Romanulu, august 1889 (Anul 33)

1889-08-07

nibilitate, ca pentru congediu mai mare , de 6 luni. — S’a aprobat un concediu de 7 luni în țară, pentru interese de familie, căpita­nului Petrescu Panait, din regimentul 25 dorobanți, trecându-se în același timp, pe diua de 1 August 1889, în posiție de dis­ponibilitate. — Locotenentul Melinescu Dimitrie, din regimentul 24 dorobanți, s’a trecut în po­siție de reforma, pentru infirmități incura­bile, pe zaua de 16 Iulie 1889, cu drep­turile ce -l acordă legii, în vigore pentru anii de serviciu. ■ ■«———— —I ■­­ ■­­­­­ Șciri Agricole Sein din Francia fac a se întrevedea un resultat final puțin favorabil pentru recolte. Furtuni și ploi violente au causat în multe localități pagube considerabile. Pentru grâu se semnaliza pae multe, dar babele sunt ușore și apoi nici cantitatea nu răspunde de fel speranțelor. Afară de câte­va plângerile vin din unele localități, recolta prețurilor pare a fi satisfacătore. Tot ast­fel se póte dice de orzuri, a că­ror situațiune s’a ameliorat mult. Cultivatorii fiind reținuți de lucrările câm­pului, târgurile franceze n’au putut fi fre­­gventate de ei, și afacerile au fost nule. Media generală a prețurilor grâurilor in Francia e acum de 23.14 suta de kilo. In Marsilia prețul grâului se menține. Grâul din țară se oferă cu 19.50 pentru 80 kilo și cel din America, 20. In Englileza, timpul a fost defavorabil și grânele nu vor da resultatele ce se așteptă. In tote piețele prețurile sunt ferme. In Germania, cultivatorii sunt puțini sa­tisfăcuți de cereale și mai cu semn de grâu. In Ungaria nu se semnaleza deficit, dar In mare parte calitatea e prosta. Soiiile despre recolta în Rusia meridio­nală sunt cam contradictorii. După un ra­port din Odesa, recolta grâului ar fi u­ mică medie, pe când alții prevăd un de­ficit considerabil. In Statele unite cursurile s’au ridicat cu un jum. până la 1 și jum. suta în săptă­mâna anteriora. In părțile de Nord-Est sunt plângeri cu privire la recoltă ; acesta nu schimba însă mult situatiunea. Espedițiunile de grâu din Statele­ Unite în Europa au avut relativ puțină impor­tanță ; ele s-au ridicat în săptămâna de la 6—13 Iulie la 208,000 hectolitri contra 295,800 în 1888. Espedițiunile din Indii in aceiași săptâ­­mânăuau fost de 205,690 hect., iar,de la prn­­ceputul campaniei ele se notez cu 2.830.100 hect. contra 5.209.900 hect. în 1888. ÎNTÂMPLĂRILE ț­ILEI Tentativă de evadare, duci arestați omorâți. — La penitenciarul Telega, în c­iua de 19 curent, spre seră, pe la orele 6, duci arestanți fiind scoși cu un hârdău să merga la apă, însoțiți de duci soldați și negâsind apă la un puț, arestanții au spus că este apă la altul mai înainte, spre care puț mergând, arestanții au lăsat hâr­­dâul jos și s’au repefi­t fie­care la câte un soldat de le-au luat pușcile, din cari pe unul l’au pătruns cu un cuțit prin fălci, iar cel­ l­alt soldat dând alarma au venit mai mulți soldați, cari luându-se în góna fugarilor pe unde ’l văduseră unii din să­teni că au apucat, soldații somându-l din depărtare să se predea și ei urmând cu fuga, au tras focuri asupra lor și cântând i-au adus morți la penitenciar. Soldatul străpuns cu cuțitul n’a murit și se crede că prin căutarea medicală va scăpa cu viață. înecat.—Individul Nicolae Dârzea, ser­vitor la d-l G. Eftimiu, arendașul moșiei Popescu, județul Ilfov, fiind atins de alie­nare mintală de vr’uo două săptămâni, în noptea de 16—17 Iulie a. c., s’a aruncat într’un puț ce’l avea în curte, de unde s’a scos mort­ împușcat. — Ia d‘ua de 17 iulie a. c., ducându-se locuitorul Stoica Ion Lica,din comuna Grosu, jud. Vlașca, cu carul său ca să aducă snopi de la câmp, a luat și on pușcă încărcată cu dânsul, pe care voind să o rechime cu țevile în sus de car, a luat foc și l’a lovit dedesubtul țijei drepte, din care causa a murit imediat. Nelegiuire. — Ua sărmană nebuna, in­ternată în ospiciu’ de alienați de la Golia, din Iași, a fost transportată, mai filele tre­cute, la institutul Gregorian, unde a și năs­cut un copil. Denunțăm cașul parchetului pentru a descopri pe miserabilul care ’și-a permis a’și bate joc de ua sărmană nenorocita. Un nofi Scarvulis. — Se svonesce că cu un ore­care d. P., proprietar din apro­piere de Târgul-Frumos, ar fi necinstit pe două din propriele séle fiice, punându-le Intr’u­ posițiune delicată. Mai mult de­cât atâta, se duce ca par­chetul are cunostință despre acest fapt și că, după ce-a pus în prevențiune pe ne­legiuitul părinte, l-a pus în libertate.­­Marul Fulgerul din Iași promite a se interesa mai de aprope să controleze ve­racitatea acestor svonuri. SCI EI ECONOMICE . Mișcarea portului Călărași.­In port nu mai e nici o animație, de­ore­ce nivelul apei rîulul Borcea nu e de­cât de 3 pi­­ciore. Toți încărcătorii mari au stagnat cu încărcările fiind­că acum el întâmpină mari dificultăți și cu limburi. Productele au început să se transporte cu carele la Dunăre unde sunt ancorate șlepuri destinate pentru Brăila. Prețul cerealelor în Călărași.—In cursul săptâmenei s’au făcut mici venituri : 1000 chile grâu nou de libr. 61, cu lei 78 chila, 600 chile de 59 lbr, cu lei 72 chila. La obor s’a vândut fasolea cu 78—80 lei chila, secara cu 38-40 lei; porumbul cu 41 lei chila; grâul de lir. 55-60 cu lei 50-76 chila. Operațiunile cerealelor, efectuate in portul Brăilei la 23-21 Iulie st. v. Fenii Hector. Libre Lei Observațion Gráü n. 1200 60‘/2 11.70 Magaz. , B200 61 12.25 » , 3300 59 */* 11-25 , 700 57i/* 10.75 750 61 10.50 Caic , 3400 60 11.25 , 1000 61 12.25 » 2800 61 12.25 > 3000 61 11.90 » 3600 60 */* 11.50 Porb v. 5500 56i/a 8.50 , 2700 56l/2 8.90 » 1680 563/t 9.35 » 4500 58 10.50 » » 4600 58 10.50 * , 3000 60 11.55 « 2800 59 11.55 , 2800 58 10.40 Magaz. » 1000 57 9.40 Porb 12000 59 6.70 , • 7500 56*|s 6.21 » » 6100 58 >/2 6.65 Caic , 1800 58 6.50 Porb r. 1500 603/4 7.50 Magaz. Orz n. 900 48*/, 6.20 , 1000 46 5.75 Y. 1\ ÍSassu. ARTE. — TEATRE Aflam că tânărul Carol Frühling, fost elev al d-lor Gross si Caudella, pro­fesorii conservatorului din Iași, a termi­nat, cu succes cursul de studii musicale în conservatorul central din Viena, obți­­n­u­np medalia premiul I, din partea con­­servatorului, pentru clasa de piano, com­­posițiuni și studii auxiliare, medalia pre­miul I din partea societaței filarmonice și premiul »Frantz Liszt» în bani. D. G. Muzicescu, șeful corului mi­tropolitan din Iași, sosind în Focșani, au dat două concerte in teatru Lupescu, u­­nul în­­ Rua de 18 și altul la 20 c. Corul a eșit bine, spune Frăția, dar receta nu a fost tocmai mulțumitore, din causa ca aprope tota lumea amatore de muzica lipsește din oraș pe la diferite băi. Asemenea a f­st în Focșani și d. Negruzzi, profesor de gimnastică la scala militară din Iași, cu mai mulți elevi, dar răstind ca nu are șansă de reușita, a re­nunțat să dea representații de gimnastică, și au plecat în alt oraș. „„FELURIMI ITn l­riiiș—In grădina deoo»­vatorului de la Paris se va ridica în cu­rând un telescop unic în felul lus. Turnul, unde va fi aședat este deja gata. El e do uă înălțime de 20 metri, sus s’a construit un balcon de unde se va privi cu telescopul. Inaugurarea se va face în luna curentă și se scrie câ telescopul singur a costat 240,000 franci, cr construcțiunea turnului 120,000. Cutremur de pământ.­ Cu privire la cutremurul de pâmânt ce s-a simțit­ în luna trecută prin mai multe părți ale Asiei, ministerul de resbe­ rus a primit o comu­nicare oficială de la partea locului de unde guvernatorul din Omsk scrie: Albia r­u­­rilor a luat­ alta direcția, țărmurile în multe părți s’au scufundat, din movile și dealuri a început să curgă apă. Podul mare de la­ Tjuvan a fost ruinat. Tóte casele din Uitai au fost dărâmate. Un bătrân și 6 copii au fost omorîți. La Sasanowka s’au dărâmat 167 casa, clădirea garei, școla și biserica, 23 per­­sone au fost rănite ușor cr 10 forte grav. Intre munți s’au prăpădit aprópe tote vitele. ispravi muniția. Un căpitan trecu atunci și ceru încărcături de la prusiani. Tocmai pleca cu ele îndărăt,­ea va sosi un colonel prusian și întrebă pe bavarez cu ce duce. Acesta-i spuse. Atunci colonelul se înfuria foc și le tra­se o ocara bavarezilor­­ ca de ce prăpădesc așa de repede glonțele și iarba de pușca. Căpitanul ascultă cu respect ocara și salutând, plecă. Peste puțin colonelul înțelese că ofițerul pe care -l ocări, a fost principele Leopold de Bavaria. Plecă dér repede după dânsul și ’l ceru scuze pentru ca l’a ocorât așa rău. »Dér, termină scuzele séle colonelul, fi­șele mele în privința risipei ce faceți cu munițiile, le mențin». Principele ’i 4*se: »Prea bine, așa-l d-le colonel». -'INFORMAȚlUNl Șeful sucursalei C. F. N­. din strada Regală, ne comunică urmâtoa­­rele, pe cari le publicăm cu deose­bită plăcere, mulțămindu-i pentru serviciul ce se aduce călătorilor : «Biletele Bucuresci-Viena prin Pre­­­deal, numai dusul, cu bilete directe «costă : Bucuresci-Predeal cl. 117,40; «cl. II 13,05; cl. III 8,70, ér Pre­­­deal-Viena cl. I 40,70; cl. II 31,30; «cl. III 20,35, așa că Bucuresci­­«Viena va costa cl. I 58,10; cl. II­I 44,35; cl. III 29,05. «Biletele, dusul și întorsul, via Bu­­­curesci Viena-Zürich-Paris (cari se «iéü­antein péné la Zürich, și­ apoi «de la Zürich peng la Paris) prin «Predeal costă: Bucuresci-Zürich cl. «I 241; cl. II 173,80; cl. IIl 105,10, «or Zürich-Paris, cl. I 110,50; cl. II­I 81,55; cl. III 59,60, așa că Bucu­­­resci-Paris costă clasa I 351,50; cl. «II 255,35; cl. IIl 164,70, — bine «înțeles dusul și întorsul. «Daca călătorul apucă prin via «Verciorova, de la Bucuresci prin «Viena-Zürich la Paris, costă cl. I­I 460,75; cl. II 336,95; cl. I11211,75, «— bine­înțeles iar­dusul și iu­­«torsul». » Acestea sunt combinațiuni e ce se ofer călătorilor de direcțiunile dru­murilor de fer străine, în vederea marei emigrațiuni a poparelor spre Paris. Citim următorea scrie gravă, în Zianfi Constituționalul de ert: «D. procuror general Burada, abia întors era de la Agapia, unde a mers pentru interese personale, a plecat la orele 4.30 cu trenul de Ploesol. «D. Burada merge în comuna Ci­­corești din județul Prahova, unde a fost uă răsculă de săteni. «Sătenii răsculați au bătut pe un consilier comunal într’un mod des­tul de grav. Ei cereau să li se dea pământuri. «In urma ajutorelor sosite la fața locului, răscula s’a potolit așa că nu putem deplânge nici un accident ne­norocit. «D. Burada cu tale că s’au as­­températ sătenii din Cocorești, merge acolo spre a face uă ancheta minu­­țiosă asupra originei răscoitei». —X — Valorile rusesc­ sufer pe <jli ce trece înfrângeri și depreciări pe piața Berlin. Mai cu semn­ rnbiolo v>criie. —X— Greva lucrătorilor din fabrica de mantale de cauciuc, din capitală, despre care am vorbit în unul din numerile trecute ale Ziarului nostru, a luat sfârșit al alt­era. După cât ni se spune, cererile lu­cratorilor au fost satisfăcute, în totul de proprietarul fabricei. Membrii camerei de comerciu din capitală se vor întruni­­ jhtele acestea în ședință, pentru a se ocupa cu mai multe chestiuni ce trebue de resolvat. Membrii opoziției au triumfat la alegerile de eri din Giurgiu. ----X — Un episod din resbelul german fran­ces__Următorul episod s’a întâmplat in luna Decembie a anului 1870, când ger­manii avea a susține cea mai grea luptă contra francezilor ce operau lângă Loise. Cu bateria prusianâ și bavarezii se lup­­tau împreună și nelinișteau mult armata franceză cu tunurile lor așezate pe niște ridicaturi. Bavarezii împușcau cu atâta re­peziciune și grabă, în­cât în curând li se­­ ROMÂNULU­I AUGUST­­ îl titu­l IIIIIIIHIIIIIIIHIIi Mulillliin I­I­IIIIIHIiii Iii­li­siu—nr.787 In urma scandalului întîmplat la Comana cu alegerile [delegaților, s’a telegrafiat procurorului din Giurgiu să merga la fața locului și să an­cheteze faptele. —­­­S’au condus secții 6 Alexandru Vasile și Stan Ștefan, emanicipați, ce vend flori prin cafenele și gră­dini publice, c’au pus la cale pe bă­iatul Polizu Niță de la tutungeria d-nei Maria Ionescu din strada Re­gală No. 5 să le dea tutun și bani, și făcându-li-se perchiziție,s’a găsit a­­supră-le: 2 pachete tutun a 1 leu, unul a 50 bani, 3 cărticele hârtie de țigare, 2 cutii chibrituri, și 80 bani luați tot de la băiat, după de­clarația lor. Aflăm cu uă deosebita plăcere, că d. Silviu Costinescu, unul din cei mai distinși elevi al Institutului a­­gronomic din Paris, va fi numit di­rector al serviciului filoe­eric. —x— In Ziua de 23 Septembre st. v. se va ține licitație la ministerul de fi­nance (direcția generală a regiei mo­nopolurilor Statului) pentru furnisa­­rea a 256.000 klogr. de tutun de diferite calități. ----X— Urmă­rele consilii comunale ru­rale au mai fost disolvate: Grădiștea, județul Vlașca, Chetresci , Vasluiu, Vișina » Vlașca. Decretele au apărut în Monitorul oficial de azi. Mai multe numiri nuoi, avansări și admiteri, s’au făcut, după cum a­­flăm, în personalul direcțiunei cen­trale a telegrafelor și poștelor, din Capitală. Poimâne, Joi sora, se dă în tea­trul gradinei Universelle din Galați on representațiune estraordinară în beneficiul d-nei Aristița Romanescu. Se va juca Dama cu Camelii dramă în cinci acte de A. Dumas fiul. —x— Un consiliu de miniștrii se va ține înainte de amiazi la ministerul de interne. —x— Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor a luat măsura ca tote bi­rourile poștale din țără ale Sta­tului să fie autorizate a emite și plăti mandate poștale internaționale, precum și a espedia și incasa efecte de comerciu în schimb cu țările cu care România are relațiuni stabilite pentru asemenea serviciu. —X--­­AZI se înfățișază înaintea tribuna­­l Cornitele Herbert de Bismarck și comi­­tului de Ilfov, secția vacanțelor, con­­­­tele Hatzfeld au conferit cu marchizul de testația făcută de Andronic. D. prim-procuror Boldur Voinescu, va susține în persona acusațiunea în acest proces. Salisbury. Imperatul a primit un adresă de devo­tament ce s’a remis de către un deputa­­țiune de germani cari locuiesc în Enghi­­tera. Suveranul a visitat mai multe corăbii de resbel englezești represintând tote tipurile de acest gen. La Osborne, la Gowes și la Ryde ma­­teloții germani au fraternisat cu mateloții englezi. — La camera comunelor, Sir James Fergusson a declarat ca conferința pentru tratarea negrilor nu se va întruni înainte de Octombre. — Dupa desbaterile ce au ținut­ un ceas, Camera comunelor a adoptat în a treia ci­tire cu 136 voturi contra 41, bitul asupra apanagiilor. împăratul Wilhelm a numit pe du­cele de Cambridge proprietar al unui re­giment german. Revista flotei engleze, în fața împâratu­­luui a isbutit pe deplin.­­ Timpul era forte frumos. Salve de artilerie au anunțat îmbarcarea suveranului pe iactul regal «Victoria și Al­bert»; cu imperatul s’au imbarcat princi­pele și principesa de Galles, cele doué fete ale lor și ducele de Cambridge. Iactul regal era precedat de iactul «Ga­latea», și urmat de iacturile «Hohenzol­­lern, Osborne, Enchanteresse și Magda­lena». In acesta ordine iadurile s’au dus d’a lungul corăbiilor englezești paroasate. Echipagiile au aclamat vie pe împă­ratul. Dupa revista, suveranul a primit pe bor­dul iadului regal pe amiralii și pe căpi­tanii de corabie. Paris, 6 August. Generalul Boulanger a adresat ua lungă proclamațiune poporului pe care îl nu­­mesce singurul seu judecător. In acesta proclamațiune generalul exa­­mineza tóte capetele de acusație cuprinse în contra lui in documentele înaltei curți publicate de curând și declară intr’un lim­­bagiu forte viu, că tote acuzațiuniie nu sunt de­cât nisce infame calomnii. — La alegerile de balotagiu pentru con­­­siliile generale, 173 resultate sunt cuno­scute. Statistica oficială dă ca aleși 121 repu­blicani, 45 monarhiști și 7 bulangiști. —• Șahul Persiei a remis d-lui Carnot ordinul persian cel mai Înalt cu not ret­ul sau importahi­ o«» diamante. — D. Carnot, miniștrii, mai­ mulți amba­sadori streini, printre care și lordul Lytton, membrii academiilor și numerose delega­­țiuni de studenți streini au asistat la ce­remonia inaugurarei nouei Sorbone, D. Carnot a fost viu aclamat. Președintele consiliului municipal din Paris și d. Failières, ministru al instruc­țiunii publice, au urat în numele orașului Parisului și în al guvernului, buna sosire studenților străini. Aceștia din urmă au fost viu aclamați la trecerea lor de către mulțime. — înalta Curte se va întruni în Au­diența la 8 August. Agenția Română Haras. ----X---­Contrar știrei dată, în privința bâl­ciului de la Fălticeni, un Ziar local scrie urmatorele: Iarmarocul din Fălticeni din anul acesta a fost forte puțin animat și transacțiunele au fost aprópe pure. Marfă manufactură a fost in abun­­dență, înse cumpărăturile s’au făcut în cea mai mare parte pe termen, fiind o mare lipsă de bani gata. Cumpărături de vite s’au făcut forte ne’nsemnate. Cai de lux au fost forte puțini și scumpi. Intr’un cuvânt. Iarmarocul din a­­cest an a fost cât se pate de slab. Causa s’atribue mai cu sema relei recolte din Moldova. ----X— Consiliul comunal al capitalei nu se va întruni, de­cât după ce d-nul primar Pake-Protopopescu se va în­­torce din străinătate. Monitorul oficial de azi publică următorul comunicat:­­harul Rom­ânia de la 16 Iulie a. c., prin revista sea, arata cum că profesorii oculo ne­­jouun ți șusese, sau cuvent ca sa studieze esposițiunea sa se punâ în cu­rent cu solința, cu noile invențiuni și cu nouile metode, au cerut direcțiunei căilor ferate sa le acorde drumul gratis la Paris, exprimând temerea câ colegialitatea direc­torului acelei administrațiuni cu profesorii scalei nu i a permis sâ le refuze cererea. Ministerul, în urma cercetărilor făcute, aduce la cunoscință publică ca, nu numai că nu s’a acordat asemenea permise Aus Zișilor profesori, dar ca, dupa certificarea numitei direcțiuni, nu s’a primit nici un petițiune din parte-le de a li se acorda înlesniri pentru călătoria la esposiția de la Paris. [x— Erl a plouat puțin în urmatórele două localități: Bălțătesci și Mihă­­ileni. Telegrame Viena, 6 August. Congresul antropologiștilor s’a deschis. In discursul de deschidere, președintele a amintit mortea principelui imperial Ru­dolf, protectorul congresului. Doctorul Gautschh, ministru al instructiu­­nei publice, a salutat adunarea într’un dis­curs ce a fost forte aplauzat. Doctorul Virchow a rostit un lung dis­curs șciințific. Londra. 6 August, împăratul Wilhelm, în uniformă de ami­ral englez, a visitat pe principele și pe principesa de Galles pe bordul iad­ului »Os­borne». BULETIN METEOROLOGIC 1889 5 August Bucuresci senin Slatina senin l­— Alexandria „ ,jl6 » Galați „ 14 » Sacäü » 17 „ Ginrgiü “ț,18 » Bär Id 17» Hnflî . tp Botoșani » 18 »[pași g ii* . 16 > Brăila senin — » Măgurele » 18 « Bnz?ü" »5 18 »^Mangalia m.fcal. 13 5 Cäläragt * 20 » Péfcra'i senin 12 5 Caracal > i4 » Pitesc! » 14 » C.-Lnng » 12 » PL esc! « 13 » Constanța - calmă » R-Sărat » 16 » Craiova senin 13 * R.­Vâlcii « 17 » Dorohotă „ 17 » Roman­i„ 15 » Drăgășani „ 15 » Severin sen. 16 * Focșani » 15 „ Sinaia » 15 „ BIBLIOGRAFI­ E. Lévêque : Limba francesâ învățată prin practică. Carte de citire și de traduc­­iune pentru usul claselor secundare. Par­tea I. Prețul 1 lett. De vânZare la tote li­­brariele. * A apărut un volum de Teatru de d. Ion Caragiale. Conține urmatorele patru comedii: «Un nopte furtunosă», «Conul Leonida față cu reacțiunea.» «Un scrisore perdutâ», «D’ale carnavalului», precum și un prefață de d. Titu Maiorescu. Prețul unui exemplar 4 lei. Se gasesce de vânzare la librăria editure Socec et comp. precum și la principalele librării din capitala și provincii. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. PUBLICAȚIUNE Direcțiunea face cunoscut că în Ziua de 18 August st. v. a. c. la orele 1 jum. p. m. se va ține lici­tație la sediul societății str. Dorinei No. 13, pentru vânzarea imobilului din T.-Severin str. Craiovei No. 747, fost al d-lui Micsa Ioan, actualmente al societății. Doritorii pot face ofertele lor în scris la sediul societății înainte de termenul focsat. Direcțiunea. BULELE SIFILITICE Neputința bărbătescă Vindeca dupa cele mai nouă metode, ra­dical, fără durere și împedicare, dupa ex­­periența de 17 ani. Specialist în bele fil­meser. Hr. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Vic­toriei prin str. Sf. Voivozi. Consultațiuni de la 8 diminața pânâ la 8 sera. Loc de așteptare separat pentru fie­care. No. 596 SE CAUTA CU CHIRIE, chiar de a­­cum, uă casă de 8—10 încăperi, cu curte singură, în apropiere de cen­trul orașului. A se adresa la administrația aces­tui Ziar de la 7 la 11 dimineța. DE ÎNCHIRIAT chiar de acum, în No. 35, apartamentul strada Sfinților de Ia» rnm, pus din 3 camere cu bucătărie și pivniță în curte, precum și un ca­meră deosebit cu bucătăria tot în curte. D. dr. Șuțu a plecat la Paris spre a participa la congresul de medicină mintală fiind delegat din partea co­legiului medical al Eforiei spitaleor. Cât va lipsi, d. dr. Tomescu medic la spitalul Goicea va dirige institutul special din Mântulesa. D-rul Tomescu va da consultațiuni la institut în tote zilele de la 10 la 11 ore și de la 3 la 5 ore. Nemângâiata fiică, Ana Duca, anunță tu­turor prietinilor și cunoscuților familiei sale, încetarea din viață a scumpei sale mame, Eufrosina Notara Cflistnioaia funebră se va celebra in Un­iați, in biserica Sfinții împărați, la 25 Iulie. CURSUL Z­ILEI BURSA BUCURESCI 5 August—i ore p. m. ^asi Dltim Kontárom, per. 1875 5°|„ . 98 —____ Renta română amort. 5 °|0 . 96 ’/« _­­ » (Schuldverscbreib) . — - _ _ Oblig, de Stat 0. F. R. 6°|, . — ____ Renta rom. (Rur, conv.) 6°|„ . ICO ’ 4 — _ împrumutul Municipal 6 °|6 . 8 ° »/*____ Scrisuri func. rurale 7 °|0. . 102 ____ Scrisuri func. rurale 5 °/0 . 95 */­____ Idem urbane 7 102 —____ * 6 °/................. 101 —-----­* 5 °/, ... 92 -------------­Banca NaJ-(5001. vărs într.)--------------- —. Soc. Dacia-Rom. (260 lei vărs) — — _ ______ Soc. d’Asig. Raț. (200­1. vărs.) — — _ _ Prima Soc. rom de reasig. — —­­ _ _ Soc. r. de con. (250­1. vărs)------__ _ Obl. Casei Pensiunilor. . .------__ _ Agio..................................... — _ Schimb Londra 3 luni . . . . . _ _ — P Q­IM o­A Kwv.¥ > cex............................................—. — Berlin 3 luni.................. — — _ _ » cek...................... . — — _ _ Viens ... ..... — ——. I.­M » cek.............................................................. Napoleon de aur................................ 9­53 Galbenul................................................................ Imperiul.......................................... 9 74 Lira turcescă............................ 10 77 Argintul contra hârtiei.................. ICO — Rable hârtie comptat ................... 128 50 Acțiuni credit anstatt....................... 303 £ 7 Renta metalică 5 la snt&m. . . . — — Renta Hârtie . . .... 83 90 Renta aur .................................... 99 80 SCHIMB. Londra la vedere................... 120 — „ Paris la vedere................... 47 70 * Berlin la vedere................... 82 50 > Amsterdam la vedere . . 99 80 PARIS R­uta francesa V */, p °/0. . . . 104 25 Renta română 5 sută ...... — —­Renta română 6 la sută C. F. R. . .-----­Credit mobiliar romăn....................... — — împrumutul elen 1879 ....................... 505 15 » 1831 cu cupon .... -----­Banca otomană................................ ‘08­12 Datoria turcescă . ............................ — — Lose turce............................... — SCHIMB. Londra la vedere.................. 25 15 > Amsterdam 3 luni . . . . 207 — > Berlin 3 Iuni................... 121­68 BERLIK Napoleon......................................... 16­8ű Renta amort. 5 suta C. F. R. . . . — Obligațiuni noue 6 suta...... — — împrumutul Oppenheim 8“/„ . . . •-----­Rubla hârtie comptant........................ 210 75 SCH MB. Londra 3 luni. ..... 20­85 » Paris 2 luni ...... 81 — Amsterdam 2 luni ...... 168 65 BURSE STREINE Viena 4 August

Next