Romanulu, august 1889 (Anul 33)
1889-08-05
fice ca aceste tacse și prețuri nu să fie date în antreprisă pe cinci ani! Ceva mai mult și cu totul nou. Administrația impune balnearilor pe unicul său doctor, fără să’l întrebe daca au ori nu deplina încredere în d-sa. Cuvântul de scusă este ca pentru aceia a urcat atât de mult taxa, fiind-că da consultațiunea medicală fără altă plată, fără să ție compt dacă balnearul are sau nu trebuință de atâta consultație. Iată exemple pentru împedicarea încuragiarei și desvoltarea băilor din țară. Ași avea mai multe de arătat și încă mai multe in special pentru Slănic, dar bag de semn ca am devenit cam lung și mé opresc. Balnear. ------- I Populațiunea penitenciarelor din țară. Următorul tablou conține numărul deținuților din diferite areste din țara pe luna Iunie No. deținuților Deținuți No deținuților intrați in egal în în maștia 30 Ion a Iunie Iunie Argeș . . 15 22 28 Bacavi . . 134 131 33 Botoșani . 37 43 27 Brăila . . 64 67 47 Buzău . . 13 13 59 Constanța . 24 70 29 Govurluia. 32 44 37 Dâmbovița. 43 37 45 Dolj ... 45 45 73 Dorohoiu . 23 24 23 Falcia . . 42 36 23 Gorj ... 24 26 29 Ialomița . 17 23 32 Mehedinți . 36 29 66 Muscel . . 18 13 17 Neamțu . 35 17 46 Olt ... 37 22 50 Prahova . 69 88 49 Putna . . 59 66 . 32 Roman . . 55 53 26 RomanațI . 18 23 45 R-Sărat . 18 21 32 Suceava . 17 12 23 Tecucia . 27 26 32 Teleorman. 23 32 27 Tulcca . . 19 22 17 Tutova . . 51 56 23 Vâlcea . . 13 18 37 Vasluia . 63 65 47 Vlașca . . 47 38 51 Total . 1118 U82 UÜ5 Sfârșitul Ivi iutei Schiță Sciințifică. > In unul din numerile ijiarului nostru am dat două ipotese cu privire la sfârșitul lumei. A treia ipotesa asupra căreia se discută în lumea învățaților, este: Meteorii prin căderea lor continuă o să mărască atât de mult volumul și greutatea pământului, încât prin acesta mișcările lui vor deveni mai încete și astfel sorele îl va trage la dânsul și-l va arde sau topi. Unii fie însă că deși nu se poate tăgădui că meteorii cad li și nopte, și că astfel măresc volumul pământului, acesta mărire însă este atât de neînsemnată și încătă, încât de mii de ani scorța pământului nu s’a îngroșat decât cu un centimetru, ceia ce nu pate să aducă nici o perturbație în mișcările pământului, și așa nu se va face schimbare nici în temperatura lui. Ș’apoi chiar dacă am primi că prn căderea meteorilor mișcarea pământului devine mai încătă, nu este mai puțin adevarat că și sarele perde mereu din căldura sea, și astfel căderea meteorilor nu este spre bine de orece ne comdensază pentru căldura ce nu ni se mai dă din sare. Afară de acestea, meteorii cad nu numai pe pământ, ci și ln celelalte corpuri cere scuși astfel dacă ar fi sâ se aducă uă perturbațiă în univers, apoi acesta nu cu pământul s’ar începe. Ipoteza cea mai mult susținută este urmatorea: Sfârșitul lumei va p răcirea complectă a pământului. Nici o îndoială nu mai încape, că cu cât mai mult pământul va perde din căldura sea, cu atât mai puține ființe organice au se pot a trăi pe el, și’n cele din urmă se vor stinge tote. Pământul deja a început sa perda din căldura sea, care se perde în nemărginitul spațiu ce’l ínconjura. Dovedesce acest lucru și acele vulcane, care de când omenirea își aduce aminte, stat liniștite și desigur că nici nu vor mai face vr’o erupție. In present nu sunt decât 270 vulcane, ceia ce în comparație cu numeral de la început, este forte puțin. Mai vine o împrejurare, care de asemeni va accelera sfârșitul vieți pământești. Primind din ce în ce mai puțină căldură de la soră, anotimpurile se vor schimba, și vom ajunge în cele din urmă ca sa nu mai cresca, plană și animal, decât pe o anume parte a pămâtului, unde căldura va fi mai multă și astfel cel de pe restul pământului se vor stinge în raport cu recela, care din ce în ce va pătrunde pământul. O să vie decisă vreme, când tot pământul nu va fi decît uă grămadă de bulgari, și când numai ruinele clădirilor și rămășițile altor lucruri omeneșci vor mai remâne din ceia ce acjl numim lume ori viață și care a li este atît de însuflețită și varsă.§§• ROMANULU AUGUST BBiRSiasaaMismsaOTEeaB V Jk. R 1E T .A T S£ Suvenirile unei artiste române. .Ziarul german «Buch. Tagblatt» publică în foiletonul său urmätorele rânduri scrise de d-șora Agata Bârsescu, renumita artistă română. — Sultănică, tu voescl sâ-țî bați joc de mine. — De unde, cuconiță. Cum poți presupune acestea? —■ Sultănică, tu minți! — Dumnezeu să mi trăsnască, dacă nu voit spune adevărul. Tu vei deveni regină. O coronu ’ți va înfrumuseța capul, urâ pe umerii tăi vei purta o manta de purpură. Ve fi iubită și stimată, domni-vei peste mii și mii de oameni. Astfel mi-a profețit înainte cu câțiva ani,—permită-mi-se ca sa nu fiu indiscretă cu privire la ani — țiganca Sultănica care se furișise pe nevăzute în gradina Pensionatului central din Bucuresci unde ma aflam, împreună cu alte fete, pentru a primi o educația mai înaltă. Fiica Egiptului ’mi spusese de noroc. Privind ca liniele pe palma mea, surîdea cu superbie din buze. Ce frumuse îi erau buzele! Și când Sigila calatera ’și deschidea buzele, atunci sub ele se vedeau două șire de admirabili dinți ce mciau de minune din gingii roșii ca coralele. Dar ochii ei strălucitori și părul negru ca cărbunele în care tirade de argint erau împletite cu multă cochetărie. Chiar așa trebue sa fi fost Iudita când merse la Holoferne. (Observ spre evitarea neînțelegirilor bătatore la ochiu, cum că pe când eram în pensionat, încă nu sciam sa fac acesta asemănare.) După ce țiganca ne spuse de noroc, mie și ficel prefectului din Galați atunci femeia fantastică începu se jace Paparuda (paparuga). Acest joc este forte vedhiti oriental, derivă desigur din timpul păgânismului, și se juca in timp de vara din partea ficelor și feciorilor pustietăților. Jocul se începe prin niște mișcări de tot estraordinari și ajunge apoi la un galop turbat. Pe lângă astea jucatoria lovesce in tamburina și la urmă vine cu o galeta de apă. Asupra mea paparuda totdeuna făcea o influență admirabilă. Tote însușirile și obiceiurile directorei institutului și ale invățătorelor de la pensionat ’mi venea in minte și nu puteam resista indemnului d a le face caricatura. Așa s’a intemplat odată, când Sultănică juca paparuda înaintea mea și a colegelor mele. — Atențiune ! — strigațt eu cătra amicele mele — Madame Teresia chiar acum dorme, deci eu se vă arăt cum se jocă paparuda. —Bravo! resună corul. La moment luai basmaua roșie de pe capul țigăricel și a aseciațit pe capul meu. Ii luai apoi baticelele, a redicai tamburina și incepuiu a juca. Ma aruncam ca turbată, era colegele mele mă aplaudau bătând in palme. Părul meu sbura in tóte părțile, basmaua roșiă ’mi căduse pe umeri .... pusesem mânile la șold și asvârliam cu picidree . . . .nu tocmai precum învățasem de la maestrul de joc. Jocul nu dură tocmai mult; colegile mele se înșirară într’un semicerc dupe cum le jisem. Eu intramu în mijloc și început a desena pe Madam Teresia, d-sorele Rousseau, Berger, pe d-l. Deslandes și pe tote spiritele torturatore de gen femenin și masculin din pensionat. La urma început a vorbi pe nas : «Madmoisele Agatha que faites vous dlone ? vous bavardez, vous êtes méchante.» Colegele mele rîdâu de nu mai puteau: «Mademoiselle Coralie soyez tranquille» gângavii mal departe. Aplause. «Mais Mademoiselle Hellen»,-—vorbii mal departe — «vous deve vous comporter en Demoiselle». Aplause frenetice. După astea scosei din buzunariu un bricég, pusei ochelarii și astfel cu «Ochi înarmați» începui a umbla prin grădina d’a dreptul în brațele directricei care în ferestra vedea nebuniile ce fac. Mi se aplică o pedepsăie semplară. Trei ore fusel silită a sta cu genuchii pe fasole. In trei sări nu mi se dete de mâncare, și de o mie de ori avui se scriu urmatorele: «să nu fii obraznică». Mai durerosă mi-a fost oprirea d’a eși la plimbare Dumineci d’arândul. Și cât de dragă ’mi era pădurea și câmpia. Urechi’a ’mi se losă după cântul păsărilor din tufiș, ără ochii mei totdeuna se recreau prin frumusețea florilor de pe câmp. Aveam să stau singură — în carcere. Prin ferestra străbatea mirosul de flori în îngusta mea încăpere. Arborii stăteau fără mișcare în grădină, ură sarele ’și trimitea razele sale calde în vietore. Stalată cupriore a mea alargă pe lângă fântâna, privea în drepta și ’n stânga, desigur caută pe stăpâna sa, pe mine. Sărmană de tine ! Stăpâna ta era închisă, nu putea să-ți dea dulcețuri. Loviam în ușă. «Vreau să ei afară, permiteți-mi să ies în grădină, vă promit să fiu — astfel strigam din resputeri. Insă nu s’a ivit nimeni. M’am trântit la pământ, băteam din piciore, mi-am smuls peri din cap — tate de giaba. La urmă mă liniștisem. Uitaseră — barbarii — a-mi examină haina de zi, în care crea o carte cu poesii ce feste le iubiam. Acestă broșură era asupra oprită. Numai în secret puteam gusta aceste poesii. Deschisei cărticica și începui a declamă cu voce înaltă. Citiam fórte tare.... se audă jurna și să raporteze.Mai mult amar, decât mi sa făcut, prin eschiderea din grădina, prin apropierea mea de capriora, prin oprirea de la pădure și de la câmpia verde, — nu mi se putea face. Am citit cântarea «eroului Iancu». Am călcat la pământ, spre a ilustra în mod drastic ultimele cuvinte ale poesiei. Nu mai sciu, cât timp am zăcut la pământ. Am înțeles însă mai sărdiu că m’am aflat în grea amețăla și m’au transportat în pat, dar presupunându-se că mă prefac precum mă prefăceam în glumele mele numai atunci au chiemat pe doctor, când eu începusem a alura de bolnavă ce eram. Scăpând de friguri, m’am deșteptat din visurile confuse ca — o copila îndreptată și moralisată. Nu mult, după asta am eșit din pensionat, Profeția țigăncei ?— S’a realisat în parte. Din când în când port cortina — de oțel. Adesea mă îmbrac în mantele — din hermeliu falsificat .... însă când pășesc pe scena tetrului de curte, atunci mă simțesc acasă — în regatul artei. Generalul Boulanger îmbătrănesce stă trei cuvinte, cari desigur amărăsc forte mult pe adoratorele generalului Boulanger, ale cărui succese înaintea femeilor se scie că au fost atât de numerase încât numai Enrich IV a avut atâtea. Un colaborator al farului «Vie parisienne» l-a visitat zilele aceste pe generalul, și ată ce scrie despre dânsul: «Părul lui a încărunțit grozav de mult, de când a plecat din țară, pe față și mai ales pe fruntea lui, se văd o mulțime de încrețituri. Numai privirea lui nu s’a schimbat, este tot ca în trecut , blândă, amicilor,— șirâtă înaintea dușmanilor sei, și greu de hotărît pentru aceia cari sunt indiferenți către general. «Mânele pare a și le îngriji mai mult ca pe când era ministru. Nu se mai vede că și-ar râde unghiele. Fața lui este linișcită și nu se schimbă decât atunci când e vorba despre adversarii săi politici. Când vorbesce despre Sadi Carnot, fața lui ea vă expestă ca de diagnal disprețuitare. «Se îmbracă mai bine ca la Paris. Nu mai purta legătură albastră la gît și nici să mai întâmplă ca la Paris, ca să îmbrace pantaloni milităresci cu frac. Hainele lui sunt de culore închise și râmână mai mult cu îmbrăcămintea unui diplomat englez, decât cu ale unui fost militar francez. »Când vorbesce, gesticulază și acum cu mâinele, și pare a afla plăcere în a lăsă să i se vadă inelul cu pătră mare și roșiă ce-l portă pe degetul arătător al mânei drepte. Colaboratul care l’a visitat,zice că generalul Boulanger de toți câți îl visiteza se desparte dicândule: «Si revedere. Spune amicilor mei, că cel mult peste trei luni, voiu fi în Paris».... Se crede însă că în urma celor întâmplate în zilele trecute, și în fața judecăței ce-l așteptă la Senat, mare gust nu va fi având să vină la Paris nici la primavéra, dar încă la tomno. ^ elxprima" Pușca rusesc".—La France Militaire afla ca ministerul de resbel rusesc a hotărât să înființeze o școla model de lucratori-armurieri. Fabrica de arme de la Tuia a confecționat un model de pușcă nouă cu magasie. Se zice ca acesta armă întrece ,pe tote cele cunoscute prin perfecțiunea lucrare, simplitate și justeță de tir. Obiceiuri Chinezesc! Dă executare la morte De sigur că dintre tote țările din orient, China prezintă cel mai mult interes pentru cei din Europa. Acesta atât din cauză că China îngrâdindu-se de lume, a fost puțin cunoscută, cât și pentru că obiceiurile chinezilor sunt din cele mai ciudate și variate. Iată cum un martor ocular descrie în «Chinese Recorder» un esecuțiune la morte pe pământul Mongoliei. Era un frig mare: Mergând spre casă, trebuia să trec prin lagărul unde staționa șeful trupelor chineze. In jurul lagărului și pe piața ce se întindea înaintea cortului șefului, domneauă mișcare extraordinară Ajungând în dreptul sentinelei, ful întrebat dacă am venit să văd esecuțiunea. Nu,sisețit, căci nu soiam că are să se esecute cineva, dar odată fiind aici m’am dus și eu să văd tristul spectacol ce era a se face. «Nu stătut, mult, și iată că văd venind pe gâte. Lumea îl privea cu curiositate. In mână avea uă sabie mare. Mânerul sabiei era ca un craniu de om. Peste puțin veni și condamnatul. Era un băiat în vârstă ca de 45 ani. In admenu p’uă telegă prostă. Mâinele ’i erau legate la spate, iar la gât purta un fel de guler mare de hârtie, pe care era scris ceva. Câțiva soldați călări îl escortau, iar în telegă cu el mai e» rail câțiva păzitori. Il deferă jos din telega și’l conduseră într’o colibă, unde în curând sosi și un mandarin. In presența acestuia apoi repede i se tăia capul, care fu legat d’o prăjină lungă și purtat apoi printre mulțime. Restul trupului fu tras cu funii într’o gropa, unde fu imormântat, atât de rău însă, încât peste câteva zile trecând p’acolo, i se vedea piciorele. "grimmamm Mitraliese.—Ministrul de resbel al Monarciei al Austro-Ungariei a arétat membrilor Delegațiunei, cu ocazia discutarea bugetelor militare, un model de mitraliesa Maxim, care se va întrebuința ca piesă de posițiune. Mitraliesa acesta are o singura teva, așeqiata pe reped. Pentru a înlătura încalquirea, teva este cuprinsă într’un tub de alama plin cu apă, pate se traga 600 de focuri pe minut și funcționăsi cu ajutorul unui singur om-Comparațiunea inteligenei între câine și vulpe.—Urmatórea anecdota se aduce spre a dovedi cum ca vulpea este mai inteligenta decât câinele . Intr’o curte era legați cu lanțuri de aceași lungime o vulpe și un câine. Din ’naintea fiecarui din aceste animale au pus câte un os astfel ca atât câinele cât și vulpea sa mirose oasele, însă să nu pot a se atinge de ele cu gura sau cu piciorele lor d’înainte. Câinele în zadar se câinea sa ajungă osul pe când vulpea după câteva stăruințe înfructase și intorce corpul spre o, și cu piciorele de îmipoi a apropiat osul de ea. INFORMAȚIUNI Peste 20 de consilii comunale rurale au mai fost disolvate și după cât ni se spune în viitorul consiliu de miniștrii se va discuta disolvarea încă a mai multor consilii, mai cu seama din județul Covurluiu și din Dobrogea. Iată o nouă serie de consilii comunale ce au mai fost disolvate: Monitorul oficial de a H promulgă regulamentul pentru aplicarea legei pensiunelor militare. Hațesci din județul Dorohoiu. Bodescii-Ghicăi , Neamțu, Tulesel » Tutova. Bisoca » R.-Sărat. Islazu » Brăila. Marta » Dolj. ScurtescI * Buzea. Padina » Pietrosa de Jos » » Obiviți » R-Sărat. Ciorog.Dărvari » Ilfov. Decretele apar în Monitorul oficial de a<jll. Cercetările în crima din strada Poetului, sunt staționare. Până acuma nu s’a descoperit cine e autorul crimei. M. S. Regele care se află actualmente în Badenweiler, va înceta cura în cursul săptămânei viitare,sănătatea M. S. fiind îndestul de bine întremată. Buletinul meteorologic arată că eri a fost «senin» în total era. Temperatura cea mai ridicată a fost la Turnu-Măgurele. —x— Consiliul de miniștrii a acordat suma de 2000 de lei pentru înlesnirea mijlocelor celor două delegațiuni speciale, alese din sânul studenților ambilor universități din țară, spre a lua parte la inaugurarea nouei Sorbone din Paris. D. profesor Anton Colbrianu, a fost numit de ministeriul instrucțiunei publice, director al școlloi normale de institutori din capitală, în locul d-lui Vasile Mândreanu, permutat la Brăila. —X— D. Ion C. Brătianu, e așteptat dupa cât ni se spune, în cursul acestei săptămâni, în capitală. D. Lascar Catargiu, după ce va visita a<ol orașul Călărași, se va întorce mâne în capitală. —"— Contrar știrea dată de mai multe fiare din capitală, raportul d-lui dr. Babeșitt, in afacerea din strada Potului. Și harul Fulgerul din Iași, ce ne sosește aicl, constată că poliția îngerează în modul cel nemai pomenit, și face presiunile cele mai revoltatore asupra societarilor creditului urban din Iași. Atragem atențiunea guvernului asupra acestui fapt. —x—tă telegramă din Constantinople anunță că losul Ottoman No. 1,000,332 a câștigat premiul de 600.000 franci. Telegx*a.ine Atena, 3 August. Știrile primite acel din Creta, sunt mai liniștitore. Trimiterea tip Djevdet Pașa a pricinuit un buna impresie. In Grecia, opiniunea generală e pentru masurile impacinitare. 9 Porimut, 3 August. Sute de vapore paroasate au însotit până la baia Cowes iactul «Hohmzollern.» Descingând, împăratul Wilhelm a trecut în revista garda de onore, pe când musica cânta imnul german. Suveranul s’a dus în urmă cu principele de Galles, familia regala și marchizul de Sansbuy la Osborne, unde a fost primit de regina care l’a sărutat pe obraz. Marchizul de Salisbury a presintat imparatului mai multe personagii înalte. Apoi s’a dat un prânz la care au asistat toți membrii familiei regale. Împăratul s’a așeijat la drepta reginei. Dornitele Herbert de Bismarck, marchizul de Salisbury și demnitarii curții au prânzit într’un salon alăturat. Gradinele palatului Osborne au fost iluminate intr'un mod strălucit. — in urma ploilor neîntrerupte, revista flotei s’a amânat pe mâine. Luni. Ceva e atât de de desa incât e cu neputința aprope sa se vada vasele. Londra, 4 August. «Times» (Jice, într’un articol asupra visitei suveranului german ca Englezii nu primesc în imperatul Germaniei ca ruda a casei regale, ci ca șef al celui mai puternic imperu de pe continent și al unei rase unite cu englesii prin legaturi de rudenie. Amic al paul, Wilhelm al 11-lea va remâne, termenii cu liga pace, căci progresul Europei și chiar siguranța umanității atârnă de acesta pace. Enghiera știe forte bine ca cea mai mare comunitate de legaturi între ea și și Germania, sunt forte multe motive puternice pentru ca se au adereze totmal ia liga puterilor centrale, dar națiunea britanică simpatiseza cu cel ce cauta a asigura menținerea păcii. Paris, 4 August. D. Laguerre, deputat a fost chemat să compare în fața judelui de instrucție în privința deturnării actelor înaltei Curți. — Șahul a facut ieri ascensiunea turnului Eiffel, *— «Journal de Debats», anunță că preedințele Senatului a decis să convoce înalta Curte la 8 August, 779 Roma, 4 August. «Riforma» desminte într’un mod formal stirea unei pretinse încordări în legăturile între Italia și Rusia, precum și scirea care anunță ca s'ar fi refuzat a se acorda atașatul militar al Italiei la Petersburg autorizația de a asista la manevrele de la Krosnoeselo. Atașatul militar al Italiei e actualmente în concediu și pare ca nici un atașat miltar nu va asista la aceste manevre. Viena. 4 August, Baronul de Wachau, consilier de legațiune la Bucuresci e însărcinat cu direcțiunea consulatului general al Austro Ungariei la Varșovia. Londra. 4 August Se anunță «Agenției Heuter» ca un luptă sângerosa a avut aprope de Canea (Crea). Insurgenții s’ar fi retras. Roma. 4 August Se anunță din Canea «Agenției Ștefani» cu data de ieri ca Turcii furioși de uciderea unuia din șotii lor, afară de orașul Candia, au întâlnit un matelot ai corabiei italienești «Anne» și s- au rănit la burta cu un lovitura de pușca. Matelotul a fost transportat murind la spital. Comandantul militar a telegrafiat ordinul de a se căuta și a se aresta vinovații. Torpilorul italian ,Stromboli, a sosit la Caneo, Cair. 4 August. Generalul Hrenfel a atacat ieri pe dervișii aprope de Toski și i-a batat cu desăvârșire punându i fuga. Wadelmini, șeful dervișilor, a fost ucis. Dervișii au 1500 de omeni omorîți. Englezii au pierdut puțini omeni. Agenția Romană Havas. BIBLIOGRAFI 1 kéváque : Limba francesa învățata prin practică. Carte de citire și de traduciune pentru usul claselor secundare. Partea I. Prețul Ileö. De vénjare la tote librariele. * A eșit de sub tipar: Tabloul manetelor străine de aur calculate în lei după noul curs fiscal lucrat de C. Câlinescu, sub casierul Creditului Urban din Bucuresci și se află de vânzare la disa societate. ♦ A apărut un volum de Teatru de d. Ion Caragiale. Conține urmarele patru comedii: «Un nopte furtunosa», «Couul Leonida fața cu reacțiunea.» «Un scrisóre perduta», «U’ale carnavalului», precum și la prefața de de Titu Maiorescu. Prețul unui exemplar 4 tei. Se găsesc o devânjare la librăria editare Socec et comp. precum și la principalele librării din capitală și provincii. CONFERINȚE Au apărut : a) Geografia în Cronicarii Români, conferița ținută de d. Ionnescu-Gion la societatea de geografia româna. b) Studiul Istoriei Naționale In scalele nóstre, conferința ținută la A ifteneul român Joi m 30 Aprile. Ambele sunt de vânzare la librăriele Socec și Degenmauu, calea Victoriei, pe prețul de un leu. BULKJJLíá SmILlTlCB Neputința, barbătască Vindeca după cele mai nouă metode, radical, fără durere și împedicare, după esperiența de 17 ani. Specialist in bole luui eset. Dr. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Victoriei prin str. Sf. Voivozil. Consultativni de la 8 dimineța pena la 8 sera. Loc de așteptare separat pentru fiecare. No. 586 In timpul căldurilor póte servi ca cea mai buna și suportabila Băutură recoritare și de masă, care și în amestec cu vin, cognac sau siropuri de fructe este cu totul in special recomandată _ 'cei maic in APA MINERALA Ea lucreza reporitor și recreator, ma see apetitul și ajuta digestiunea. Vi este o adevărată băutură reinprospera Heinrich Srattoni, Carlsbad și’ie SE CAUTA CU HIRIE, chiar de acum, uă casă de 8—10 încăperi, cu curte singură, în apropiere de centrul orașului. A se adresa la administrația aces'3 tul (liar de la 7 la 11 diminâța.