Romanulu, august 1889 (Anul 33)

1889-08-14

SCIRI MILITARE In privința numeralul oștirei germane în «Stat­­fahrbuch für das Deutsche Reich», numărul din urmă, găsim urmatorele a­­mänunte: La 1 Decembre 1885 în Germania au fost 9,128,722 bărbați supuși miliției ast­fel dej­a 19.2 la sută a populației, dintre aceștia supuși serviciului perm. 1.214,249, reserviști clasa 1 1.473,646 de clasa a II 1.606,613 și landwehrul 1.840,070. La 1 ianuarie 1886 numărul acesta s-a mai sporit cu 426,119 franci. Astfel aici Germania are supuși armei permanente și reservei 6.134,578 militari și 2.994,144 rămâne pentru landwehr. — O— Asupra armatei austriace citim în Tele­graful Român din Sibiu: In primavara, când s’a desbătut buge­tul ministeriului de resbel, se vorbia, că regimul comun intenționază a cere delega­­țiunilor un credit special pentru reorgani­­sarea artileriei de fortărețe. Mai târziu s’a raportat, că ambii miniștrii de fiinanță s’au ridicat contra acestor pretensiuni și astfel posițiunea de credit a fost ștârsit cu totul din bugetul comun. Acum faia Reichswer­r anunță, că planul pentru reorganisarea ar­tileriei se va esecuta cât se pote mai în grabă. Cele 12 batalione ale artileriei de forturiță, cari sunt formate fie­care din câte 6 companii, vor fi formate din câte 4 companii și din cele 24 companii dispo­nibile se vor crea 6 batalione noul și se va spori după trebuințe și în mod cores­punzător numărul soldaților. ACTE OFICIALE Ministerul de interne Consiliul de miniștrii, deschide d-lui mi­nistru de interne un credit suplimentar de lei 25,000 la cap. VII, § 2, art. III al bugetului acelui minister pe esercițiul 1889- 90 pentru a se putea activa terminarea co­­mandelor urgente deja făcute și cari se i­­vesc pe fie­care di, prin lucrătorii mobili de la Monitorul oficial. — Se încuviințeza, sub reserva sancțiu­­nei ulteriore a M. S. Regelui, a se face în budgetul ordinar al comunei urbane Bacău, pe exercițiul curent 1889-90 mai multe mo­dificări. — Colegiul II electoral pentru consilierii județului Gorj este convocat, sub reserva sancțiunii ulteriore a M. S. Regelui, a se întruni în ziua de 27 August 1889, la o­­rele 9 dimineța, în localul comunei de re­ședință, spre a alege două membru­ al con­siliului în locurile vacante.­­ Consiliul județului Fâlciu este auto­­rizat, sub reserva sancțiunei ulteriore a M. S. Regelui, ca în sesiunea escraordi­­nară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu cestiunile urmâtore : a) Se decidă în privința împârțirei spi­talului județian la două plași, ,regulând și modul cum medicii de plași se facă servi­ciul față cu acesta nouă împărțire; b) idem, în privința construirei pavilió­­nelor necesare dorobanților și unui grajd pentru escadronul de călărași. — Consiliul județului Romanați este au­­torisat, sub reserva sancțiunei ulteriore a M. S. Regelui, ca în sesiunea extraordi­­nară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu cestiunea urmatare . Se decidă în privința propunerei d-lui Ion Truțescu de a vinde județului casele săle din orașul caracal, pentru a se in­stala într’ânsele gimnasiul. Incuviintăza, sub reserva sancțiunei ul­teriore a M. S. Regelui, disolvarea consi­liului comunei rurale Aom­esel din județul Muscel, numindu-se membrii în comisiunea interimară d-nii Nița Lazea Dumitrescu, Niță Huihup și Niță Calangiu. Ministerul de finance Sunt numiți : D-nii Dumitru Antofie și St. Christescu, foști funcționari administrativi, sunt nu­miți controlori fiscali clasa III cu titlul profeisoriu și sub reserva sancțiunei ulte­riore a M. S. Regelui, în locul d-lor loan Mengescu și G. Ionescu demisionați. — D. Pâcleanu (Mihail M.), licențiat în drept, este numit atașat supranumerar în administrațiunea centrală a acestui depar­tament. D. Mih­ail Nanu, agent de constatare și urmărire al orașului Craiova, este autori­­zat a constata contravențiunile la legea timbrului, in conformitate cu legea și in­strucțiunile relative. SCĂRI ECONOMICE Târgul de râmători de la Severin. — In intervalul de la 1 Aprilie pénă la 7 Iulie au intrat in sălașe 2951 râmători; au e­­șit 520 pentru Austro-Ungaria și 572 pen­tru consumația internă. Uciși ca bolnavi au fost 27. Au rămas în sălașe 1832. Prețul pe kilogram variază între 65—70 bani după scădere de 45 kgr. viață la pe­reche și 4 la sută rabat, rumbul, lbr. 60, lei 42 — 44; grâul, lbr. 55—61, lei 55—78 chila. Rentele turcești. — Consiliul de admini­strație al datoriei turcești invita pe purtă­torii obligațiunilor împrumuturilor (urcești 6 la sută din 1863 164, 1865 și 1873 eșite la sorț), se depun aceste titluri fără întâr­ziere la bi­rourile asociațiunei bondolde­­rilor din Londra și la creditul mobiliar din Paris pentru a fi schimbate contra certifi­cate. Certificatele vor fi amortisate prin trageri semestriale, ce se vor face la Cons­­tantinopole și vor produce dobândă. Pen­tru acest schimb contra certificatelor, obli­gațiunile vor trebui să fie presentate în­­nainte de 23 iulie 1890 pentru a participa la trageri, fără de care ele vor fi perimate. Recolta porumbului care, acum 3—4 săptămâni, promitea a fi frumosa, asta­ fii, în general, se pute considera ca compro­misa în jud. Ialomița, din causa secetei și vântului continuu care dureza de atâta timp. Și dacă pe alocurea porumbul este mai bun, apoi, de­sigur, și acesta va fi perdut dacă nu va ploua, cât mai curând, acum când el este tocmai la legat. Crima de la Fierbinți.—Comuna Fier­binți a fost eri alarmata de un omor ce s’a comis asupra primarului local, fata de­­tailii, ce se află Naționalul în acesta pri­vința. pe când locuitorii mai multor sate luau parte la solemnitatea punerei p­etrei fun­damentale pentru construirea spitalului rural individul Acsentie, care zăcuse deja la Măr­gineni o osândă de 16 ani pentru omor, a atentat la viața primarului comunei Mic­­șunești-Greci, rânindu-l în patru tocuri cu un cuțit, mere de măcelărie. A mai primit două lovituri și un locui­tor din aceiași comună care sărise se scape pe primar. Mobilul crimei este răsburarea, căci pri­marul a avut tot­deauna pe criminalul Ac­sentie, în­deaprope supraveghere de­ore­­ce îl bănuia de multe și a voit chiar în unele rânduri să -l aresteze. Medicul plașei ce se afla in localitate, a dat primele îngrijiri pacienților, cari la o­­rele 2 din nopte au fost internați la spi­talul Colentina. Criminalul a fost imediat arestat, și apoi dat pe mâna parchetului, iar actele au fost dresate de însuși ca prefect al județului. Operațiunile cerealelor, efectuate in portul Brăilei la 31 Iulie st. v. Felul nectar. Libre Leî Observation­ Gráüv. 3000 60 11.30 Magaz- Gräfin. 3400 593/a 11.15 » 1250 59 10.25 Caic * 500 59 9.65 Magaz, » 2500 60 >/» 12.35 » » 800 59% 10.90 » 2450 60i/2 11.70 » 5000 60 11.90 Caic , 2130 60 11.65 » 1700 59 V* 11-65 » 1900 59 11. Porumb 3500 593/4 6.88 » 3150 591/« 6.88 Secară 2500 55 7.15 Magaz. V. P. Sassu. ÎNTÂMPLĂRILE piLEI Sinucidere—In privința sinuciderei din Iași, despre care am vorbit în unul din numerile trecute ai Ziarului nostru, Ful­gerul, Ziar local, dă urmatorele detailii: Joi noptea, pe la 12 ore, vizitatorii de la Hala de bere au fost avisați de sergen­tul din stradă cum că peste drum, in gră­dina Primăriei, un necunoscut s’ar fi în­junghiat strigând, ajutor, apă­­ și la care strigat grădinarul alergase cu uă lampă și cu apă să vadă ce s’a întâmplat. Un om de vi’uă 30—35 ani, anume To­­mescu, de loc din Tecuciu, îmbrăcat nu tocmai rea, folosindu-se de întunecimea ce era în grădină și­ a înfipt un cuțitaș de buzunar în inimă, lucru care a dat loc la un hemoragie. La întrebările ce i s’au fă­cut de un medic cum și de către un sub­comisar că cine l’a înjunghiat, el n’a răs­puns nimic. In urmă fu pus într’uă căruță și transportat la Sf. Spiridon. Aflam că nenorocitul trăește încă și este speranța de a’l aduce la vieți. Motivul ar fi mizeria, și persecuțiunea din partea fa­miliei sale din Tucuciu, care se găsește în­tr’o­ posițiune destul de bună. Călcat de tren. — In naptea de Vineri spre Sâmbătă, trenul ce venea de la Un­­gheni, a tăiat pe femeea lui Cont. Bobu, spălătoriță din mahalaua Frumosa, din Iași care câzuse beată pe șine în apropierea cantonului al 3-a. Martea a fost instan­tanee. La întrecere.­Căruțașii C-tin Matei și Florea Ion luându-se la întrecere cu că­ruțele pe șosaua Filantropiei, a cofiut Flo­rea Ion din căruță In șanțul șoselei spar­­gându’și capul, cașul fiind grav s’a trimes spitalului Filantropia, iar Constantin Matei s’a condus secției 7. Esplosie, 20 răniți. — Din Teleorman se scrie următorea scrie : Era dimineță, locomobila de la alta d-lui Guțu Ghețu, arendașul moșiei Dulceanca, a făcut explesie omorând șase persone și rănind grav pe altele. Ajutorul sub-prefec­­turei Târgului, însoțit de medicul plaști și medicul spitalului R șiori, au plecat ime­diat în localitate unde au dat primele aju­­tore răniților, dintre cari șase au fost trans­portați la spital; medicii nu garanteza scă­parea acestora. Unoi dintre lucrători nu se găsesc, se crede că au fost sdrobiți și vârâți în batoză. Arendașul Ghețu, care se afla pe mașină a fost asvârlit la oă distanță de 20 stân­jeni, iar un frate al acestuia nu s’a găsit încă. Mecanicul a scăpat, fochistul cnsé a fost sfărâmat în bucăți. La unii din morți craniile s’au găsit fără creere. Numerul răniților se urcă la 20. Meca­nicul s’a arestat din causa că n’a obser­vat forța cea mare ce a dat batozei, mai ales când scia ca este vechiu. Mersul cerealelor pe piața Călărași. —• în cursul saptamânei s’a făcut fórte pu­ține vânzéri de jcerele, din causa știrilor, nu tocmai înveselitóre, venite din străină­tate. S’a vândut: Porumb, 600 chile, de lbr, 61, cu lei 41,50; grâu, 400 chile, lbr, 60? cu lei 70; orz, 400 chile, lbr. 48, cu lei 32 chila. La obor a început se vie mai multe pro­ducte ca până acum, care s’au vândut cu prețurile următore: Fasolea cu 81—84 le­­i chila, orzul, lbr. 43—45, lei 30—32 , po­ 1 Bandiți.—­Din R.­Vâlcea se scrie ca la 20 iulie un luptă crâncenă a fost pe mun­tele Vam­oșița, jud. Vâlcea, la oă stână cu același nume, între trei bandiți și trei sol­dați trimiși pentru a’l urmări. Unul din soldați e grav rănit. Răniți sunt de alt­mintrelea toți, gr unul dintre bandiți fiind forte grav ră­nit, s’a sinucis dându’și uâ lovitură cu cu­țitul în pântece. Soldatul rănit zăcu la starta, unde sol­dații fuseseră chemați de ciobani să le dea de mâncar­e, de la 20—24 iulie, când li fură date primele ajutore medicale. ROMANULU­I AUGUST ARTE. — TEATRE *** D. Neculae Luchian a fost numit di­rector de scena pentru stagiunea 1889 90, iar d. Thais, artist francez, a fost angajat ca revisor cu salariul de 1400 fr. pe an. ^FELURIMI rar.­..­.,^«r­ir—tunari n­inimal î­n ! Moștenire neașteptată. — înainte de acesta cu câți­va ani pe una din scenele tetrelor din Cairo făcea mari furori că fata din Triest. Hid a fâcut cunoscință cu si­gnor Eugenio Ambrasadores, un bogat ne­gustor de vite din America, care se îna­­mpră foc de frumósa actriță. Și pentru ca să-l câștige furarea, îi dăruia tot felul de lucruri scumpe, o plimba în trăsură, cu un cuvânt nu lipsea de a face nimic din a­­cele cu cari poți dobândi favorul unei fe­mei, și mai ales a unei actrițe. Dar actrița nu s’a dat și nu i-a primit amorul de­cât când negustorul veni după ea la Paris, unde se angaja, și o ceru de soția. Mâritându-se cu el, el plecară la Bue­nos Aires, unde trăiau în deplină feri­cire. Lunele trecute el veniră apoi la Triest să-și vadă nisce rude. Traseră la fratele domnei, Bacichi, șef de secția la fabrica de vapore Lloyd. Placară apoi îndărăt, și acum acest muncitor Bacichi primesc« din Buenos­ Aires scriea că bărbatul sorei sale a murit și i-a lăsat lus 300,000 franci, or nevestei sale dă avere ce trece peste un milion. Simplul lucrător de penă acum a plecat din Triest în America, sâ-și ia în posesie moștenirea la care de­sigur că nu s’a a­­așteptat, și să vadă și pe sora sea care nu s’o fi așteptat nici ea ca se remâe văduva tenora și cu­pă avere atât de mare. Un nas tăiat. — Din comuna Cracăoni județul Neamț, aflăm că un locuitor prin­­zând pe nevasta lui în necredință conju­gală, i-a tăiat numai de­cât vârful nasu­lui, zicându-i: «Eu te voiu iubi și așa rămâne să ve­dem daca și alții te vor mai căuta.» Cam aspru, dar ... asigurător. Un sinucis pervers.—In orașul Leeds din Englitera un tenor anume Charles E­­duard Catch, de 21 ani, s’a sinucis. El a lăsat următórea scrisóre unei d-șere: „Vi­neri dimineta mé voiu sinucide ca ast­fel sé fiu îngropat tocmai in ziua în care verișo­­ra mea Ana ar trebui să-și celebreze nun­ta mea. Si voiu face ast­fel un necaz, mĕ voiu resbuna pe ea astfel, pentru indife­rența ce mi-a arétat. Sper ca veți veni la înmormântarea mea.» Cesul solar portativ.— E un ce inge­nios — Zice Résboiul Weiss—și d. Focșa­nu și-a perdut in zadar vremea muncind cinci ani, spre a-și vedea terminată lucra­rea. Cesul solar portativ, bazat pe calcule ma­tematice și pe legile fizice, având ca punct principal meridianul, urmărește la secundă rotațiunea pâmîntului, mărind și micșorând Zilele, așa după,cum se petrece în natură Raza sereiul câZând tot­dea­una la puntul calculat, arată cu cea mai mare precisiune în cursul celor 12 luni ale anului, orele, jumătățile și sferturile, de la 5 dimineța până la 7 ore sera. Cesul Solar portativ, unic în felul seu, facut ast­fel ca se pute fi purtat în buzu­nar, ca ori­ ce alt cos, nu are nevoe nie, de întors nici de curățit și nici de re­parat. Și cu tote avantajele sale, acesta minu­nată invențiune se pote avea pe un preț fabulos de eftin. Cosul solar portativ se pote avea tri­­metându-se în mandat poștal 3 fr. 50 b. la inventator. vmmmmmm INFO­RMATIUNI EK­ a plouat în urmatorele locali­tăți din țară : Cozia, R. Vâlcea și Târgu-Jiu. In unele localități cerul a fost în­norat. —x— La alegerea ce se va face poimâne în Buzău, pentru un deputat la co­legiul I, după știrile ce ne sosesc de acolo, resultatul va fi balotagiu, de­oare­ce voturile se vor împărți la cei trei candidați. Cele mai multe voturi le va ob­ține, după cât se crede, d. Eugenie Stătescu. —X­­Inspectorii silvici superiori au ple­cat prin județe în inspecțiune. Dân­șii se vor întorce încă în cursul a­­cestei săptămâni în capitală. Se vorbesce cu ore­care insistență că d. Barozzi, prefect de Constanța, va fi înlocuit Zilele acestea. Ca succesor e desemnat d. Ște­fan Economu, senator de Brăila. Mitropolitul primat e așteptat Zi­­lele acestea în Bucuresci; d. Boe­­rescu va avea a se consulta Emi­­nenția mea în privința dărâmărei bi­­sericei Sărindaru. —X— AzI diminuța uă nouă plee înso­țită de fulgere și tunete puternice, a căzut asupra Capitalei. Praia a durat aprope uă oră. Monitorul oficial va publica, după cum ni se spune, în curând un co­municat în privința afacerei din Do­­rohoiu. Acesta s’ar fi hotărît in consiliul de miniștrii, ținut­eri la ministerul de interne. —x— Disara Marți I August, se joca la grădina Universelle din Galați, cu concursul artiștilor noștri­ d. Grigore Manolescu și d-na Aristița Roma­­nescu, piesele: «Supliciul unei fe­mei», dramă în trei acte și «Rețeta Socrelor», comedie într’un act. După buletinul târgului de râmă­­tori de la Turnu-Severin, se află ac­tualmente în sălașele acestui târg 1832 de porci. — X---­Ultime scris de la Creditul urban din Iași, Eri, Luni, adunarea a continuat discuțiunile; toți societarii au fost pentru continuarea operațiunilor, cu tote că comisarul guvernului a sus­ținut indirect lichidarea. S’a procedat deci la alegerea nou­lui consiliu și lista guvernului a ob­ținut u­ mare majoritate contra lis­tei d-lui Sf. Pastia. Era de altmin­trelea și forte natural. Mai mult de­cât jumătatea votanților, erau repre­­sentați prin procuri de agenți poli­­țienesci și administrativi. D. Stelian, comisarul guvernului, a constatat însuși acest fapt. Se zice chiar că d-sea își va da irevocabil demisiunea , desemnat ca director d. Dimi­­trie G. Sturdza proprietarul moșiei Onești din comuna Șipote, județul Iași, persona nu tocmai populară, ba chiar obscură în Iași. ----X---­Ni se asigură că d-nii Pogor și Rosetti aleși pe lista guvernului vor demisiona. D-lor au făcut cunoscut la timp că nu primesc candidaturile. Pentru locurile vacante ne mai fă­­cându-se alegeri, după statute, cei­­l­alți membri ai consiliului vor alege în locul d-lor Pogor și Rosetti pe d. M. Balș și încă isnul. —X— In No. 6 al Ziarului german, Nier­­derlandische Zeitung, ce apare în Ro­­terdam, se află publicată biogra­­fie a augustei nostre scriitore Carmen Sylva. Articolul e semnat cu inițialele G. S. —x— Consiliul sanitar superior, a au­­torizat exercitarea medicinei în țară, a tuturor doctorilor, eșiți în anul acesta de la universitatea din ca­pitală. ■—x— Plóc de prefecți. Sunt­­ în­­ Capitală Următorii d-ni prefecți: Giurgea, Garoflide, Ciuflea, Manciulescu, colonel Schelleti. —x— In Ziua 7 August se va ju­deca de consiliul de resbel al cor­pului III de armată procesul colone­lului Polizu. Comisiunea consiliului de resbeiü e compusă după cum urmază: Președinte: d. general Dunca. Membri: d-nii generali Pencovici, I și Berendei, coloneii Cisman și Hulban. Comisarul regesc special, este d. colonel Șerbanescu. —x— Astă nopte a trăsnit cutia cu baterii a telefonului din cabinet de prim pro­curor ce comunică cu Prefectura de Ilfov; n’a fost altă stricăciune de­cât a sdrelit colțul sobei și a rupt cutia cu baterii în mai multe bucăți. Telegrame Sosirea monarh­ului Austriei Berlin, 12 August. Impăratul Frantz-Iosef a sosit la 5:10 la gara Thiergarten, unde era așteptat de im­­păratul Wilhelm, de principii casei re­gale, de principele de Bismarck, de co­rnițele Moltcke și de cornitele Herbert de Bismarck. împărății se îmbrățișară forte cordial. Ei erau forte mișcați. După ce a trecut în revistă compania de onore, cei doui suverani s’au urcat în trasura și au plecat între 2 garduri de sol­dați, formate de întrega garnisóna din Berlin, din Potsdam și din Spandau. Ei au intrat în Berlin prin porta Bran­­denbourg la 5 ore 25 m., in mijlocul sal­velor de artilerie. In capul cortegiului mergea un esca­­dron al garzilor corpului, apoi venind : trăsura împarătasca cu cei două împărați; principele Enric și arh­iducele Franz-Fer­­dinand într’un echipagiu ; cel­alți principi, principele de Bismarck cu cornițele Kal­­noky, cornițele de Moltke cu generalul Beck, toți într’un trasura. Ca mulțime enorma și intusiastă se gră­mădea pe unde trecea cortegiul imperial. Suveranii au sosit la 5 ore jumătate la castel, unde au fost primiți de Imperatesa Augusta Victoria și de imperatesa văduvă Augusta. Când mulțimea a zărit trăsura în care se aflau cei dou i­­mperați, entusiasmul a isbucnit din tote părțile. Se putea aștepta ua primire cu totul cordiala făcută augustului visit­ator de că­tre populațiunea din Berlin, dar nu la a­­tare demonstrațiuni de entusiasm, împăratul a vizitat pe Imperatesa va­­duve in palatul său. La șapte ore sera, a avut loc la palatu împărătesc un pr­ânz la care au luat parte Majestațile Lor si toți­­ principii și princi­pesele. Imparatesa ședea între impératul Franț­­­osef și arh­iducele Franț-Ferdinand, iar Impăratul Wilhelm ședea în fața impera­­tesei. Nu s’a ridicat nici un toast; nici musica n’a cântat. Un prânz s’a servit în același timp în galeria tablourilor pentru suita împăratului Austriei și pentru personele atașate servi­ciului său. La opt ore și jumătate sera, a avut loc o mare retragere cu torțe și fanfare, ese­­cutata de tote musicele regimentelor gardei concentrate la Berlin. Retragerea a ținut un ceas și jumătate. Musicele au cântat de doua ori imnul na­țional austriac și mulțimea a aclamat în­tr-un mod frenetic pe bimpăratul Franț­­­osef, care a mulțumit inclinându-se.­­ Monarhii și familia imperiala au asistat la acest spectacol de la ferestrele castelului iluminat in mod strălucit cu foc bengal. Cornițele Kalnoky, cornițele Szoegyenyi și d. de Wydenbruck au prânzit la prin­cipele de Bismark și s-au întors in urmă la castel, pentru a asista la retragere. Agenția Română Havas. BULETIN METEOROLOGIC ,188s 12 August Bucuresci senin 14 » Slatina furtună 14» Alexandria Tint 19 » Calami » 19 » Bacau­ senin 17 « Giurgiu senin 15 »» bârlad plaie 18 » Hagi pltaie 18 « Botosani » 14 » la§I senin 16 » Brăila furtună 14 » Măgurele vânt 13 « Buzău senin 20 » Mangalia m. cal. 18 » Călăragi » 12 » Patru variabil 14 » Caracal « 16 » Pitesc! ploie 16 » O.-Lung ploie 10 » Ploesci senin 18 » Constanța m. calmă 18 » R.­Surat » 12 * Craiova ploie 20 » R.-Vâlcia furtună 14 » Dorohoiu senin ^1$ * Roman senin 15 » Drăgășani furtună 16 » Severin plaie 16 » Focșani plaie 18 « Sinaia » 14 „­­n+m- BIBLIOGRAFI­ E. Lavêque . Limba francesă învățata prin practică. Carte de citire și de traduc­­iune pentru usul claselor secundare. Par­tea I. Prețul 1 leu. De vânzare la tote li­­brariele. * A apărut un volum de Teatru de d. Ion Caragiale. Conține urmatorele patru comedii: «Un nópte furtunosă», «Conul Leonida fața cu reacțiunea,» «Un scrisore perdută», «D’ale carnavalului», precum și ua prefață de d. Titu Maiorescu. Prețul unui exemplar 4 lei. Se gasesce de vânzare la librăria editure Socec et comp, precum și la principalele librării din capitală și provincii. * 815 A eșit de sub tipar: ~ Tabloul manetelor străine de aur calcu­late în lei după noul curs fiscal lucrat de C. Câlinescu, sub­ casierul Creditului Urban din Bucuresci și se află de vânzare la Zisa societate. ------- —■ -------­ Ministerul agriculturei, industriei, co­­merciului și domeniilor SERVICIUL APELOR MINERALE Publicațiune Se aduce la cunoșcință generală că serviciul îmbunătățirea apei de Căciulata, pentru înlesnirea publicu­lui, cumpără sticlele­gele cu preț de 20 bani bucata pentru cele predate în gara R.­Vâlcea, și 15 bani pen­tru cele predate în Bucuresci la ser­viciul central. Aceste sticle nu se primesc, de­cât în lăul de 25—50 bine împa­chetate. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. PUBLICAȚIUNE Direcțiunea face cunoscut că în Ziua de 18 August st. v. a. c. la orele 1 jum. p. m. se va ține lici­tație la sediul societății str. Dorinel No. 13, pentru vânzarea imobilului din T.-Severin str. Craiovei No. 747, fost al d-lui Micsa Ioan, actualmente al societății. Doritorii pot face ofertele lor în scris la sediul societății înainte de termenul ficsat. SE CAUTA CU CHIRIE, chiar de a­­cum, uă casă de 8—10 încăperi, cu curte singură, în apropiere de cen­trul orașului. A se adresa la administrația aces­tui ziar de la 7 la 11 dimineta. DE ÎNCHIRIAT chiar de acum, în strada Sfinților No. 35, apartamentul de sus com­pus din 3 camere cu bucătărie și pivniță în curte, precum și un ca­meră deosebit cu bucătăria tot în curte. CURISUL, Z­ILEI BURSA BUCURESCI 18 August—4 ore p. m. ^asa ^h­im Renta rom. per. 1875 5°|0 . 97 */«____ Renta română amort. 5 *|a . 90 ’/4 _­­» (Schmidverschreib) . — — _ — Oblig. de Stat C. F. R. 6 °|„­­ — _________ Renta­rom. (Rmr. conv.) 6“|„ . 100 V» — — împrumutul Municipal fi °­ 6 . 86 ’/a____ Scrisuri func. rurale 7“|.. . 102­­____ Scrisuri func. rurale 5 °/„ . 95 — _ — Idem urbane 7 °/, .... 102 —____ * 6 °/« .... 101 -------------­* 5 °/, .... 91 —-----­Banca Naj-­­5001. vărs într.)----— —, Soc. Dacia-Rom. (250 lei vére) ---------— — Soc. d’Asig. NaJ. (200­1. vére.)------ _ Prima Soc. rom de reasig. ------_ _ Soc. r. de con. (250­1. vére . — —­ _ Obl. Casei Pensiunilor. . .-------------­Agio..................................... — - -~ Schimb Londra 3 luni................... — » cek. ......------. __ Paris 3 luni ...... —. —____ » cek. --------------- _ BeRlin 3 luni ------— » cek........................... — *— _ Viena.................................................................... s cek. . ..... — — ■' - M BURSE STREINE Vieaa ;2 August Napoleon de aur....................... Galbenul.............................................. Imperial......................................... Lira turceiscă ....... Argintul contra hârtiei.................. Rable hârtie comptat ................... Acțiuni credit anstalt....................... 9 52 9 78 10 78 100 — 123 15 305 50 Renta metalică 5 ia sutam. . . . Renta Hârtie............................. Renta anr .................................... SCHIMB. Londra ia vedere................... . Paris la vedere . ... . * Berlin la vedere.................. * Amsterdam la vedere . . 83 69 99 80 119 95 47 57 68 65 99 15 PARIS R­uta francesă 1 */• P . Renta româna 5 sută . . . . Renta română 6 la sută C. P. R. Credit mobiliar român .... împrumutul elen 1879 .... * 1831 cu cupon . . Banca otomană....................... Datoria turcesc?. ...... Losa turce . . . . . . . . SCHIMB. Londra ia vedere. . » Amsterdam 3 luni . » Berlin 3 luni . . . BERLIN Napoleon............................ Renta amort. 5 suta C. P. R. Obligațiuni noui 6 suta . . . împrumutul Oppenheim 8 °­. . Rubla hârtie comptant . . . SCH­ MB, Londra 3 luni. . . » Paris 2 luni . . . Amsterdam 2 luni . . . . 104 45 98 — £ 13 75 25 22­5 208 — 121 93 16 31 96 40 107 26 210 75 !

Next