Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)

1889-09-03

or­ fost consumate de foc. Pagubele s’au e­­valuat la 10.000 lei. In fine, tot In acea nópte s’a pus foc și la 7 șuri cu pâne alba, de pe terito­riul comunei Lăleșci, moșia Fântânele, proprietate a d-lui N. I. Bujoreanu, cari au fost consumate de flăcări. S’au luat măsuri pentru descoperirea autorilor faptului­ înecat. — In dina de 15 August a. c., copiii Mihaiu, de 7 ani, și Maranda, de 10 ani, fii al locuitorului Anton a Mitricicel din comuna Miclăușeni, județul Roman, a­­flându-se cu vitele la pășune s’au dus la Siret sa bea apă, unde cel ânteiu, alune­când de pe mal, a cadut în apa și s’a în­­necat; iar fata, ia fata, voind a’l scote, ar fi avut aceiași sórta daca nu s’ar fi prins îndată de un alt băiat ce se afla cu ei. Ca­davrul lui Mihaiu s’a găsit în aceeași zi și a fost adus la casa părinților sei. Trăsnit.—In noptea de 15 August a. c., fiind un plóe torențiala cu fulgere în co­muna Beidaud din județul Tulcea, trăsne­tul a câdut și incendiat un bordeie și un hambar ale locuitorului Mitiu Malciu. Focul a fost stins prin concursul dat de locui­tori, ardând numai o­ parte din obiectele casnice și productele din hambar. Cu acea ocazie Curte Malciu, fratele numitului lo­cuitor, pe când scotea obiectele din bor­deie, a câdut asupra­ l­ui parte din acope­riș ardându-l în mai multe părți ale cor­pului. Pacientul a fost imediat înaintat în cura spitalului din Babadag. Strangulată.—In­­ fiua­l^e 16 August a., c., femeia Ioana, soția lui Ghiorghi Dobrea, din comuna Chirilescu, comuna Rogojeni, ju­dețul Covurluifl, s-a sinucis prin strangu­lare. Numita era atinsă de mai mult timp de epilepsie. Direcțiunea operei italiane în stagiunea viitore a Operi!, care va fi de două luni, și în care se vor dă 35 re­­presentațiuni, tote operele din repertoriu se vor da în abonament afară de prima represintațiune pentru deschiderea stagiu­­nei și două seri reservate pentru operele cele noul Gioconda și Mignon care se vor da pentru prima ora afara din abonament. Direcțiunea dor pentru a face un mare înlesnire publicului, a dispus a se da D-lor abonați carnete cu 32 cupone, adică căte un cupon pentru fie­care representațiune. Aceste cupone sunt transmisibile ast­fel ca se pot ceda sau împărți în serii între mai multe persone. înscrierile pentru abonamente se fac chiar de acum la teatru în cancelaria Di­­recțiunei Operii de la­­ orele 12 — 2, iar carnetele se vor libera de la 1 Septembre viitor, și banii se vor încasa de către Secretar-casier al Direcțiunei generale di a teatrelor. Trupa D-ra Aurelia Cataneo prima dona so­prano dramatica assoluta de la teatrele Scala Milano—San Carlo, Lisabona—Lon­dra Colon Buenos Ayres—Moutevideo, etc. D-ra Elvira Brambilla prima dona so­prano legera assoluta de Ia teatrele |Mi­­lano—Buenos Ayres—Real Madrid, Firenze —Montevideo, etc. D-ra Saffo BelUncioni prima dona mezo soprano asssoluta de la teatrele San Carlo Napoli—Buenos Ayres, Liceo Barcelona— Londra, etc. D. BenedettoLucigmni prim tenor dra­matic assolut de la teatrele Scala Milano. __San Carlo Lisbona—Buenos Ayres, Li­ceo Barcelona, etc. D. Pietro Lombardi prim tenor mezo caratere assolut de la teatrele Milano — Barcellona—Viena—Real Madrid Messico— Roma, etc. D. Scipione Tito Terei prim bariton dramatic absolut de la teatrele Scala Mi­­jan0_Real Medrid — San Carlo Lisbona, Colon Buenos Ayres, etc. D. Lelio Casini prim bariton mezo ca­ratere assolut de la teatrele San Carlo Napoli—Bellini Catania, etc. D. Alessandro Silvestri prim hassu as­solut de la teatrele Scala Milano — Real Madrid—-Apollo Roma Colon Buenos Ay­res—Regio Tprino, etc. D. Giuseppe diGraeia alt bassu. D -ra Emma Crippa, d. Ugo Gaueini comprimări. D. Spetrino maestru concertator și di­rector de orchestra: D. G. Fossati regisor; Repertoriul Aida, Verdi; Eigoletto, Verdi; Ugenoti, Meyerbeer; Lucia, Donizetti; Ebrea, Ha­­léwy; Faust, Gounod; Sonnambula, Bel­lini ; Ernani, Verdi; Africana, Meyerbeer ; Puritani, Bellini; Trovatore, Verdi ; Bor­gia, Donizetti: Favorita, Donizeti ; Carmen, Bizet; Ballo înMaschera, Verdi. Opere noul Gioconda, Ponchielli; Mignon, Thomas ; Fra Diavolo, Auber. Predările serale Avant-scena, 60 lei. Benoare, 50 lei. Loge bel etage, 45 lei. Loja rangul III, 30 lei. Stal I, 10 lei. Stal II, 6. Stal III, 4 lei. Galerie, 1 lei. Costul abonamentului pentru 31 re­­presentațiuni Avant-scenă, 1700 lei. Reneare, 1600 lei. Loge bel­ étage, 1200 lei. Loge rangul III, 700 lei. Stal I, 290 lei. Stal II, 160 lei. Stal III, 110 lei. Direcțiunea ARTE. — TEATRE Teatru Dacia. — Vineri, 8 Septembre 1889, se va juca pentru prima ora revista Cinci Septembre 1886 sau colectiviștii, re­vistă cu cântece în opt tablouri de d. Gâr­­bacescu. Tablourile­: Tab. I.—este vorba de chimir, 5 Sep­tembre 1886, Ala’ndala, Calicescu, comi­sar inspector, Actor autor și Director, Cu­­cona Paulina atacata la frezurâ. Tab. II. —Banchetul pacinicilor cetățeni și distru­gerea geamilor.—Tab. III. — Lupta pentru Ciolan, Garda cetățeanului Jivanof, Dom lipoveni colectiviști. Tab. IV. — Meșterul Ghiorghița și Gunovici, unu furâ, și altu are, într’unu dar și altu mare, banchetul lui Papa, acci punem piciorul pe puterii trepta. Tab. V.—Cele trei somațiuni, Tab. VI.— Tragerea pe sfera a coconului Câr­pes­cu, ântaiul respins al boerului Laza­­rache, Camera și opoziția, cavalerul de hi­podrom, Flecarescu de la hotare, coconu Mache amorezat-lulea, nașule nu ma lasat tânguirea lui Vișchiel. Tab. Vil.—Paznic, cetățeni în București. Tab. VIII.—finalul vizirul și Ianucul, 8 suitarii­­ caraghioși/ din Bulgaria... Fostul cabinet al chinei, geamparalele în Haram. Pentru stagiunea viitore a teatrului Național s’au angajat câte­va subiecte noul pentru operetă. In luna Octombre vor începe repetițiile de opereta începând cu opereta Baronul Țiganilor. D-nul Stefan Iulian este însărcinat cu direcția de scena pentru opereta. «'INFORMAȚIUNII Ni se spune că ministerul dome­niilor nu a aprobat cererea orășeni­lor focșăneni, pentru înființare de cursier­ pe lângă camera de comerț locală, sub motiv că legea burselor presentând mai multe lacune, va fi modificată în sesiunea viitare a Cor­purilor legiuitore. --------­Contraria scărilor date de mai multe gliare și pe care le am repro­dus și noi, greva croitorilor din Ca­pitală n’a încetat. Ei­ ținând greviștii să întrunire în sala Jignița și pe când vorbeau pe rând d-nil Al. Ionescu și Ion Că­tină, acesta din urmă redactor la Resboiul, poliția a năvălit și i-a a­­restat pe amând­oi. Greviștii s’au împrăștiat apoi. ----X— S’au telegrafiat imediat la Iași d-lul deputat Ion Nădejde, care a și so­sit cu trenul de agil diminață în Ca­pitală. De asemenea a sosit și d. Constantin Mille, îndată dânșii s’au dus la poliție și au cerut liberarea celor duoi a­­restați, dar poliția îi deține, pe mo­tiv că ar fi instigatorii grevei. D. Nădejde s’a dus la parchet și a cerut , să elibereze pe cei are­stați. Până în present nu se­m­uncă re­sul­ta­tul. —x— Greva continuă. --------­In momentul din urmă, aflăm că un mare ferbere domnesce printre pantofarii din Capitală, D-nil Cătină și Al. Ionescu, se află tot arestați. Dânșii sunt puși la se­cret, însă­ și soția­­ d-lui Cătină a fost oprită de a comunica cu soțul d-sale. —x— Uă întrunire a lucrătorilor croitori, se va ține agil. D-nii Nădejde și Miile vor lua cu­vântul în întrunirea de a­ II. ----X— Atitudinea greviștilor, e cât se pate de liniștit0re. Vom ține în curent pe cetitorii noștrii cu mersul grevei. Lucrătorii croitori cer a se fixa un tarif uniform pentru tote atelierele , de la punerea în aplicare a tarifului autonom, d­e el, taxa asupra confec­­țiunilor fiind enormă, și prin urmare importul hainelor gata aprope impo­sibil, comercianții de haine gata au fost siliți să strângă aprope pe toți lucrătorii disponibili din Moldova; aceștia nesatisfăcând casé nici ei trebuințelor, nici ca număr, nici ca preț, s’au adus o mulțime de lucră­tori neocupați de prin Austro-Unga- ROMANULU­I SEPTEMBRE m­a cari, fiind cu totul în miserie în­­ era lor,­­și au oferit munca în așa condițiuni ca un lucrător indigen care câștiga de la 6—10 lei pe di înainte, acum e redus la cel mult, doi lei pe di-Dânșii mai cer ca să nu se dea saa să se primască la lucru, femeile și fetele, căci acestea le fac con­curență. —X— In afacerea de la creditul agricol din Focșani terminându-se instrucția, actele s-u trimis Tribunalului, dân­­du-se în judecată numai pe fostul secretar G. Ionescu, care s’ar fi găsit culpabil de delictul de fals în acte publice. Nici un consiliu de miniștrii nu se va ține până la sosirea în capi­tală a d-lui Lascar Catargiu. D. Chiriac Druțu, fost profesor la Slatina, și-a susținut cu succes exa­menul de doctor în științele agrono­mice înaintea facultaței din Halle. Tesa ce a lucrat-o este «Cercetări asupra viilor din România». Felicitările vestre. Direcția C. F. R. aduce la cunoș­­cința publicului că cu începerea de Joi 24 August (5 Septembre), pe li­nia Bucuresci-Predeal, se va modi­fica mersul trenului actual de per­sone, după cum urmeza : Predeal pleca la 5 ore și 25 sera. Ploescl sosește la 8 și 12 sera. » pleca » 8 » 47 » Bucurescl sós. » 10 „ 40 » ----X---­ E pe cale a se înființa în Capi­tală un comitet ad-hoc pentru a do­uă serată musicală și teatrală, din beneficiul căreia să se ridice un bust de marmoră lui Eminescu și care sâ fie așeglat în sala Atheneului român. Acest comitet—precum să se scie— va fi cu totul independent de cele alte ce s’au format și ce se vor forma în acest scop. Membrii noului comitet, nu urmăresc de­cât nobila și moderata țintă de a se face un bust celuia, al cărui talent îl admi­răm cu toții și comitetul se va con­sidera ca disolvat îndată ce-și va a­­junge menirea. —x— Inspectorul financiar, d. Constan­­tinescu, însărcinat cu ancheta de la creditul urban din Iași, e așteptat pe agil în capitală. —X­­ De la creditul din Iași. Se vorbește prin oraș că d. Dimi­­trie Sturdza, noul director al credi­tului urban, va demisiona din acest post, lăsând locul său, ori d-lul Dim. Rosetti, ori d-lul Tiktin. Diarul italian , Adriatico, din Ve­neția face elogii tânârului nostru com­patriot din Craiova, George Vasilescu, despre care am vorbit în unul din numerile trecute ale gliarului nostru. Numitul gliar scrie între altele re­lativ la Vasilescu că atât un bust re­produs în marmură și în bronz, cum și alte lucrări ale lui sunt din cele mai de frunte. El a obținut două premii, la sculptură și la studii, ambele gra­dul I-II. Mai putem adăuga că George Va­silescu a reușit cel d’antain la un concurs pentru menținere în Institu­tul de Bele-Arte. Acel concurs a fost ținut cu oca­­siunea disposițiunei guvernului ita­lian de a împuțina numărul elevilor, care e forte mare. Așa, au fost respinși 179. Vasilescu a reușit dintre cel d’an­tain. —x— țlilele aceste trebuie să apară în Monitor decretele de numire, in pos­turile de sub-prefecți, a d-lor Costea Balș și Nicu Catargiu, nepotul pri­­mului-ministru. D. C. Balș, crede Fulgerul, va în­locui pe d. Xenofon Ciurea, iar d. Catargiu pe d. Victor Farra. ----X---­D. general dr. Severin, membru în serviciul sanitar al armatei se a­­flă actualmente în inspecție la Foc­șani. D-sea sosesc o mâne fără în ca­pitală. Vocea Botoșanilor organ al d-lui Al. E­­nacovici, face în număru’l de a fi urmâ­­torea declarațiune, ce e în contra decla­­rațiunei, făcută de chiarul România, organ al d-lui Vernescu. Vocea Botoșanilor e organul unui partid și nici cum al unei persone. Pece ani de existență, în care timp s’a dat celei mai crâncene lupte, avem dreptul d’a ne face cunoscuți acelora cari­eri abia apărând pe a­rena publicităței se fac că nu cu­nosc organul nici partidul ce noi îl susținem și’l represintam. Cunoscu dor cei de la Constituțio­nalul că represintam ideí și nu per­sone ; că suntem organul unui par­tid și nu al unui singur om ; că nu­­mindu-ne organul d-lui Enacovici se înșală cântând în că­erere involun­tară. Pene acuma nu s’a luat nici uă hotărîre în privința trimeterei încă a unui număr de 10 profesioniști, de către comitetul național român, la esposiția din Paris. —X — Acum se póte cunosce în mod si­gur starea recoltelor din anul acesta în cea ce privește județul Iași. De­și pornirea a fost în general bună, seceta s’a istovit așa că județul a­­cesta se pate clasa printre cele mai din urmă în privința produselor câm­pului. Mulți arendași se găsesc des­curajați și ruinați din cauză că hră­­nindu-se cu iluzii că anul acesta se va surîde ca și în anul trecut, au făcut semănături pe scară întinsă. —X­­­piar nou. Curierul Putnei e titlul noul nou gliar politic, literar, comercial, indus­trial, etc. Ziarul e pur conservator și e per­sonal al prefectului Nicolaidi. Reapărut. Vulturul, gliarul liberalilor-disidenți din Craiova, a început să reapară cu începerea de la 20 August. Dram confraților noștril fraiu lung. D. Vasile Alecsandri, e așteptat în capitală, pentru primele glile ale lu­­nei viitore. De aci va pleca la Sinaia și va fi ospătat la castelul Peleș. —"— De ale banditului Lecinschi. — Se comunică din Tulcea că în glina de 10 curent, pe când prima­rul de Tulcea, d. Sotirescu se întor­cea de la uă vie a sea din vâlcica Sarica cu trăsura și cu un amic al séu, bulgar de origină, le-a eșit îna­inte vestitul bandit Simion Licinschi, furând primarului 220 lei și bulga­rului de asemenea uă sumă tot cam pe atâta, dându-le înapoi numai câte 2 lei de cheltuială, cum se esprimă banditul. — Joi, 17 curent, același bandit a jefuit tot în valea Sarica pe șeful oficiului telegrafic din Brăila luân­­du-l 1.000 lei și tote bijuteriile so­ției sale. In glina de 1 (13) Septembrie vii­tor se va face în sala primăriei Ca­pitalei, a 16 tragere de sorți a obli­­gațiunelor comunale a] împrumutului de 16 milione, emisiunea 1884. La acesta tragere se vor amortiza titluri în valore nominală de 51.000 lei. —x— Joia trecută a că­zut asupra jude­țului Putna, peatră, care a durat a­­prope un sfert de oră. Unele vii au suferit stricăciuni mici. Din biletele câștigătoare ale lotăriei, organizată de comitetul național pen­tru participarea României la espo­siția din Paris, au rămas câte­va ne­plătite, între cari și un câștig de 2000 lei, probabil ce posesorii lor le vor fi pierdut și prin urmare, banii rămân în folosul comitetului organi­sator. Primul ministru, după ce se va intorce în Capitală, va face u­ in­specție prin județele Romanați, Te­leorman etc. Prefectul județului Roman, d. Radu Rosetti, a inspectat Vineri, comuna Mircești, cu care ocaziune a vizitat pe d. Vasile Alexandri întors de la Paris, la proprietatea sea Mircești. ----X---­Cunoscuta revistă de dincolo, Fa­­milia, în ultimu­l număr (34) din a­­cest an, are pe prima pagină, por­tretul bine reușit, al regretatei poete Veronica Micle; tot uă­dată îl face și biografia,o biografie ce ne pare mai complectă de­cât tote făcute până acuma și pe care o vom re­produce în numărul nostru de mâne. Joul 17 curent, la orele 10 și jum. sera, cu trenul accelerat ce mergea spre Moldova, un voiajor strein dân­­du-se jos din vagon a intrat în res­taurantul gărei Ploesol, de aci ’și-a urmat drumul tot cu trenul însă pe drum a observat că­­ lipsesce un pachet în care avea 500 ruble hâr­tie rusă. A telegrafiat poliției din Ploeșci spre a urmări pe pungași, dar până în present dânșii n’au putut fi prinși. —x— Regatele pe mare estimp nu se vor mai face din cauză că mai că nu sunt persone ca în alți ani, care să contribuiască pentru premiile ce vor trebui a se da. D. G. Mârzescu, vice-președinte al Senatului, s’a reîntors din străină­tate. D-sea a fost împreună cu familia la Ems și Marienbad. Telegram, Paris, 2 Septembre. Delegații lucratorilor italieni au sosit ori diminăță și au fost primiți de doi deputați și doi consilieri municipali. La sosirea lor la Lyon, s’a stigat: «jos Crispi». Prefectul a înăbușit îndată aceste mani­­festațiuni. S’au făcut mai multe arestări. HI— Se scrie din Sofia Agenției Havas că ca răspuns la notificarea făcută de Bul­garia, în privința preparativelor militare făcute de Serbia, Pórta a telegrafiat la Sofia ca Bulgaria face parte integrantă din imperiul otoman și că ori­ce agresiune în­dreptată în contra Bulgariei ar fi conside­rată ca îndreptată Turciei. Deci Bulgaria n’are nimic de temut. De altminterea Ser­bia nu e materialminte în stare să atace Bulgaria. — D. Body, gerant al Agenției sârbești la Sofia, a primit de la guvernul său or­dinul de a da guvernului bulgar asigura­rea intențiunilor pacinice ale Serbiei și de a explica că măsurile militare actuale nu sunt luate de­cât pentru executarea ve­chiului proect de reorganisare a reservei ale cărei omeni vor fi supuși la exerciții de vr’o 15 c­ile. Aceste asigurări au produs u­ bună im­­presiune în cercurile guvernamentale.­­ Vorbind de decorarea cu ordinul St. Stanislas a ex-maiorului Graeff, Svoboda zice că: Țarul a decorat într’adevĕr pe Grueff, guvernul din Sofia trebue se o­­prască purtarea decorațiunilor ruseșci de către bulgari și mai cu semn a S­tului Sta­nislas pe care îl purta actualmente un tră­dător al Bulgariei. Châteaussin, 2 Sepptembre. Guvernatorul Alsaciei-Lorenei, principele de Hohenlohe, întrebat în privința măsu­rilor luate relativ la­ pașaportele, a răspuns ca nu pute să se pronunțe asupra acestui punct. Petițiunile privitore la acastă cestiune fiind supuse împăratului, trebue să se aș­tepte că decisiune a suveranului.­­ Principele de Hohenlohe, însoțit de d. Schrant, sub-secretar de stat, a sosit orl dimineța la Saargemund pentru a a­­sista la deschiderea esposițiunei agricole pentru districtul Lorenei. Orașul era pavasat. Guvernatorul a fost primit de primarul ce i l-a adresat că alo­­cațiune. Pompierii și asociațiunile cu musice au format gardul la trecerea guvernatorului. Viena, 2 Septembre: împăratul sosesce a­ fi dimineța venind din Isi. El va primi jurământul d-lui Josipovici, ministru pentru Croația și va pleca în tim­pul serei cu suita­rea militară ca se mărgă să asiste la manevrele ce vor avea loc în Galiția unde se află deja arh­iducele Regnier. — Principele Nicolae de Muntenegru și fiul său, principele moștenitor, au plecat orl sora la Cetinge, via Fiume. — Atașatul militar al Legațiunei române a părăsit Viena pentru a merge să ocupe postul său la Paris. Agenția Română Havas. BULETIN METEOROLOGIC 1889 2 Septembre Buuresci senin 17 » Slatina senin 12— Alexandria » 14 » Galați » 11 » Ba­cău­ » 14 « Giurgiu senin 14 » Bârlad variat 15 * Huși » 15 „ Botoșani senin 14 » Iași » 14 » Brăila » as 14 » Măgurele „ 1211« Bureü­nor 19 » Mangalia » 18 » Călărași senin 15 » Petra » 14 » Caracal « 16 » Pitescu » 16 » C.­Lung senin 20 * Ploescu » 18 » Constanța » 14 » R.­Sărat » 20 » Craiova « 12 » R.­Vâlcil , » 14 » Borohoiu » » 15 » Roman » 1] 16 » Drăgășani » 17 » Severin »— 16 » Focșani »j 14 „ Sinaia » 14 „ BIBLIOGRAFI A apărut: Gramatica română (sintaxa). Proposi­­țiune.—Frasă.—Period.—Perifrasă.—Punc­­tuațiune.—Composițiuni și reguli de com­­posițiune. Ed­. Conform programei școlilor primare urbane și rurale de ambe secse, de Alessandru Vasiliu, doctorand în me­dicină, bacalauriat și institutor in Iași. I Aprobată ca carte didactică de ministe­­ r8y I­rul instrucțiunei publice și cultelor prin de­­­­cisiunea No. 7882, publicată în Monitorul oficial No.­­7 din 22 iulie 1889. Prima e­­dițiune. * A apărut în editura Tfi. Ioanițiu, libră­ria strada Șelari 18—20 Bucuresci, Isto­ria Română cu narațiuni, întrebări și pre­­sumate, edițiune prescurtată pentru­­ școlile primare de ambe­ sexe, de Gr. G. Toci­­lescu, profesor de Universitate, vol. I, 8, p. 160. Prețul unui esemplar 50 bani. Cumpărătorilor ee mai multe esemplare se acordă un rabat de 30 la sute. * A apărut de sub presă în editura libră­riei Leon Alcalay. Abecedar sau prima carte a elevului de Mihail Mihăilescu, carte aprobată de ministerul instrucțiunei pu­blice, pentru sculele primare urbane și ru­rale. Partea I și II, prețul 60 bani. Se gă­­sesce la tote librăriile. ♦ A apărut un volum de Teatru de d. Ion Caragiale. Conține urmatorele patru comedii: «Un nópte furtunosä», «Conul Leonida față cu reacțiunea,» «Un scrisore perdutâ», «D’ale carnavalului», precum și un prefață de d. Titu Maiorescu. Prețul unui exemplar 4 lei. Se găseste de vânzare la librăria editóre Socec et comp. precum și la principalele librării din capitală și provincii. BULELE SIEILITICE Neputința, barbatesca Vindecă după cele mai nouă metode, ra­dical, fără durere și împedicare, după ex­­periență de 17 ani. Specialist In bólé lu­­mesci. I>r. THOR Strada Emigratului No. 3, din Calea Vic­toriei prin str. Sf. Voivozi. Consultațiuni de la 8 diminața penă la 8 sera. Loc de așteptare separat pentru fie­care. No 596 DE ÎNCHIRIAT chiar de acum, în strada Sfinților No. 35, apartamentul de sus com­pus din 3 camere cu bucătărie și pivniță în curte, precum și un ca­meră deosebit cu bucătăria tot în curte. CURSUL PILEI BURSA BUCURESCI 2 Septembre—4 ore p. m. ®asa Ultim Renta rom. per. 1875 5°!0 , 98 */»------­ Renta română amort. 5 *1,­­ 98 — — — » (Schuldverscbreib) . — — — — Oblig, de Stat 0. F. R. 6°|0 .-------------------­ Renta rom. (Rnr, conv.) 6*|, .- 101 '/• -« _ Împrumutul Municipal 5 ° 1 o .87 ____ Scrisuri func. rurale 7*1.. . 102 •/«-----­Scrisuri func. rurale 5•/„ . 96 'I­ _ — Idem urbane 7 °/, . . . . 102 */»-------­» 6*/................. 101 —-------­» 5«/. ... 96 'l­-------­Banca Naț- (5001. vărs intr.)-------— —­ Soc. Dacia-Rom­. (250 lei vărs)-------_ _ Soc. d’Asig. Naț. (200­1. vărs.)--------------- — Prima Soc. rom de reasig. -------_ _ Soc. r. de con. (250 1. vărs) 250 — _ _ Obl. Casei Pensiunilor. . . 252 — _ _ Agio........................................................ __ Schimb Londra 3 luni . . . . . 26­7* — — * cek............................ 08­­/« — — Paris 3 luni .*.... 92 —____ » cek....................... 30 '­. _ _ Berlin 3 luni.................. 17 */« — — » cek........................... 5­ — — — Viena................................... 211 “/» _ _ » cek............................ 209 ------­Agio........................• -------— — BURSE STREINE Napoleon de aur.................................. 9 47 Galbenul.................................................................. Imperial........................................... 10 76 Lira turcăscă......................... • 10 77 Argintul contra hârtiei................... 10 0 — Ruble hârtie comptat ................... 123 — Acțiuni credit anstalt........................ $03 65 Renta metalică 5 la sutura. . . .------­Renta Hârtie ...... 83 40 Renta aur ...................................... 99 90 SCHIMB. Londra la vedere................... 119 50 „ Paris la vedere.................... 47 27 » Berlin la vedere................... 58 37 » Amsterdam la vedere . . 99 — P­A­R­IBS Renta francesă 1­­ l­­p­a“/4. . . . 104 05 Renta română 5 sută ...... 85 42 Renta romănă 6 la sută C. F. R. . .------­Credit mobiliar romăn........................ — — împrumutul elen 1879 ...... — —*­­ 1831 cu cupon .... 468 — Banca otomană................................. 523 12 Datoria turcescă . ............................. — — Lose turce............................ — — SCHIMB. Londra la vedere................... .— — * Amsterdam 3 Inni , . . , 206 43 > Berlin 3 luni ..... 121 93 BERLIN Napoleon........................................... 16 2? Renta amort. 5 suta C. F. R. . . • 97 —> Obligațiuni noni 6 süta...... 107 — împrumutul Oppenheim 8"/. . . . 1 103 25 Rubla hârtie comptant......................... 211 35 SCH­MB. Londra 3 luni........................ 20 31 » Paria 2 luni......................... 80 85 Amsterdam 2 Inni......................... 168 39 Viena 2 Septembre

Next