică. VARIETATE Cossova. Ziua de 26 iuniü, 1389 a fost uă di fa­tală pentru șerbi. Regele lor Lazăr a ca­­a jut zdrobit de puternica armata musul­mană, cu tote ca avea ca aliați pe Sis­­man regele Bulgariei și pe banul de Macio, tatal séu. El singur a că­zut în mânele turcilor iar armata sea a rămas pe câmpul de luptă, marta aprope tata. A doua esti sultanul plimbându-se pe câm­pul de lupta, numit al Mierlei, a cjuis, vă­­zând soldații șerbi morți: «Dar aceștia toți sunt tineri». Un pașă îl răspunse : «Tocmai de aceia au pierdut lupta S’au aruncat copilaresce asupra nostră». Cronica scrie, că după aceste vorbe un soldat prefăcut ca e mort, se scula și răni de marte pe sultanul. Acest soldat era Mi­­loș Qobilovici. Turcii înfuriați, măcelăriră atunci pe regele Lazar și pe cei­l­alți prizonieri sârbi. Era deci ce serbără de alalta­ eri Serbia. Asupra celor întâmplate pe acele vremuri mai putem da urmatórele detalii. Fiul lui Amurat I, sultanul asasina , Baiazer Fulgerul la 1390 s2 ocupa și Bul­garia, iar pe Sisman, regele ei, ii ucise în temnița pentru ca acesta se aliase cu cel­ i­alți creștini contra armatei, turcesci. . Voevodii români se seie ca s’au impă­­cat cu turcii, încheiând tractatul de pace Se scie apoi de asemeni și lupta ce ar­matele creștine aliate au dat la Nicopoli, și unde tot turcii ar fi fost biruitori, de­și regele Sigismund al Ungariei Zisese vâ­­dénd armata creștină cu cerul de ar cadea și s’ar opri in sulițele armatelor unite, iar france ii în trufia lor de cei»ü câ el singuri sunt destul pentru a zdrobi pe turci. Si de­sigur ca deea Baiazet nu cadea în mânele lui Tamerlan, apoi­­ creștinii o pareau și mai rea. Totuși Serbia de aci în­colo tu atât de slăbită, în­cât la 1426, despotul Stefan Brancovici, ginerile lui Lazar, merge la Buda, și Închina­sera lui Sigismund, carul i da de îndată Belgradul și de la care primi în schimb mai multe cetăți în Un­garia și boierirea maghiară. Iar referitor la Bosnia, se dau urmâ­­tori­le : După mortea lui Stefan Tvarko, fu ales de rege Tom­a Stefan. Acesta dorni­n o parte din Bosnia regelui Mateiu al Ungariei, care puse apoi de comandant al Belgradului pe fiul lui Tom­a Stefan, ceia ce făcu pe Bran­­covici ca mai târziu, din necaz, sâ vinǎ și să conducă chiar el în persona pe Turci contra Belgradului. Ocupat fiind Belgradul, fostul­ comandant Tomașevici se reîntorse în Bosnia, omorî pe tatăl său și se făcu rege Nevrând însă să plătăscă tribut Sultanului, acesta veni și ocupă Saita, prinse pe regele Stefan și-l decapita. Osemintele lui s’au găsit­­ și s’au îngropat apoi cu pompă în anul trecut. Osemintele regelui Lazăr se păstrază la mănăstirea Ravovița, unde au­­ fost așe­zate de călugări și la care mormânt pe­­legrinză de câte­va Z­ Ie mii și mii de sârbi. ACTE OFICIALE Ministerul de interne Transacțiunea încheiată între ministerul de interne și d. Leizer Bitman, se aproba: — Consiliul comunei rurale Benesci, din județul Vâlcea, se disolva pentru motivele arâtate în sus citatul raport, num­indu-se membrii în comisiunea interimara d-nii Stancu Dumitrescu, Alecsandru Popescu și Mihai Grigoroi. Ministerul de resbel S-a aprobat un concediu de 7 luni In țara, pentru interese de familie, lococote­­nentului Harisescu Dimitrie din regimentul 4 linie, trecându­se în același timp, pe zjiua de 16 luniu 1889, în posiție de dis­ponibilit­ate, pentru concediu mai mare de șase luni. Ministerul agriculturei, industriei, co­­merciului și domeniilor. Transacțiunea încheiata de ministerul a­­griculturei, industriei, comerciului și do­meniilor cu moștenitorii defunctului C. Robescu, prin procurator d. I. Braescu, se aproba. Ministerul de finance Se înființază în serviciul complabilitații și al casieriei centrale a casei de econo­mie un numar de șase adjuncți, din caii trei retribuiți cu câte 250 lei pe luna, și cei­l­alți trei cu câte 200 lei pe lună. Creditul necesar pentru plata acestui personal, în sumă de lei 16,200 pe an, se va acoperi din resursele speciale ale casei de economie, cu începere de la 1 Aprile 1889. — D. N. R. Lepădătescu se numeșce inspector­ general al caselor de credit a­­gricol, In locul d-lui D. G. Munteanu, tre­­cut în altă funcțiune. SCĂRI ECONOMICE Suna, Marți și alaltă­ieri pe la amiaz a plouat bine peste tot jud. Constanța. Semănăturile cari deja erau amenința de seceta, au reînviat, și acum vor l­i un spic care va compense în barie­re ce n’a făcut în pae mân­a și cheltuere agricultorilor. Mai tote semănaturile süt asigurate cu aceste ploi. Vielor pute s-a causat puțin reü, din causa ca ea nd la înflorire repeziciunea ploei le-o fi scut ceva reu. * Timpul, în urma ploilor din aceste două zile, s’a mai recorit. Temperatura inos­­ferei variasa între 18 și 24 centigr de la embra. Apa marei este destul de calda, marea calma. Cerul este iarăși înoft. Timpul.­Din ploile ce au urmat atmos­­fera s’a mai răcorit. Recoltele mug bine în județul Prahova. Crescerea poamburi­lor progreseza cu­­ el grânele promit bobul cel­eia ce preo­cupa onse pe ag­a că, prețurile grânelor și porn­at forte scă­zute , așa că, c­ât cumperatori pentru magazii venetâ cu per­deri. Acesta se , pentru Ploesci causei cu afad­ ucte cu Tran­silvania sunt î­tre Austro-Un­garia prin var ce a impus ce­realelor nostr I n congri sindicală de ce­reale, făinuri in Paris, pentru a da o mai acțiune cerințelor comerciului, agricultural a de­cis de cură unui congres co­mercial iiti fie­care an la Pa­ris. Comite n­ățiune al acestui congres și a presidenții tuturor instituțiuni de scop încurajiarea comerciuh și agriculturei. Primul­­ a ține în Septembre Ac­. dărilor de somn a­­agricole din diferite flor asupra cerealelor spirturilor, zahărului, producte din tote bran­­nuri de îngrășat etc. istiunilor economice. In curând comitetul de organisațiune se va reuni pentru facerea programului de­taliat al congresului, program ce’l vom face cunoscut cititorilor noștri­. Iată un exemplu anca, de ce vrea să zică inițiativa privata în alte țari, când e vorba e discutarea Gestiunilor econo­mice. 89 și va 1. Cor supra p țări. 2. In făinurile și asupi șele ag 3. Ea ... NTAMPLARILE PILEI ._Onu­—In Ziua­­ de 11 curent, 8 ore săra, h comuna Esechioi din plasa Sili­­stra-ziua, (Dobrogea), locuitorii Stefan Urumglu când se întorcea de la ogarele séle, când era aprope de sat, un baiat de Turc fiul lui Idris, tot din acea comuna, pânindu-l a tras cu pușca­n el pe care glorul l-a străpuns pe la spate prin inima, ramdu-l și mâna când a eșit din pept­­el , și încetat din viața. e Zice ca băiatul de turc deflorând fiii lui Stefan, Stefan ar fi tras cu pușca îmbăiat pe care l’a rânit la mâna , care ăsă facându-se bine și voind a se res­­bna a ucis pe Stefan. Grindină. — In Ziua de 3 Mai, a. c., ivind plaie torențiala cu grindina pe te­storiul comunei Rănceni, jud. Prahova, a aulat stricăciuni m­ol pomilor fructiferi de ot felul. Paguba se urca la 1500 lei. ___ r* înecat.—In ziua de 6 Iunie a. c., indi­vidul Neculae Corfei, herghelegiul cailor lo­­cuitorile comunei Cocargeana, județul Ia­lomița, pe când voia a trece catare balta acelei moșii, a câzut după cal și s’a în­­necat. După cercetările făcute, cadavrul s’a gă­sit și s’a îngropat, nefiind nici un banuiala asupra morței. Trăsnit. — In cilina de 7 Iunie a. c., a câzut trăsnetul asupra unui dafin sub care se afla locuitorul Dumitrașcu A. Pârjol, împreună cu soția sa Maria, din comuna Prunișor, județul Mehedinți, unde se du­sese spre a se feri de ploc. Femeia Maria a încetat imediat din viață, iar soțul sau se afla în agonie. Mal surpat.—In ziua de 7 Iunie a. c., locuitorul surdo-mut Curt Omer Abdi, din comuna Tortoman, plasa Medgidia, județul Constanta, a intrat în cariera Defcea, unde, sapând humă, pământul s’a prăbușit peste densul și l’a omorât. Găsit mort.—In noptea de 7—8 Iunie a. c., locuitorul Mihalache Marin, pădurar, a fost găsit mort (împușcat) in marginea pădurei de la comuna Alexeni, județul Ia­lomița. Asasinul se bânuesce a fi indivizu­l Marin Manolache, tot din acea comună­­ iis care s’a și arestat de primar.­­ Cașul s'a comunicat parchetului. Incendii­.—In ziua de 9 Iunie a. c., p la orele 8 diminăța, s’a ivit incendiu un porumbar al d-lui Constandache Con­­­­stantin, arendașul moșiei Ciochina din ju­dețul Ialomița, ce era situat în fața bise­­­ricei. Până să se adune locuitorii, cari­i aflau la munca câmpului, focul, luând pre 1 porțiuni mari, a ars acel porumbar, in car se găseau 100 chile orz, 30 chile rapița un grajd, șepte­cal, hamurile, un trasun precum și bisericile din acea comuna, a­tât cea noua cât și cea veche. Cu tot a cestea, prin concursul dat de locuitori, a putut scote din biserici tot ce se afla în­tr’cnsele. Mort din causa beției.—In diminăț Zilei de 10 Iunie a. c., *de către locuitori Ilie Gheorghe Militaru și Ghinea Gheorghe 4 Nedelcu, din comuna Cândesci, județul Dâmbovița, s’a găsit cadavrul consătănuluil lor Pana Bucur în vălcelul numit Balanulf Ulița-Vael-Popi. Din constatările făcute re-­ sulta că mortea a provenit din causa beției. Gasul s’a comunicat parchetului. 1 ARTE. — TEATRE * * *Fosta Grădina Stavri , (Liedertafel) Teatrul Român.—Duminica, 18 Iunie 188 ' representațiune extra­ordinara dată de d-nele Amelia Nottara, Odesianu, Mateescu și de d nui St. Iulian, Catopol, Roșianu , Bajenaru. Se va juca: Studentul cerșetor, [ope* reta în 4 acte. —* începutul la 8 și jum. săra. NB. Acesta societate va da 4 represen­tațiuni de operete în cursul acestei săp­­tâmâni. ** Societatea de Gimnastică „ Turn Verein“.—Duminica 18­­30) Iunie 1889, Mare Serbare în localitățile stabilimentu­lui Oppler. Serbarea se începe la orele 3, p. m. pe livada gradinei Coloseului Oppler Concertul Orchestrei din Praga sub di­­rigiarea d-lui Skrlandt și al musicei Regi­mentului I de Roșiori sub dirigiarea d-lui Neudörfler.—Hala acoperită pentru 2000 persone.—S’au luat disposițiuni pentru a­­ se aranja diferite jocuri pentru copil, pre­cum și tote precauțiunile ca onor. Public să nu fie supărat de praf și de sare. 41 La orele 5 p. m. : Diferite eserciții gim­nastice, esecutate de 200 persone. La orele 7 seara: Inalțarea diferitelor­ balene gigantice și producțiunea vestitului aerostat Charles Surprise, care se va lasa jos din balon de la­tă înălțime forte mare cu umbrela de cădere. La orele 8 seara. Dans în sala Im­periala. «I>fELURIMI Regele Alexandru la K­ossova.—La serbările ce se țin la Kossova ia parte și tenérul rege Alexandru. Era itinerarul călătoriei și petrecerei lui în aceste locuri. Până la 17 Iunie va sta la Krusevaț. Daca timpul va fi frumos, la 16 se duce la Rasiva unde se va pune temelia unui turn de iarba de pușca, apoi la Ljubostin și Trstenik. La 18 Iunie se duce la Kral­­jevo unde va sta 2 zile.­­ La 20 Iunie se va unge de rege in mă­năstirea Ziza. A doua zi după acesta ser­bare se va duce calare la Studenika și la 22 se reintorce la Kruljevo ; la 23 se duce la Gorni Milanovaț, apoi la Takova, Aran­­gelovaț și la 27 se reintorce la Belgrad. Un cavaler din evul mediu­ în nisip. FOIȚA ROMÂNULUI 30 IUNIE 78 ;rima dih gard­es DE JULES M­ARE PARTEA A TREIA —síra onore ea cu plăcere. * sticluța roșind. Óre­josca ? Son emoția­•acțiune de stupă­ști­— D-l judecător va bine-voi să prii­­mesca sticluța cu rachiul... — Ei s­pre legea mea, nu refus... Iți mulțămesc, d-le Courlande. — D-l judecător însă va ierta îndras­­nela mea ?... Rezervistul îl strînse mâna fostului sergent de infanterie și de marină, și r­ise c’uă voce timbrată : — Iți mulțămesc... îmi ai făcut un mare plăcere... Apoi se aplecă spre bucata lui de carne și o inspecta cu un aer cât se pate mai voios. Courlande tuși și o Jise cu ore­care eșu­­­are: — Dacă d. judecător voește să permită unui fost soldat a­­ da un sfat ? — Cu plăcere... — D. judecător lasă ca lemnele verdii pe cari e pusă carne să scota fum , a­­cesta va afuma carnea... D. judecător are destul cărbuni roșii pentru a ’și frige car­­neau. le?Ah! ah! ai fost bucătar, d-le Gour» - Nu... dar toți vânătorii... sunt... ore­­­i bucătari.­­ ’ -1..­ ... de omul al carui nume îl pronunțai mal — Bagă de semn, d-le de 1 nici uă inscripțiune, despre desperarea ju­a din eaorl... Se stinge focul.­nelor fete, in fine, despre raportul sed, în De Doriat ? Și începu se sufle în el­i dă, urma căruia amânarea de trei <Jile s’a *-- Tocmai de densul* pe când judecătorul vorbea schimbat într’un amânare de șase luni. — Situațiunea acestui condamnat care — In adivĕr,­­Jise el, a­rci- Vorbi asemenea și de ciudatele cuvinte ale aștepta martea de șese luni te intere­sat c’un contra-anchetă, i în Lucianei, séza ? care era să se facă eșec Do­ — Poliția este puternica, dar cunosc — Forte mult, d-le judecătorii credea r­at­ ceva și mai puternic de­cât poli!ia.‘­ °* aici este un mister. Calatori* mea n’are ~ Ghicisem asta... d. mu ' le se mórul!.. alt scop de­cât d’a face sa se dea tot la voda ca am un miros ré­ ~ Eta! Etă! sc,e că are “«Pirațiune lumină. Am contat deci pe d-tea, d-le de nature‘ acesta sună fata!.. Moraines. — t>end­’u a te face în ce judecătorul urmă: 1). Moraines nu răspundea de loc,Cour­ consis'? peésia a doua / Care va dura '«“f*“ raI>° r­. . . voit se ți povestesc ci scăpat titlul meu se declara resbelul. Am plecat, lan de urmă. . . , ca prin minune de gh­iu­sem deci ce s­a mai petrecut de a* — Seim că d-tea ai luat uă parte ac­ __ Ascult cu totă semnule tunel, și pentru ânteia oră, de lalulintre­tiva la anchetă, căci in resortul d-tele s’a judecát ori­cut, aud vorbindu-se de acesta afacere, comis crima. Presupun ca ancheta d-tele Moravies a poves­tantele _ Ital da voe­d. judecâtor întreb nu s­a sporit în­­ ziua în care actele au de car, au vorbit în a parte, care este părerea d-sele a fost înaintate camerei de punere sub acu­­s p030 cuai Q;au , ma Veni­ __ N’am nici un cuvânt ca se’ți-o as­­sare; chiar a doua­­ zi, când Doriat trebuia gera g6 implore aju Acțiunea când­ se platescâ cu viața sea pentru omorul lui avo0a luiU­ Dandais, i Doriat și Și după uă scurtă tăcere ! Bourreille* parchetul din Paris a trebuit nepotul procurorulu Paris, cum •— Sunt convins ca Montmayeur este se ’ți scrie, trimițându’ți și însarcinându-te Câteși trei se dusei se gasescá vinovat, c­u o nouă anchetă... p­entru a obține un p0 d> de la gondi ministrul de Împărtășesc și cu convingerea d-tele, asemenea amânare, trebuia să fie întru justiție, cu care a întrevedere d-le de Moravias. Din nenorocire, a sei câte­va dovedi pentru nevinovăția lui Do- la Opera. Povesti­reșce pentru ca este vinovat, nu este lucru mare... Ași h­at... vorbesc, d-le judecător, în interesul trei eșecuțiu­ni, deja îmi voi mai bine cel mai simplu indiciu, furâ lui Doriati și cred ca vei avea destulă în­­bracat și gătit pț­i. Vorbi des­ nume de autor. Aici avem numele autor­­edere în mine pentru a me face se sciu pre deposițiunile infetine, des­­tulu’* dér n’avem indicii... li pre visita făcută ! care se co- — Acésta te privesce, d-le Courlande Judecătorul-soldat se gândi câte­va mi- misese omorul ! Moraines­se — O se voiti, d-le de Moraines, a ’’ He. El își uitase carnea, și Courlande îi aștepta­se gâsei­rea sângerosâ, scrie câte­va cuvinte cari se me acret­ ü luse aminte: Și unde nu veii rolul alb și furâ pe lângă Claudina și Luciana? — Cu cea mai mare plăcere, de­și măr­turisesc ca nu scrau cum o se le fie de folos... — D. de Moraines desperă de viața lui Doriat ? — Vai! — D. de Moraines să nu pórda tota speranța. Voi pune în acestă afacere tot curagiul, tot devotamentul și inteligința mea. Văd și eu ca acesta nu este un afa­cere ordinară, nn crimă vulgară... va trebui mijloce romantice... ei bine eu sunt un om de imaginațiune, d-le judecător, mij­­locele de imaginațiune, mijlocele roman­tice le cunosc, acesta este partea mea... conteza pe mine... Dar d­ Judecâtor nu ob­­servă că i s’a fript carnea... Moravies luă carnea de pe foc, o puse intr’un gamelă, și zise: — Am să ’ți daui scrisórea ce ’mi ceri. Scrise câte­va linii cu creionul pe un foie pe f’are o rupie din carnetul său, o semna e agentului, —­­laude. — c, d-le judecător. Nu ’hit rén cât sé vé doresc un bun cv nu lipseșce de loc armatei eia ce lipsesce, este norocul!... (Va urma).

Next