Romanulu, septembrie 1889 (Anul 33)

1889-09-02

> W * r­Y­ ­ K -t > A­a petrec și care arată învederat că în privința amorului și a căsătoriei socie­tatea omenască își schimbă opiniile aprope în fie­care secol. SOIRI ECONOMICE Terorile nostre. Prețul grâului din re­colta actuala este inferior în raport cu pre­țul din anul trecut, și cu atât mai mult cu cât în anul acesta ogiul lipsesce; acesta inferioritate de preț se pote observa și în alte târguri străine, cu totă micșorarea re­coltelor ca și a exportațiunilor atât din Europa ca și din alte părți ale sumei pro­­ducătore de grâne: ast­fel s-a calculat că exportațiunile de grâne din Rusia începând de la 1 Ianuarie și până la 21 Iulie a fost de 17,690,475 de hectolitri, pe când în a­­nul 1888 în aceiași perioda, exportațiunea s-a urcat la 18,512,770 hectolitri. Expedi­­țiunile din Indii începând de la 1 August a fost de 2,445,200 hectolitri în 1889, pe când în 1888 în aceiaș perioda a fost de 5,776,800 de hectolitri. In cât privesce ex­­portațiunea de grâne din Statele­ Unite pen­tru Europa de abia s’a urcat de la 20—27 Iulie la cifra de 218,950 de hectolitri, a­­celași lucru s’a întâmplat și cu stocurile visibile care la 27 Iulie era de 4,247,209 hect., pe când în anul trecut (1888) la a­­ceiași dată erau de 7,766,803 hect., însă pare că diferența de 3,519,596 de hect. este destul de însemnată pentru anul acesta în favorea grânelor nostre de a li se mai mări prețul cel puțin pentru viitor. Exportul cerealelor din Rusia.­ Ex­portul total a cerealelor rusești se ridica de la 1 Ianuare până la 28 Iuniu an. ac la 6930900 Cwts sau 118,718.000 de hec­tolitri contra 70,327,000 Cwts sau 140,­655,000 het în aceeași perioda a anulu trecut. In special s’au exportat: Grâu 73,570,000 50,008,000 hect. Secară 22,896,000 22,961,000 hect. Orzul 19,944,000 12,584,000 hect. Ovasul 28,816,000 20,728,000 hect. Porumbul 72,14,000 5,776,000 hect. In secară nu se observă pentru anul acesta nici o schimbare, la grâu deosebirea nu-i așa de mare, în regres însă se găsesc orzul, ovăzul și porumbul. Bâlciul de la Cașin.­După cum aflăm Bâlciul de la Cașin (Județul Bacău) a în­ceput de la 10 și sa ținut până la 16 August. S’a constatat și anul acesta lipsă de cum­părători pentru mai multe articole. De remarcat a fost oferta ce mare a cis­­mărielor grase, făcute în țară la noi de către fabricanții unguri , au trecut granița în urma intrarea în vigore a tarifului au­tonom. Se știe că materialul brut întrebu­ințat de el este adus din Ausro-Ungaria, după ce mai întâiu îl naturaliseazâ prin Elveția. Bâlciul de la T.­Măgurele.—j Bâlciul din T. Măgurele s’a închis, în ziua de Sf­ta Mărie, printr’o furtună, care a gonit lumea acasă. Ea a început pe la ceasurile 7 și jumătate, ast­fel că ultima speranță a ne­gustorilor, s’a stins cu ultima zi de bâlciu. Bâlciul de la Vidra.B­âlciul din Vidra (Putna) ce s’a ținut la 6 August, n’a fost din cele mai favorisate. Pe de o parte seceta ce a bântuit în special județul Putna, care a adus lipsa de numerar la muncitori, iar pe de alta febra aftasa ce bântuia in comunele vecine care a silit pe administrația să oprasca târgul de vite, au causat nereușita iarmarocului. La 26 Octombrie se ține alt iarmaroc. Operațiunile cerealelor, efectuate în portul Brăilei la 19 August st. v. Felul Hector. Libre Lei Observațiun* Grâu 2900 57 9.50 Caic » 2000 59 V* 11. » 2100 60 11.40 » 820 57 «/2 10.10 » 11500 60 10.70 Magaz. » 1400 58 9.40 > 700 60 10.80 » 2200 59»/, 11.15 » 3000 57 8.65 Secară 500 54­/2 6.80 » Porumb 2000 61 !/* 6.75 » 3300 61 »/* 7.05 Caic ~­T U CnCIT în Tîrgul cerealelor Piața Focșani.—De la 1—10 August s’a făcut mai multe vânzări, prețurile au variat după calitate precum urmează: Grâu 10 lei, 60 bani hectolitru. Secara 6 lei, 60 bani hectolitru. Orz 5 lei 50 bail hectolitru. Oraz 12 lei suta kilograme. Porumb 5,70-580. Cinquatina 6,­­25. Brânzeturi.—Brânzeturile așa numite de burduf, sunt forte abundente. S’a făcut deja multe cumpărători. Vitele încă au fost forte multe oferite. Nu sunt însă mulți cumpărători. Aspectul general al iarmarocului, a per­­dut forte mult, comparativ cu anii trecuți. Se observă din an în an o tendință de desorganizare. ROMANULU­I SEPTEMBRE FELURIMI Venitul autorilor ruși.— Foile ruseșci fac statistica veniturilor ce scrierile lor a­u adus celor mai mari autori. După acesta statistică Turgeniev puțin înainte d’a muri a vândut dreptul d’a sco­te romanțele sale librarului Glasurov cu 90.000 ruble. Pentru scrierile lui Ciedrin editorul Dum­­nov a oferit 60.000 ruble, învoiala nu s’a putut însă face, din cauză că autorul nu s’a mulțumit numai cu atâta, ci cerea mai mult. Gogol și-a vândut scrierile cu 60,000 ruble, Pușkin cu 35,000, Lukovsky cu 5000, Krilov cu 14,000, Nekrasov cu 15,000, Gonciarev cu 35,000 și Ostrovsky cu 10,000 ruble. Acum de curând Uspesky a primit pentru operile sale 35,000 ruble și editorii au vândut într-un singur an 10,000 volume în ediții poporale. S­otusevsky a luat pentru operile sale didactice 50,000 ruble, ceia ce arată că autorii ruși totuși sunt indestul de bine răsplătiți pentru munca lor. CLIMA ȚEREI (De Luni 19 August până Duminică 25 Au­gust 1889, st. n.) In septemâna ce precurăm tempe­ratura aerului a fost mult mai ridi­cată. Mijlocia sa săptămânală a fost 24 °.0, cu 1 °.9 mai mare de­cât aceea a precedentei săptămâni. Din valorea de mai sus se vede că atât cea mai ridicată cât și cea mai scăzută mij­locie zilnică au avut valori mai mari în acestă săptămână de­cât în cea precedentă. Cea mai mare mijlocie zilnică a avut o valore mai ridicată cu 0 °.2, asemenea și cea mai mică cu 3 °.6 de­cât valorile corespunză­­tore din săptămâna precedentă. Temperatura­ a mers crescând în mod regulat de Luni până Vineri, de când a început a scădea. Temperaturele maxime absolute au dat drept mjlocie săptămânală 33 °.5, mai ridicată de­cât aceea a săptă­­mânei precedente cu 3 °.7, și tot­ d’o­­dată cea mai mare mijlocie maximă săptămânală din cursul acestui an. în acestă săptămână termometrul maxi­mum nici într’una din zile nu a a­­rătat valori mai mici de aprope 32 °.0, ceea ce a făcut ca și mjlocia săptămâ­nală să fie atât de ridicată, pe când în săptămâna precedentă ajunsese­­ până la 26 °.9, prin urmare, între cea mai mică valore a termometrului ma­ximum din săptămâna precedentă și cea trecută, a fost diferință de aprope 6 °.0. Cea mai ridicată valore a ter­mometrului maximum în acestă săp­­a fost 35 °.7, pe când în precedenta nu ajunsese de­cât până la 33 °.0, deci cu 2n.7 mai ridicată în acestă săptămână. pilele au fost tote de vară, și cam­ adăugate celor ce fusese până în ul­tima zi a săptămânei precedente, dau un total de 92 zile de vară. Cu tote că temperatura a fost mult mai ridicată în acestă săptămână ca precedenta, totuși temperaturele mi­nime absolute au dat drept mijlocie 15 °.C, valore care e mai mică de­cât aceea a săptămânei precedente cu 0 °.C. Causa pentru care mijlocia săptă­mânală a fost mai scă­zută de­cât a­­ceea a săptămânei precedente este că nu a avut valori atât de ridicate ca în acea săptămână. Cea mai scăzută valore a termometrului minimum în săptămâna precedentă fusese 10 °.8, pe când în acesta a fost 12 °.3, deci cu 1 °.5 mai mare, iar cea mai ridi­cată fusese 19 °.0 în precedenta săp­tămână, pe când în acesta numai 17 °.0 prin urmare cu 2 °.0 mai scă­­zută. Extremele zilnice au dat drept mij­locie săptămânală 18 °.5, valore care e mai mare cu 3 °.8 de­cât aceea a săptămânei precedente, și tot cea mai mare mijlocie săptămânală din acest an. Diferința extremelor săptămânale a fost 23 °.4, de asemenea mai ridicată de­cât aceea a precedentei săptămâni cu 1 °.2. Temperatura solului nu a fost in­fluențată prin ridicarea temperaturei aerului de­cât numai la adâncimea de 30 centimetri, pe când la celelalte adâncimi de 60, 90 și 120 centime­tri centimetri, ea a continuat a scă­dea. Mijlociile săptămânale au fost 230.3, 22 °.2, 20 °.7 și 19 °.3. Cea dan­­tei valore este mai ridicată cu 0 °.4, de­cât aceea a săptămânei precedente, pe când celelalte sunt mai scăzute respectiv cu 0 °.1, 0 °.3 și 0 °.2 de­cât corespondentele lor din săptămâna precedentă. Nebulositatea mijlocie, în cursul a­­cestei săptămâni, a fost­­ ; prin ur­mare, aprope mai tote zilele săptă­mânei au fost cu totul senine. Cea mai noroso zi a fost mercur­ cu mij­locia 3 , după care urmăză Joi și Du­minica cu mijlocia 1, iar tote cele­­alte zile au avut mijlocia 0. Acesta este cea de întâi săptămână a anului cu acestă mijlocie. Durata strălucire­ sorțlui a dat o valore săptămânală de 83 ore, mai mare cu o oră de­cât aceea a săp­­tămânei precedente. Duratele zilnice au fost :• Luni și Marți câte 12 ore 42 minute, Mercuri 8 ore 54 minute, Joi, Vineri și Sâmbătă 12 ore 24 mi­nute, și Duminică 11 ore și jumătate. Cantitatea totală a strălucirei serenul, de la începutul anului și până la sfârșitul acestei săptămâni, a fost de 1.756 ore 6 minute, sau ceea ce ar face 146 zile și jumătate, considerând ziua 12 ore. Ploie nu am avut de loc, însă rouă a fost în tote diminețele acestui săp­­tămâni. Direcțiunea dominantă a vântului a fost cea din cadranul de la E. Tă­ria sa a fost în general slabă în tot cursul săptămânei.­­ Presiunea atmosferică, care era în descrecere la sfârșitul săptămânei pre­cedente, a continuat a descreșce până în ultima zi a săptămânei ce trecu­răm, cu ore­care mici narațiuni în crescere de la o zi la alta. Samsari faimoși.—Poliția din Paris a pus mâna pe mai mulți samsari care mijlociu căsătorii în diferite orașe ale Europei. Ei erau constituiți într’o adevara­t bandă și înșelau lumea d’o prapadéu. Șeful bandei este un anume Teofil Nane. Acest domn anunță prin tote gazetele mari francese și engleze că mijlocesce căsătorii, dar n­umaii între persane bogate și din lumea mare. Se ințelege că clientelă avea destula, și samsarlîcul lui se restidea peste orașele Paris, Londra, Berlin, Viena etc. El avea ca asociați la înșelătoria 20 tineri din lumea mare cari avea rolul de gineri. Când se anunța o domna bogată, unul din ei începea se­­ facă curte, să o ia apoi de nevasta, și după ce-l inșela bani, o lăsa pe vecin. In Paris sunt 42 de neveste tinere pă­răsite de acești cavaleri de modă și afară aesta sosesc mereu scris c’au înșelat și prin alte orașe. Avis Bucurescenilor! Vinurile din Burgonia.­ Vinurile din Burgonia esceleza printre cele d’Intaia vi­nuri care se găsesc espuse la esposițiunea d­uală din Paris. La 1862, când s’a făcut prima esposițiune la Londra, s’a espus 250 probe de vin de deosebiți ani și anume de la anul 1832 până la anul 1859. In anul 1869 la Esposiția Universală de la Paris, Camera de comerciu din Beaune, a reunit 28 de esposanți, care a espus 66 tipuri de vinuri din ani, cei mai însemnați, și anume din anii 1811, 1818, 1834, 1842, 1846, 1851 și 1858. La esposițiunea din 1878 (din Paris) camera de comerciu din Beaune au reușit 22 esposanți, care espus 150 de probe de vin din cele mai bune, printre cari se a­­fla și vin de Volnay din 1797, și din 1865, cari s’a readus înapoi din Indii. Pentru esposițiunea universală actuală, mai mulți propietari și comercianți, în nu­­mar de 85 a luat parte, espunând aprope 180 probe de vin, din ani 1834, 1842, 1836, 1854, 1859, 1865, 1877, 1878, 1885 1886 și 1887. Fântânile luminoase.— Exposiția din Paris prezintă sera un aspect feeric. Visi­­tatorii ei asistă în tóta puterea cuvîntului la spectacole, de care le au visat autorii în istoriile din: „O mie și una de nopți“ Nici că se póte imagina ceva mai încântător și delectator pentru privirea omenesca decât aceste fântâni luminose. In privința acesta toți câți au uitat la magnificul spectacol, sunt unanimi în laude așa mari, încât ce­lor ce nu le-au văzut li se pare exagerate cu tote că de drept rămân cu mult sub realitate. Ce sunt aceste fântâni luminase? In intervalul exposiției sunt 2 mari fân­tâni sanitare monumentale și artistice Una din aceste fântâni represintâ In figuri alegorice pe Franța înconjurata de Sciințâ, Industrie, Agricultură și Artă, luminând cu o torță. Apele care sar din aceste fântâni sunt luminate în timpul serei, însă sistemul de luminat nu este cel obicinuit. Cu me­todul aplicat la exposiția din Paris fie­care picătură, fie­care fir de apă este luminat chiar din gurile tuburilor, și în puterea le­gilor fisice păstrează lumina în tot drumul ce face. In chipul acesta se pare ca și când fântânile ar arunca un liquid „luminos“ colorat cu o putere­ și frumusețe nedescrisâ. Afară de acesta, golirea apei, nu este uni­formă, ea varia­ză după tate nuanțele cur­cubeului cu o strălucire fermecâtore. Aic țișnește un fir de smaragd, colo un fir de apă aurie, apoi fire roșii ca sângele, alba­stre, galbine.­­ Luminarea apei se face cu lum­ină elec­­­­trică de mare putere, după principii scm­n­­ tixsmmum­ țifice și cu instalațiuni speciale aranjate sub fundul fântânilor. Culorile diferite se obțin lăsând, ca lumina electrică se trece prin sticle colorate înainte de a ajunge la apă. Aceste sticle sunt arangiate așa, că că se pot manevra de un impiegat. Fântânile luminose atrag mii de visitatori care părăsesc exposiția estațiați de specta­colul, la care au asistat. Au fost fântâni luminose și la alte exposiții, înse perfecția și splendorea cum s’au instalat în anul acesta la Paris, întrece ,tot ce s’a presentat de felul acesta vreodată vederel omenesc). ARTE. — TEATRE * *** Direcția Teatrului Național a dat di­recția scenei d-lor C. Notara și Gr. Mano­­lescu pentru dramă și comedie și d-lul St. Iulian pentru operetă. Cu ocazia zilei de 16 August când s’a început repetițiile d-nn director Cantacuzino a ținut un discurs în care a anunțat reîn­­torcerea în teatru a d-nei A. Romanescu și a d-lui Gr. A. Manolescu ca societari clasa I.­ ­’INFORMAȚIUNI Scrii școlare. Cu începerea anului școlar mai multe schimbări se va face la școla normală de institutori atât în ceia ce privește cestiunele didactice cât și personele cari vor fi chemate a conduce elevii șcalei. Noul profesori cu titlu provisoriu au fost numiți, oi mai multe catedre au fost scose la concurs. Jouî, comitetul Societății Institutori­lor din capitală se va întruni, sub preșidenția d-lui Beiu, pentru a discu­ta asupra modificării mai multor ar­ticole din Statutul societății. Intr’o altă zi se va face convoca­re pentru ca d. Cecropide, casierul se dea sema de situația financiară a Societății. Se va face un nou și ultim apel la cei cari au rămas îndărăt cu plata cotisației lunare. -----— Au fost aduși zilele acestea de la Cocoresci, la infirmeria din calea Ra­­hovei, 120 de soldați, atinși de of­­talmie purulentă. Dânșii sunt sub îngrijirea d-nului dr. Soiu, medic secundar al serviciului de oculistică din spitalul central. Parte din cei malași, se simt a­­meliorați. — X— D. Em. Protopopescu-Pake, prima­rul capitalei, s’a întors în Bucuresci, venind de la Sinaia. ----X -Monitorul oficial de azi promulgă regulamentul, elaborat de comitetul teatral, pentru stabilirea la pensiune a societarilor. Il vom publica în numărul nostru de mâne. —x— Ancheta asupra clădirilor Eforiei spitalelor civile se urmărește cu activi­tate de d. architect Socolescu. Se zice că s’a descoperit mari nere­­gularități în situațiele de plăți ale clădirei spitalului Colțea, mai cu se­­mă la capitolul lucrărilor suplimentare. In cursul săptămânii viitore se va începe sondajele pentru constatarea adâncimilor fondațiilor unde se pretin­de a se fi făcut lucrări suplimentare de peste 100.000 lei. Multe acte lipsesc din dosare. E probabil că în curâd va începe o urmă­rire în regulă, pe cale judecătorascâ. —»— Următorele comune rurale au fost di­solvate: Cășla Congaz din județul Tulcea » » » Păucești » « Vâlcea Casciova » » Ilfov Tăntara » » » Constant. » » Olt Păroși » » » Micesci » » Tutova. Decretele au și apărut în Monitor. Nici oă ședință nu va mai ține consiliul comunal al Capitalei, până ce nu se va întorce din străinătate toți membrii, cari lipsesc din țară. •—x— Cameră. Punându-se în cunoștința minis­terului domeniilor, că la mănăstirea Tismana din județul Gorjiu, ar fi în­gropat, în pământ mai multe scule de aur și argint, precum și alte o­­biecte vechi prețioise, ministerial a dispus trimeterea unei delegațiuni la fața locului, spre a face săpăturile cuvenite. După cum se crede, în acestă lo­calitate ar fi existat un schit de că­lugări catolici. Vom ține în curent pe cetitorii noștriî. ‘X---­S’a pus sub presă și în curând va apare: Județul Bacău, studiu a­­gricol și economic, lucrat din ordi­nul ministerului domeniilor, de d-l. L. P. Radianu, inspector domenial pe lângă acest minister. Cititorii noștrii cunosc deja frag­mente din acest studiu important al d-lui Radianu. —X---­Vineri 8 Septembre se va da la Dacia, pentru prima oră piesa , Cin­ci Septembre 1886 sau Colectiviștii, revistă cu cântece în opt tablouri de d. Gărbâcescu. —x— O licitație forte importantă se va ține în ziua de 7 (19) Septembre 1889, în localul direcțiunei generale a telegrafelor și poștelor, pentru fur­­nisarea unei însemnate cantități de material, necesară acelei direcțiuni. Avis celor interesați. D. Ioan Slavici, directorul Tribunei a sosit, de la Gleichenberg, la Sibiu, unde amicii săi i-au făcut o caldurosa primire. Trimitem și noi strângerile nóstre de mână și-l urăm bun sosit. In fine cererea nósträ a fost ascultată. Putem anunța, că medicii militari, d-nii Anghel Ștefănescu, Soiu, Nico­­reni, Catopol, Bâltenu, Niculescu N. și Amangiu cari au obținut diploma de doctori în medicină, sunt înain­tați la gradul de locotenenți și tri­­miși la diferite corpuri. Acesta înaintare li se consideră de la 1 August, când au obținut diplo­mele. —x— Din Lacul Sărat ni se scrie că a­­colo s’a găsit la 17 curent mort în odaia sea, d. G. P. Zărgescu, care lasă în mama sea­mă soțiă cu cinci orfane. ----X---­In locul d-lui N. Iacovachi a fost numit în postul de director al dome­niilor și pădurilor statului, d-l Grigore Lehliu, până acuma inspector dome­nial clasa I. In Locul d-lui Lehliu a fost numit d-l Marin Petrescu. a Ii d­s țmu falnicii, fiică, ginere, surori, nepot, nepote, cumnați și cumnate, au du­rerea a­re în cunoșcința încetarea din viață a prea iubitului lor părinte, so­cru, frate, moș, unchiu, cumnat și cumnat. CHRISTACHE PENCIULESCU în etate de 80 ani încetat din viață în sera de 19 August curent și ve ruga se bine­voiți a asista la celebrarea serviciu­lui funebru ce este a se face în ziua de 21 August curent la ora 2 p. m. în locuința decedatului calea Călărașilor No. 10 de unde cortegiul va porni spre înmormântare, la cimi­tirul Șerban Vodă (Belu). Toți ce nu vor fi primit invitații personale vor considera acesta ca invitațiune. 1889 August 20. BIBLIOGRAFI­ E. Lévêque : Limba francesă învețată prin practica. Carte de citire și de traduc­­țiune pentru usul claselor secundare. Par­tea II. Prețul 1 leii 50 bani. De vânzare la tote librariele.* A apărut un volum de Teatru de d. Ion Caragiale. Conține urmatorele patru comedii: «Un nópte furtunosâ», »Conul Leonida față cu reacțiunea,» «Un scrisore perdutâ», «D’ale carnavalului», precum și uă prefață de d. Titu Maiorescu. Prețul unui exem­plar 4 lei. Se găsesce de venzare la librăria editóre Socec et comp. precum și la principalele librării din capitală și provincii. A apărut de sub presă, în editura d-lui librar I. Raicovicenu din Pitesci . Probleme și exerciț­l de calcul mental și scris pentru a înlesni predarea Aritme­ticei, în scólele primare (ambe­ secse) de M. S. Andreianu, partea I și II, pentru u­­sul claselor I și II. Prețul ambelor broșuri I lea. Cărțile sunt aprobate de onor, ministru al instrucțiunei cu No. 6717 din 22 Iu­­nie 1889.* 883 A apărut: Gramatica română (sintaxa). Proposi­­țiune.—Frasă.—Period.—Perifrasa.—Punc­­tuațiune.—Composițiuni și reguli de com­­posițiune. Ect. Conform programei școlelor primare urbane și rurale de ambe secte, de Alessandru Vasiliu, doctorand în me­dicină, bacalauriat și institutor în Iași. Aprobată ca carte didactică de ministe­rul instrucțiunei publice și cultelor prin de­­cisiunea No. 7882, publicată în Monitorul Oficial No. 87 din 22 Iuliu 1889. Prima e­­dițiune. * A apărut în editura Th. Ioarițiu, libră­ria strada Șelari 18—20 Bucuresci, Isto­ria Română cu narațiuni, întrebări și re­­sumate, edițiune prescurtată pentru școlile primare de ambe­ sexe, de Gr. G. Toci­­lescu, profesor de Universitate, vol. în 8, p. 160. Prețul unui exemplar 50 bani. Cumperâtorilor pe mai multe exemplare se acordă un rabat de 30 la sută. * A apărut de sub presă în editura libră­riei Leon Alcalay . Abecedar sau prima carte a elevului de Mihail Mihăilescu, carte aprobată de ministerul instrucțiunei pu­blice, pentru sculele primare urbane și ru­rale. Partea I și II, prețul 60 bani. Se gă­­sesce la tote librăriile. DE ÎNCHIRIAT chiar de acum, In strada Sfinților No. 35, apartamentul de sus com­pus din 3 camere cu bucătăria și pivniță în curte, precum și un ca­meră deosebit cu bucătăria tot în curte, și care servesce de sute de ani pentru tote bulele organelor respiratore și de digestiune ale guturaiului, stomadului și besicei udului. Esceient pentru copil, reconvalescenți și pentru alți suferinzi de bule grele. Cea mai bună băutură diatetică și record­are: Heinrich Matton­, Carlsbad și Trina CURSUL PILEI BURSA BUCURESCI 1 Septembre—1 ore p. m. ClBa Ultim Renta rom. per. 1875 5°|, . 98 */« — — Renta română amorf. S *|. . 98 — — — » (Schaldverscbreib) , — — — Oblig, de Stat 0. F. R. 6°|. . -------------------­Renta rom. (Rur, conv.) 6*|0 , 101 V> -* — împrumutat Municipal 5“|o . 87 —____ Scrisuri func. rurale 7 ®|0. . 102 V«-----­Scrisuri func. rurale 5“/„ , 96 */• — Idem urbane 7 102 "/« — — » 6”/................... 101 V»------­» 5"/. ... 96 V*------­Banca Nață (5001. v8rg într.)-------_ _ Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers)---------------- -­Soc. d’Asig. Naț. (200­1. vira.)-------_ _ Prima Soc. rom de reasig. —­ — _ _ Soc. r. de con. (250 1. v8rg) 250 — — Obl. Casei Pensiunilor. . . 252 — _ Agio........................................................ — Schimb Londra 8 luni . . . , . 26 7* — _ » cek............................ 08 */» —. — Paris 3 luni ...... 92 V« — — > cek........................ 30 — _ _ Berlin 3 luni.................. 17 ’/< — — > cek............................. 5 - — — Viena................................... 211 7« — _ » cBk............................. 209 'ji------­Agio........................ • -------— — BURSE STREINE Viena 3' August Napoleon de aur........................... 9 46 5 Galbenul......................................... — — Imperial.................................. 10 76 Lira turcéscS................. 10 77 Argintul contra hârtiei............ 1 ° 0 — Ruble hârtie comptat ................... 123 — Acțiuni credit anstalt................. 303 65 Renta metalică 5 la șutam. . . . — — Renta Hârtie.............................. 83 40 Renta aur ................................. 99 90 SCHIMB. Londra la vedere.................. 119 50 „ Paris la vedere.................. 47 27 » Berlin la vedere.................. 58 37 » Amsterdam la vedere . . 99 — P­A­R­I­S Renta francesă 1 ’/» p­­/.. . . . 104 05 Renta română 5 sută 85­42 Renta română 6 la sută C. F. R. . . — — Credit mobiliar romăn........................ —■ împrumutul elen 1879 ........................ ~ —­­ 1831 cu cupon .... 468 — Banca otomană.......................... 523 12 Datoria turcescă . ............................. — Lose turce....................................­­ — SCHIMB. Londra la vedere ..... — — » Amsterdam 3 luni . . . . 206 43 > Berlin 3 luni................... 121 93 BERLIN Napoleon.................................... 16 27 Renta amort. 5 suta C. F. R. . . # 97 —* Obligațiuni noul 6 suta ........................ 107 — Imprimutul Oppenheim 8 °/». . . . • 103 25' Rubla hârtie comptant................. 211 35' SCH­MB. Londra 3 luni................. 20 31 » Paris 2 luni .......................... 80 85' Amsterdam 2 Iuni ' 168 36'I

Next