Romanulu, august 1889 (Anul 33)

1889-08-29

Taxele vamale, impozitele asupra tutu­nului, timbrul asupra valorilor, întrec eva­luările budgetare, cele dintâia cu 37,595,000 mărci; cel d’al doilea cu 1,577,000 m; și cel d’al treilea cu 7,507,000 mărci. Adjudecațiuni.­La licitația ce s’a ținut de direcțiunea fortificațielor pentru furni­tura petrișului necesar construirei forturi­lor capitalei s’au presentat trei concurenți : D. Juhi care a oferit 5.80 pentru me­trul cubic, Zaplatka 5.98, și d. Manoel Montesi care a oferit petrișul cu prețul cel mai avantagios de 5 lei 40 m. c. Furnitura în valore de 200.000 lei s’a adjudecat asupra d-lor Manuel și Montesi. Renta 5 la sută perpetuă română.—In cursul anului 1888—89 s’a rescumparat de către ministerul finanțelor rentă perpetuă 6 la sută pentru suma de lei 575.460, ră­­mâind în casă la 31 Martie 1889 lei 640.922 destinați aceluiași scop. Totalul rentei perpetuă 5 la sută ce s’a rescumparat până la 31 Martie 1889 e de lei 8.885.500 valore nominală, targul de rîmători de la Severin.—In intervalul de la 1 Aprilie până la 7 Iulie, au intrat în sălașe 2951 rîmători; au eșit 520 pentru Austro-Ungaria și 612 pentru consumația internă. Uciși ca bolnavi au fost 28. Au rămas in sălașe 1791. Prețul pe kilogram variază între 65—70 bani după scădere de 45 kgr. viață la pe­reche și 4 la sută rabat. Se anunță din Buda­pesta că negocie­­rile între guvernul și societatea de navi­­gațiune cu vapore pe Dunăre, vor ajunge în curând la o­ convenție definitivă. Gu­vernul ungar nu putea refuza a se preda în fața considerațiunilor că afacerile so­­cietatei de navigațiune ar putea fi parali­­zate în cas de resbel. Colonelul Daily, autorul scrierei «Notice sur la Roumanie», un filo-român căruia se datoresce în mare parte reușita secțiu­­nei române la Esposițiunea universală din Paris, după cât aflăm, imediat după închi­derea Esposițiunei, va întreprinde o­ că­lătorie in România în scopul de a înmulți relațiunile comerciale ale țarei nostre cu Francia și mai ales de a ajuta exportul producțiunilor. ÎNTÂMPLĂRILE pILEI Morte grosnică. — Zidarul Grigore pe când lucra la binaua din strada Sfinți No. 4 din Capitală a câzut după schela într’uă (apa din grilajul curței ranindu-se grav în partea drepta a gâtului și fiind transpor­tat la spitalul Colțea a încetat imediat din viața. Răpită.­­ Gheorghe Niță aflându­se în casa logodnicei sale Tudoră fiica văduvei Iona Pantazi din strada Ceatru au venit Marin Drăguș di Mitran Drăguș din șosaua Pantelimon No. 60 și au intrat cu forța în casă, bâtându’l pe Niță, iar pe fala Tu­dora au luat’o a dus’o acasă la dânșii. Secția 10 s’a avisat. Incendiu în Capitală. — Pe la orele 4 a. m. s’a aprins fabrica de scrobeala a d-lui Eugeniu Spinola din șosaua Filantro­piei, ardtând cu desăvârșire, focul a isbuc­­nit din năuntrul fabricei și s’a localisat de pompieri. " > 1 j Nenorocire.—La 31 Iulie a. c., locui­­­torul Ion Gh. Gârțu, din comuna Blân­­desci, județul Bacau, s’a dus la moră. Pe când dânsul se ocupa cu măcinatul, un copil al său, de 6 ani, apropiindu-se de rata cu măsele și fiind prins de haine, rata ’l a sdrobit capul și­­ l-a omorît la minut. Din întâmplare.—In ziua de 31 Iulie a. c., locuitorul Dămineanu Romoga, din comuna Mânzați, județul Tutova, veftind de la distanța un câne, pe care crezân­­du’l lup, a tras cu pușca și a lovit din întâmplare pe locuitorul Dumitru Toma din acea comună, rânindu’l la mâna drepta și la șoldul drept. Pacientul s’a transportat în cura spitalului Floresci, înjunghiată.—In Ziua de 4 August a. c., locuitorul Filip Ion Lungu, din cătunul Nucșora, pendinte din comuna Râncezi, județul Prahova, a întâlnit în drum pe fe­meia Safta Ene G. Pană, cu care luându­­se la certă și la bătae, femeia a sărit sâ’l apuce de gât, atunci numitul Filip Ion Lungu a scos un cuțit cu care lovind pe femeia Safta, acesta a și încetat din viațâ. Autorul, fiind prins, s’a înaintat justiției. Mort dintr’o palmă.—In ziua de 23 Iulie a. c., pe la orele 7 sera, în stabili­mentul de băuturi spirtase al lui Eli Oizie Pompan din Mihaileni, individul Vasile Pin­­tilei din comuna Dersca, județul Dorohoiu, dând o lovitură de palmă­rui Dumitru a Dăscăliței din Lozna, acesta a căzut mort. Cașul fiind comunicat parchetului, vinova­tul a fost arestat. Furt însem­nat.­Un furt însemnat s’a comis alalta­rea în capitală. Servitorul unui cherestegiu din Bucuresci, deschizând lada stăpânului seu, i-a luat suma de 6000 lei. Servitorul arestat de poliție, tăgaduește faptul ce i se impută, spunând că a des­chis lada dor că nu a furat banii ce se gaseau într’ânsa. Individul a fost înaintat parchetului. Alaltă*eri napte, la orele 3, directorul poliției, împreună cu un inspector de po­liție și comisarul Mihailescu, au făcut o descindere într’uă casă din strada Acade­miei, unde domiciliaza un domn j Faranga. Aci s’a dovedit că de mai mult timp era uă casă de joc în care se strângeau mai mulți tineri cari perdeau bani. După cum află mai multe diare din ca­pitală, s’a sechestrat tóte obiectele și s’a dat în judecată contravenientul. Mușcate de câne turbat.­ S’au adus din Botoșani trei femei cari au fost muș­cate de un câne turbat. Pacientele au fost conduse la institutul bacteriologic din capitală unde au și fost inoculate. 17 mii lei găsiți.­— Sâmbătă s’a găsit în strada viitorului din Capitală, mort în casa sea ün italian anume Vicenție Tricov. S-a constatat că densul era mort de 8 zile în casă fără a se sei de nimeni. Un câne al mortului s’a găsit stând la capul lui. Parchetul a anchetat cașul. Asupra nenorocitului italian s’ar fi găsit uă sumă însemnată de bani, ni se spune vr’uă 17 mii lei. Nenorocire.— Eri de dimineță la 7 ore, un lucrător Zidar, care, lucra la uă clă­dire din strada Pescăria Veche, a câzut jos dupa schele pe un parta de fier, sfâ­­șiindu-șî gâtul. Lucratorul a fost imediat transportat la spital într’uă stare deplorabilă. Viață lungă.­In Ziua de 27 Iulie a. c., a încetat din viațâ femeea Marina, soția lui Ene Tudor, din comuna Cocargéua, județul Ialomița, în etate de aprope 130 ani. Trăsnet.—In naptea de 23—28 Iulie a. c., în comuna Crâciunei­ de jos, județul Olt, a câzut trăsnetul pe turla bisericei, de unde, rupând patru blăni, a străbătut în jos prin zid, despicând o icena în doua părți. Un mare nenorocire evitată.­ In sera de 10 spre 11 August trenul de persone ce venea spre Iași era pe punctul de a deraila intre stațiunile Podul Ilcel și Sîrca, deca din fericire mașinistul n’ar fi văzut la timp pericolul și n’ar fi oprit trenul cu 3—4 minute înainte de a se întâmpla ac­cidentul. Ceia ce era se provoce deraila­­rea era căderea unor cue și șuruburi de la locomotiva, ast­fel în­cât, daca nu se observa din timp, și daca trenul continua încă vre-o 3—4 minute drumul, manive­­lul avea sa se încingă în pământ, iar de­­railarea și chiar o­ explozie a cazanului erau iminente. Trenul a așteptat în câmp până când uă altă locomotiva din Iași s’a pornit spre a-1 aduce și a ajuns în oraș pe la 3 fără un sfert adică cu uă întâr­ziere de 4 ore și mai bine. Aprins.—Alaltăeri pe la orele 4 s’a a­­prins uă parte din acoperișul magaziei centrale de la gara de Nord din Capitală, de la un scântec eșită de la coșul unei mașini ce manevra. Luându-se sema în grabă, focul a fost stins de personalul gărei. ^FELURIMI Nuntași omorîți. — pilele trecute s’au comis misce omoruri îngrozitore în Cor­­valis, în partea de apus a Montanei, s’a făcut că nunta și când ginerile Jones se întorcea cu miresa și nuntașii de la cu­nunia, ei au fost toți omorîți pe drum, fuseseră împușcați. Reclamă americană. — In Omalia unei mari case de anunciuri i-a venit urmato­­rea ingeniosă ideia de a face reclamă cli­enților săi. A tipărit mii de cărți de rugăciune, pe care le împarte gratis sau cu preț forte mic la ușile bisericilor. Cărțile de rugăciune nu cuprind însu numai lucruri sfinte, ci și practice, ast­fel lângă rugăciunea ce este scrisă pentru ti­nerii căsătoriți și un anunciű unde se pot cumpăra cele mai bune albituri, mobile etc., precum și acela care este cel mai bun avocat în oraș pentru­­ divorțuri. Un alt agent de anunciu a mers și mai departe , a închiriat un față a scaunului de unde predică popa și lipesce pe el anun­ciuri. El consiliul comunei Chicago acum de curând a dat voia, se înțelege, pentru pa­rale bune, ca un agent de anunciuri se li­­pescá afișele sale în spinarea sergenților de oraș.­ ­ INFORM­AȚIUNI M. S. Regele a sancționat alaltă­­eri regulamentul presentat de d. mi­nistru al instrucțiunei C. Boerescu, întocmit pentru organisarea adminis­­trațiunei interiore a școlelor primare urbane de băeți și de fete. Acest regulament a și fost promul­gat în Monitorul de azil, punându-se în aplicare chiar cu începerea nou­lui an școlar. — X— Din cauza furtunei de astă-noipte­­ liniile telegrafice, fiind rupte, nu ne-a ROMANULU 29 AUGUST sosit telegrame multe din străină­­tate. Data manevrelor, corpurilor III și IV de manevre, e fixată într’un mod irevocabil pentru ziua de 20 Sep­­tembre viitor. Trupele după cât aflăm vor opera între Focșani, Bacău, Paș­­cani și Iași, precum și în alte puncte intermediare. —x— Administrația serviciilor de subsis­­tență ale corpurilor III și IV de ar­mată în manevrele de tomnă, pu­blică licitație pentru Ziua de 19 Au­gust curent, pentru aprovisionarea productelor de hrană , furaje și lemne. Că mișcare în personalul supre­­fecților din țară, o va face d. Lascar Catargiu, îndată ce se va întorce în capitală. — X -Reamintim că pentru astă­zii sunt convocați la primărie, membrii con­siliului comunal. De se va ține ședință, vom face uă dare de som­n în numărul nostru de mâne. Agii nopte uă plóe torențială, ur­mată de tunete și fulgere puternice a că­lut asupra capitalei. Ploia venită la timp și forte trebuinciosă pentru vii, a durat mai toată noptea. Clima s’a mai răcit și cerul e a­­coperit de nori. —­— Trăsnetul de astă-nopte, după cât am putut afla, a făcut mai multe stricăciuni în capitală : — In calea Văcăresei s’a descăr­cat în pământ, făcând o gaură mare. — In calea Dudesei, a spart mai multe geamuri. Toți prefecții de județe aflători în capitală au plecat pe la reședin­țele lor. Monitorul oficial de agil publică de­cretul regal, prin care se promulgă, proectul de lege pentru înființarea unei școli superiore de resbel, pe lângă marele stat major, destinată a forma ofițeri de stat major. 137 de nasceri s’au înregistrat la primăria de Bucuresci, în intervalul de la 7—13 August a. c.; în acest timp au murit 91 de persone. Principalele boli, au fost: Enterita 13, pneumonie 12, osu­gă 8, etc. Mai aflăm că în ședința de azil, a consiliului comunal al capitalei, se va discuta raportul comisiunei pen­tru constatarea tuburilor așezate pe strade, pentru aducerea apei. —"— Aflăm că mai toți lucrătorii din magazinele de confecțiune bărbătescă, din capitală, s’au pus în grevă. Greviștii între alte condițiuni cer ca salariile lor să fie mărite; numă­rul femeilor de lucru să fie într’o a­­numită proporțiune față cu bărba­ții, etc. După cât ni se spune, se va ajunge la o înțelegere. D. Grigore Manolescu, însoțit de trupa d-sele, a plecat erl din Galați la Brăila, de unde după ce va da vreo 4 representațiuni, va veni în capitală, spre a începe repetițiile pentru stagiunea de iarnă. ----X---­Erl, după cum arată buletinul in­stitutului de meteorologie, a plouat în mai multe localități. In mai multe localități plaia a fost urmată de vânt. In Dobrogea a fost ceață în unele părți. —X— Sunt înaintați la gradul de sub­locotenent în arma artileriei ele­vii șculei de ofițeri din anul al 2-a de studiu, al căror nume urmără: Petala Niculae, Mironescu Demosthene, Mihailich­ Demetru, Lupașcu Alecsandru, Dobrescu Alecsandru, Vladescu George, Theodor Ion, Padurăleanu Mihail, Vernescu Ion, Nanu Lascar, Ghenovici Alexandru, Radulescu Nandu, Holban Stefan, Laza­­rescu Constantin, Grupenschy Nicolae, Țiu­­leanu Ion, Steriade Alecsandru, Nastase Victor și Mitescu Alecsandru, la scala spe­cială de artilerie și geniu. Aceste înaintări se vor considera pe Ziua de 1 August 1889. ----X—■ Dacă consiliul comunal al capita­lei se va întruni aZL se va lua o hotărîre în privința concesiunei pen­­tru stabilirea unei stațiuni de elec­tricitate și iluminarea boulevardului cu electricitate. —x— Ținem la disposiția tuturor cetă­­ ț jmmmamm­ ienilor din capitală, listele definitive de alegătorii colegiului I, II și III pentru adunare și comună și I și II pentru senat. Aceste liste (3 volume) ne-au fost trimise din partea primăriei capitalei. ----X---­După ce d. G. Vernescu, ministru­­ de finanțe se va întorce din străi­nătate, se va deschide subscripții pentru împrumutul de 50 milione. D. general Manu, ministru de res­­boiü s’a întors în capitală, venind din Galați. D. general Manu, a inspectat a­­mănunțit stabilimentele flotilei și va­sele ei, ce se află în portul Galații. Veniturile C. F. R. pe luna iulie 1889 este de lei 3.174.425,09; a­­ceași lună, anul trecut, veniturile au fost numai de lei 3.070.423,34, deci un beneficiu de 104.001 lei și 75 bani. —­x— Aflăm că direcția lucrărilor forti­ficațiilor, e hotărîtă a face planta­­țiuni de arbori pe diferitele linii ale forturilor. In acest scop va publica în cu­rând uă licitație. Intre alte multe chestiuni ce se va discuta azi, în senul consiliului comunal al capitalei, va fi și acea a pretențiunelor companiei gazului aeriform. —X-­Tot în ședința de azi a consiliu­lui comunal se va numi uă comi­­siune de avocați căreia să­ i se su­pună lucrările pentru ca să-și dea avisul ultim asupra hotărîrei curței de compturi, față cu consiliul Ca­­riagdi. Telegrame Petersburg, 27 August. Monitorul Imperial anunță că împăratul și imperatesa, însoțiți de marele duce moș­tenitor și de cei­lalți copii au plecat eri sâră la șase ore la Copenhaga. Petersburg, 27 August. Presa rusesca, vorbind de proectul de desarmare declară că nici Rusia nici Fran­cia nu pot se desarmeze de­ore­ce liga pacii are de scop se silesca pe Rusia și Francia a suferi cu resemnare perderea Bulgariei și a Alsaciei­ Lorene. — Nevoie- Vremia Zice că câtă vreme cestiunea balcanică nu va fi regulată intr’un mod pacinic numai, pacea armată e po­sibilă. Viena, 28 August. Fremdenblatt declară cu totul inexacte știrile răspândite de Adevărul și de alte ziare românești in privința fortificațiilor Rusciucului și Vidinului ce s’ar construi din nou cu ajutorul Austriei. Aceste știr mincinase au de scop transparent de a produce neliniște și a ațâța vrăjmășia în contra Bulgariei și opinia publică în contra Austro-Ungariei. Paris, 28 August. Un manifest semnat de generalul Bou­langer și adresat președintelui comitetului național republican, propune alegătorilor o listă de candidați pentru departamentul Se­nei, printre care figureza Naquet, Laguerre, Rochefort, iar generalul Boulenger în al 18-lea arondisment (Montmartre). Manifestul Zice: «Voiți revizia Consti­­tuțiunei și sfârșitul unui regim care com­promite Republica și ruineza patria. Voiți ca Senatul care e desonorat să dispară. Camera va avea numai mandatul de a convoca o­ adunare constituantă care va fi aleasă prin sufragiul universal. — D. Gonstans, ministru de interne, a adresat amploiaților poștelor uă circulară confidențială, prin care se ordonă să con­­fisce tote scrisorile și circulările generalu­lui Boulanger. Scrisorea ministrului a fost dată publi­cității prin abuzul unui amploiat. Roma, 27 August. Banca Tiberină asociată cu Banca de scont din Turin a suspendat plățile sale. Paris, 27 August, Marele duce George și vărul său Alec­sandru Mihailovici au sosit incognito. Paris, 27 August. Un meeting a avut loc la circul Fer­nando. 5,000 de persone asistați. D. La­guerre a discutat mult sentința înaltei Curți. Adunarea a votat prin aclamațiuni uă ordine de a­ generalului Boulanger. In împrejurimile circului mulțimea a as­­vârlit pietre asupra agenților de poliție. S’au făcut arestări numerose. —­ Dupa Liberté ar fi serios vorba de un manifest pe care d. Garnet l’ar adresa terii cu ocazia alegerilor viitore. Totuși nici oă decisiune definitivă nu s’a luat încă. Londra, 28 August. D. Gladstone a publicat un scrisare care recomandă că guvernul să forțeze pe Sul­tanul a face sa înceteze atrocitățile ce se comit în Armenia. — S’au deschis negocieri între lucrăto­rii greviști și proprietarii docurilor spre a ajunge la uă învoială. Direcția docurilor Est­ India a refuzat să sporire de salarii. — La camera Lorzilor, vicomtele Cross, secretar pentru Indii, a declarat că Engli­­tera n’are de loc în gând să anexeze Ca­­șemirul. Fraga, 28 August. Asociația studenților Cehi s’a disolvat de guvern. Narodni Listy dă ca motiv a­­titudinea deputațiunii studenților cehi la congresul ce s’a ținut la Paris. Agenția Română Havas. BULETIN METEOROLOGIC 1889 28 August Bu­ureaci seau 17 » Slatina Plotie 12» Alexandria Plotie 14 » Galați » 11 » Bacaii » 14 „ Giurgiu » 14 » BärLd ,, 15 » Hu§i „ 15 „ Botolani » 14 » la§I » 14 » Brăila » 14 * Măgurele » 12 « B­ Z­a » 19 » Mangalia » 18 » Călărați » 15 » Pdtra »­ 14 ^ Caracal „ 16 » Pitesc! » 16 » C.-Lung „ 20 * Ploescî „ ,18 » Constanța » 14 > K.-Särat,^ » 20 » Craiova » i2 > R.-Valcil » 14 » Dorohoin » 15 » Roman » 16 » Drăgășani » 17 » Severin »— 16 » Focșani » 14 „ Sinaia » 14 « Sumarul revistelor Iată sumarul No. 3, 15 August 1889, al revistei Nouvelle Revue Internationale Européenne, din Paris. Pas de liberté et surtout pas de Répu­­blique sant Sénat, C. L. M. G.—La Gran­de Passion, M-mes de Rute et Georges de Peyrebrune. — Lettres sur l’Algérie, Ar­mand Bugeaud. — Lettre du Vaticin (le départ du Pape), Dom. Pasquino.—Lettres sur l’ltalie, A. Schalck de la Faverie. — Lettre de Vichy, Vicomte d’Albens. — Le long du Rhin, Pierre Montfalcone. — La Marine et la Chambre, Péne Siefert.—Cor­­respondance ue Madrid, Andrés Borrego —La Politique, Ignota.—Lettre de Lisbon­­ne, Guiomar-Tobrezao.—Le Theätre.jJean. Glu'onique de l’élégance, Chiffonnette. — Finances, Schram.—Bibliographie, Charles Diguet. BIBLIOGRAFI A apărut de sub presă, în editura d-lul librar I. Raicovicenu din Piteșci . Probleme și exerciții de calcul mental și scris pentru a înlesni predarea Aritme­ticei, în scalele primare (ambe­ secse) de M. S. Andreianu, partea I și II, pentru u­­sul claselor I și II. Prețul ambelor broșuri 1 leu. Cărțile sunt aprobate de onor. ministru al instrucțiune­ cii No. 6717 din 22 Iu­­niu 1889. * L. Lévêque : Limba francezâ învățată prin practică. Carte de citire și de traduc­­țiune pentru usul claselor secundare. Par­tea II. Prețul 1 lea 50 bani. De vânzare la tote librariele.* A apărut un volum de Teatru de d. Ion Caragiale. Conține urmatorele patru comedii: «Uă nópte furtunosa», «Conul Leonida față cu reacțiunea,» «Uă scrisore perdută», «D’ale carnavalului», precum și uă prefață de d. Titu Maiorescu. Prețul unui exemplar 4 lei. Se găsesce de vânzare la librăria editóre Socec et comp. precum și la principalele librării din capitala și provincii. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. PUBLICAȚIUNE Direcțiunea face cunoscut că în Ziua de 18 August st. v. a. c. la orele 1 jum. p. m. se va ține lici­tație la sediul societății str. Dorinel No. 13, pentru vânzarea imobilului din T.-Severin str. Graiovei No. 747, fost al d-lui Micsa Ioan, actualmente al societății. Doritorii pot face ofertele lor în scris la sediul societății înainte de termenul ficsat. Direcțiunea. Institutul Sf. Maria (Damelor reli­giose) din Bucuresci are onore a a­­duce la cunoscința onor­ părinți din România Mică și în special celor din Craiova, că în urma unui arangja­­ment ce am făcut, vechiul pension 867 de fete al d-nei P. Diel din Craiova str. Convențiunei a trecut de la 1 August a. c. sub conducerea și în­grijirea noistră cu numirea de insti­tut Sf. Maria (fost Diel). Programul studiilor pentru clasele primare și secondare este acela al onor. minis­tru al instrucțiunei publice, adău­­gându-se și studiul limbelor stră­ine, etc. Condițiunile de admisiunea în pen­sion și programul studielor se pot vedea în cancelaria institulul str. Convențiunei de la orele 8 a. m. până la orele 6 p. m. Direcțiunea. BULELE SIBILITICE Neputința bǎrbátesca Vindeca dupé cele mai nouă metode, ra­dical, fără durere și împedicare, după ex­­periență de 17 ani. Specialist In bele lu­­mescl. J­r. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Vic­toriei prin str. Sf. Voivozi. Consultațiuni de la 8 dimineța până la 8 sera. Loc de așteptare separat pentru fie­care. No 596 DE ÎNCHIRIAT chiar de acum, în strada Sfinților No. 35, apartamentul de sus com­pus din 3 camere cu bucătărie și pivniță în curte, precum și on ca­meră deosebit cu bucătăria tot în curte. In timpul căldurilor pote servi ca cea mai bună și supor­tabilă băutură răcoritore și de masă, care și în amestec cu vin, cognac sau siropuri de fructe este cu totul în spe­cial recomandată Ea lucreza reporitor și recreator, măre­­sce apetitul și ,ajuta digestiunea. Vara este o adeverata beutura rein prospetore Heinrich Matt­oui, Carlsbad și Viena CURSUL PILEI BURSA BUCURESCI no 1 , , Casa I Ultim 28 August—4 ore p. m. Renta rom. per. 1875 5°|„ . 98 ’/* — — Renta română amorf. 6 °|0 . 98 — — — » (Schnldverschreib) . — ■ — — Oblig, de Stat 0. F. R. 6°|0 . — — — — Renta rom. (Rur, conv.) 6°|0 . 101 ’/» -* — Împrumutul Municipal 6”|o . 86 ’/* — — Scrisuri func. rurale 7 °|„. . 102 */»------­Scrisuri func. rurale 5 °/. . 96 — — Idem urbane 7 °/0 . . . . 102 Va — — * 6 °/......................... 101 --------­> 5 °/. .... 91 ’/«------­Banca Naț- (5001. vărs într.1-------— — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vere) — — — —• Soc. d’Asig. Naț. (200­1. vărs.)----------------- — Prima Soc. rom de reasig.­­­ — Soc. r. de con. (200­1. vărs)---------------— — Obl. Casei Pensiunilor. . .-----------------— — Agio......................................... — — —* Schimb Londra 3 luni . . . . . — — — —— — cek. ...... — — — — Paris 3 luni ......--------------------­— cek............ .......................— — Berlin 3 luni........................................ » cek............................... — -------­ Viena........................................................— » cek. ........................................................... Agio..........................’ I----------— —• BURSE STREINE Napoleon de aur ..... . . 9 46 5 Galbenul....................................................................... Imperial.................................... 10 76 Lira turcescă............................... 10­77 Argintul contra hârtiei........... 1.0 — Ruble hârtie comptat ..................... 123 35 Acțiuni credit anstalt................ 305 75 Renta metalică 5 la șutam. . . . — — Renta Hărtie................................ 83 70 Renta aur .................................... 99 80 SCHIMB. Londra la vedere........... 119 40 „ Paris la vedere... 47 30 » Berlin la vedere... 58 35 » Amsterdam la vedere . . 99 — PARIS Ruta francesă 1 */« P­­ U- ... 104 22 Renta română 5 sută ...... 85 90 Renta romănă 6 la sută C. F. R. . . — — Credit mobiliar romăn................ — ~ împrumutul elen 1879 ...... — “■* » 1831 cu cupon .... 469 — Banca otomană............................. 523­12 Datoria turcescă . ............................... . — Lose turce ................................................................. SCHIMB. Londra la vedere.......­­­ — > Amsterdam 3 luni , . . , 2(6 43 > Berlin 3 luni............ 121 93 BERLIN Napoleon .............................................. 16 30 Renta amort. 5 suta C. F. R. . . • 97 20 Obligațiuni noul 6 suta.................. 107 — împrumutul Oppenheim 8% . . . • 103 25 Rubla hârtie comptant ........................... vil S8 SCHIMB. Londra 3 luni.................. 20 32 » Paris 2 luni.............. 80 88 Amsterdam 2 luni ...... 168 55 Ylena 28 August

Next