Romanulu, martie 1890 (Anul 34)

1890-03-02

In locul d-sele —­­juice-se — va fi numit d. Deleanu. .Episcopul Melchisedec se află bol­nav de vro câte­va săptămâni. A început din nou sa circule zvo­nul despre o­ apropiată retragere a Eminenției Sale din viața privată. --­X — Din ordinul ministerului domeniilor Monitorul oficial de a<jli publică con­­dițiunile generale pentru concesiuni de esploatarea pe moșiile Statului. Acționarii societăței Prevederea sunt convocați în adunare pentru­­ j­­ua de 25 Februare curent în sala societăței Concordia, pentru a se lua uă hotărîre în privința comisiunei de dare în judecată a consiliului de ad­ministrație. ------­Poimâne, amploiații din prăvăliile din capitală vor ține uă întrunire publică în sala Concordia, pentru a alege uă comisiune, care sâ presinte guvernului să petiție, ca prăvăliile sâ stea închise Dumineca. D-nil Gh. Dem. Teodorescu, C. C. Dobrescu, Ursianu-Valerian, M. Tzoni Cernătescu și alți deputați, au pro­pus un proect prin care art. 384? și 385 din legea asupra instrucțiunei publice din 5 Decembre 1864? se în­­locuesce cu urmatorele : «Art. 384­. Membrii definitivi ai corpului didactic de tóte gradele (a­­fară de agenții administrativi și de control) sunt inamovibili. «Art. 385. Profesorii, institutorii și învățătorii inamovibili nu pot fi permutați de­cât după un a lor es­­presă voință.» Adunarea deputaților în urma u­­nei discuțiuni scurte a adoptat a f­i proectul de lege pentru transforma­rea actualului stol metalic în eta­lon de aur. —x— Duminecă sera la Teatrul Național se va da pentru prima ora în acestă stagiune, tragedia d-lui Bengescu Pyg­malion, cu d-na Romanescu în ro­lul Totel și cu d-ra Ciupagea în ro­lul Astarbeel. Representațiunea va fi dată în be­neficiul d-rei Ciupagea. ---X--­S’au împărțit a­­l d-lor deputați urmâ­­torele proecte de lege : — Pentru acordarea unei pen­siuni viagere de 70 lei d-nei Maria Cantuniari, soția defunctului funcți­onar Dim. Cantuniari. — Pentru vânzarea în loturi mici moșia statului Priscu din jud. Dolj. tel — Prin care comuna Galați este autorisată sa acorde d-lul Ch. George concesiunea iluminărei orașului Ga­lați cu gaz fluid. --X--- . Camera a stabilit apci prin un vot al ei, că d-nii N. Blaremberg și dr. Severeanu, efori la spitalele civile din capitală, nu intră în categoria art. 42 și deci funcțiunile lor sunt com­patibile cu mandatul de deputat. Telegrame Paris, 28 Februarie. Com­itele de Paris a înștiințat pe d. Be­cher despre întorcerea sea neîntârziată în Europa. El va sosi la Cadix în primele­­ zile ale lunei Martie. Peter­sturg, 28 Februarie. Se asigura în cercurile militare că ma­rele duce Pavel, fratele Țarului, e desem­nat pentru comandamentul unui regiment de cavalerie al gardei. De asemenea se asigură că generalul Kuropatkin va înlocui pe generalul Koma­rov ca guvernor al provinciilor transcas­­pice.­­Roma, 28 Februarie. S’a publicat «Cartea Verde» asupra o­­cupațiunei locurilor Keren și Amara. Din­­tr-un depeșă de la 25 Septembrie 1889 reese că tratatul italo-etiopian recunosce drepturile Italiei asupra suscitatelor locuri. Paris, 28 Februarie. In cercurile republicane nu e bine vă­zută hotărârea guvernului prin care face pe Franța să dea parte la conferința din Berlin. Câți­va deputați spun chiar că a­­cesta ar putea pricinui căderea ministe­rului. Nice, 28 Februarie.­­S'a descoperit u­ afacere de spionagiu. Dimineța a fost arestat un călător care se dă de inginer și venind din Agram, s’a fi găsit la el mai multe hârtii compromiță­­tore. Se pare, că arestatul este un ofițer superior italian; el vorbesce nemțesce și italienesce cu înlesnire. Londra, 28 Februarie. Sir Fergusson a declarat la Camera co­munelor că situația în Creta e în general liniștită și da pentru viitor speranțe bune. Cruzimele și jafuirile au încetat, refugiații Carl s’au întors nu sunt chinuiți de către autorități. Lisbonne, 28 Februarie. De alaltă­ ori, 80,000 livre sterline au fost subscrise pentru fondul de apărare. Paris, 28 Februarie. Se semnaleza o­are­care nemulțumire în cercurile republicane din causa hotărirei d-lui Spuller prin care primește invitarea făcută guvernului francez de a asista la conferința din Berlin. D-nii Laffroy și Fiou­­rens mai cu­setul se împotrivesc tare. D. Laur, aflând că d. Hudlard, amicul d-lui Carnot, are de gând să facă uă interpelare în acesta privință, s’a grăbit să înainteze el să interpelare eri. D. Spuller respunde mâne. Agenția Română Havas. SECATUL Ședința de la 16 (28) Februarie 1890 Ședința se deschide la orele 2 sub pre­­zidenția d-lui N. Crețulescu. Presenți 84 d-nn senatori. D. N. Kretzulescu anunță cu multă pă­rere de rea încetarea din viață a d-lui senator I. Șoimescu. Senatul hotărasce ca biurgul să-l repre­­sinte la înmormântare. Deci mâne nu se va ține ședință. D. D. Sturdza anunță că interpelare în privința moștenirei Zappa. D. Janov cere, bazat pe constituția, art. 130 al. 3 a se constitui că comisia pen­tru studiarea proiectelor de legi și regu­lamentele lor. D. G. Barzescu roga pe d. ministru de justiția se explice de ce art. 81 al Curtei de Casație a ajuns că literă morta sub junimiști, guvernul lb.-conservator și ac­tual ? D. Președinte invită pe d. Mârzescu se anunțe să interpelare. Se suspenda ședința pentru ca d -nii se­natori se se consulte asupra membrilor de ales în comisia cerută de d. Ianov. Au fost aleși membrii în comisia d-nii: Orescu Gen. Fip­­escu Esarcu St. Greceanu Filipescu Utrechia Aurelian. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 16 (28) Februare 1889 Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub președentia d-lui președinte Gr. Canta­­cuzino fiind presenți 112 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la sec­țiunile respective. D. N. Blaremberg întrebă Camera daca votul de erl al Camerei îl viseza pe d-sea. B. D. A. Lauriam dice că propunerea d-lui Arion nu visa pe nimenea personal, dar că trebue să se aplice art. 42 din con­stituție tuturor acelora din deputați cari ocupă u­ funcțiune salariată. Acesta e un principiu. Nu s’a discutat de loc personal. Déca s’ar pune în discuție cașul d-lui Blaremberg, nu ftim cum adunarea se va pronunța. D. C. O. Arion explica și d-sea că n’a voit se viseze pe d. Blaremberg. Și la urma urmei acesta afacere a fost violată în a­­nul trecut, în urma unei întrebări a d-lui M. N. Sculescu. D. Blaremberg se află cu totul în­să altă situațiune, d-sa e descedentul familiei Ghica, prin urmare are acest drept în vir­tutea unui testament. In ceia ce priveste pe cei­l­alți depu­tați, cari ocupă și funcțiuni salariate de guvern, dânșii trebue să opteze pentru una din aceste două titluri. D. G. Panu cere de la d. N. Blarem­berg a’i da nisce deslușiri in privința mu­mire­­sele ca președinte-efor.. Oratorul e de părere, că și d. Blarem­berg intră în categoria disposițiunilor art. 42 din Constituțiune, afară numai deca nu se află intr’uâ situațiune specială. Rogă din nou pe d. Blaremberg a da deslușiri. D. N. Blaremberg, dice că mai întâi o Camera să dea un vot, dacă moțiunea d-lui Arion îl visează pe d-sa și pe urma se însârcinază a da mai multe deslușiri. Arată mai întâiu că postul de efor nu e plătit cu salariu fix ci cu diurna. Mai în­trebă pe d-nii deputați dacă acesta afacere nu s’a votat încă din anul trecut. Apoi cu ce drept a stat 9 luni pe banca de depu­tat ?. Roagă pe deputați a se pronunța în­dată. D Vernescu, zice că tăcerea d-lui pre­ședinte al adunărei c­ondestulatare pentru adunare. D. președinte ar trebui sa declare incidentul închis. D președinte, declară ca nu pate să-și ia răspunderea acesta, ci lasă ca Adunarea se se pronunțe. Cu acesta ocasiune, d. Cantacuzino, reamintește deputaților votul ROMANULU­I MARTE 1890 dat deja o dată în afacerea d-lui N. Bla­remberg. D. M. Cogălniceanu, declară ca e­l s’a abținut de a vota moțiunea d lui C. C. Arion, pentru ca crede câ funcția de efor la spitalele civile nu intră în disposabele articolului 42 din Constituție. D. D. A. Laurian dă cetirea unei pro­puneri cu cuprinsul următor : «Camera e de părere ca art. 42 din Constituție e aplicabil d-lor Blaremberg și doctorului Severeanu și trece la ordinea­­ filei.» Resultatul votului Votanți .".......................123 Majoritate absolută . . 62 Bile albe pentru ... 51 Bile negre contra ... 72 Abținuți.........................3 Deci Adunarea a respins propunerea. D. dr. Ștefanescu declară că nu ’și dă demisia din postul de asistent de pre­ ce­s­d-sea aduce servicii institutului de chirur­gie. Roga pe d. ministru al instrucției de a întrebuința salariul său, hinteresul ins­titutului. D. C. C. Dobrescu vorbește apoi în chestie personală cu d. dr. Sache Ștefâ­­nescu. D. C. Dobrescu-Argeș și Al. Vericeanu ruga ca să se ia mai curând în discuție proiectul de lege pentru construirea liniei Curtea-de-Argeș-Pitești. D. general Manu invită pe d-nil depu­tați a nu mai schimba mereu ordinea de a fi, ci a se urma cu proiectele așa cum sunt însemnate In ordinea de dl. D. Pallade anunță o interpelare în pri­vința numirei în funcțiuni la ministerul domeniilor a d-lor­­ Marin Petrescu și Pa­­trulius, după ce au fost destituiți mai iut­iu. D. P. Cernătescu, ruga se i se comu­nice resultatul anchetei procurorului gene­ral din Craiova în privința unor neregula­­ritați făcute de prefectul județului Doljiu. D. M. Cogălniceanu, ca președinte al Academiei române, întrebă guvernul ce me­­suri a luat ministerul de externe în pri­vința testamentului Zappa, al cărui proces e la 22 a. c. D. Trandafil, avea se dea deslușiri, dar îi se spune cât d. Cogălniceanu nu și-a desvoltat âncâ interpelarea d-sale, ci a a­­nunțat’o numai. D. Gh. Tocilescu, observă că d. minis­tru al lucrărilor publice nu i-a pus la dis­­posiție tablouri complecte în privința func­ționarilor de la C. F. R. Repeta cererea sea de a i se pune aceste tablouri cât mai curând la disposiție. Se intra în ordinea de d>* La ordinea grilei, discuțiunea proectului de lege pentru transformarea actualului sistem monetar în etalon de aur. Proectul pus la vot se ia în considera­­țiune. Se voteza apoi fără discuție art. I și II. La art. III la cuvântul d. Al. D. Hol­ban. După un respuns al d-lui ministru Ghermani și după că replica din partea d-lui Holban, acest articol se voteza. Se voteza apoi fără discuție și celelalte articole din proect. Se pune apoi la vot proectul de lege în total. Resultatul votului Votanți.............................98 Bile albe pentru .... 91 Bile negre contra .... 7 Proectul s’a adoptat. Se ia apoi în discuțiune celălalt proect financiar al d-lui Ghermani, proect care tinde la schimbarea a 40.000.000 franci în argint (piese a 5 lei) în aur. ULTIME INFORMAȚIUNI Ministrul instrucțiunei publice a adresat că circulare către revisorii școlari din țară, prin care îl invită ca în viitor sâ aibă de normă ne­strămutată de a păstra vacante locurile învățătorilor, ce-și fac rândul în ar­mată. —x— In pas când guvernul nu va reuși a încheia­tă convențiune comercială­­ cu Austro-Ungaria, d. general Manu, va aduce un proiect de lege pentru modificarea tarifului autonom. Mai mulți deputați vor iscăli să propunere, prin care vor cere a se despăgubi cârciumarii din județul Ialomița, Prahova și Ilfov cari au suferit pagube în timpul ultimelor rescule de săteni. In cursul săptămânei viitare se vor isprăvi lucrările comisiunei bud­getare. Asâră a avut loc obișnuita intru­­nire de Vineri la d. Gr. Păucescu, ministrul agriculturei, comerciului, industriei și domeniilor. S’au discutat mai multe cestiuni­i privitore la departamentul agricultu­rei, după cere u. Nacian a cetit un studiu asupra Răsboiului de tarife dintre România și Austria Asistau d-nn­ Hepites, Marin Pe­treacă, Boțea, Socolescu, Nacian, A­­tanasovici, Cârnu-Munteanu, Locus­­teanu, Danielescu, Chehaia etc. Eră sură, Vineri, a fost întrunire la clubul liberal și democrat, unde s’a vorbit de mai mulți membrii despre situația actuală și despre a­­titudinea ce trebue să o aibă în viitor, liberalii și democrații. A<ou­ napte a început sa cadă ză­padă în Capitală. Un vânt puternic suflă din­spre nord, ridicând zăpada în nămeți mari. Comunicația pe liniile tramvaiului e întreruptă. Termometrul arată 5—. A$1 la ordinea cailoi în Cameră in­digenate, recunosceri și petițiuni. Nu stim dacă ordinea de a fi nu va fi schimbată din m­ou. In cercurile guvernamentale se vor­bește că d. general Brialmont, va fi adus în vara anului curent în țară. Sub reservă. —x— D. D. Al. Lahovary și Theodor Rosetti au propus erl M. S. Regelui spre semnare mai multe decrete. Mai multe numiri m­oi și câte­va transferări s’au făcut în magistra­tură. ---X---­Până acuma au sosit la cameră cereri de ale cârciumarilor, cari au suferit pagube în timpul ultimelor rascele țărănești, cereri cari se urcă la peste 50.000 lei. D. P. Cernătescu a fost ales de raportor. Pe la sfârșitul sâptâmenei viitore va veni în desbaterea camerei pro­iectul de lege pentru reorganizarea judecătorescă. Vestitul tablou al pictorului polonez Enric Siemiradzki Phrinea la Eleusis a sosit în capitală și a fost instalat în una din sălile palatului noului Atheneu, unde se află espus publi­cului spre vedere. Tabloul a fost cumpărat de Țarul Rusiei pentru suma de 170.000 fr. Produsul net al intrărilor e în pro­fitul victimelor femetei din Galiția. Presa a avut distinsa onore de a fi ea ínleiü invitată pentru mine sâ admire opera pictorului polonez. T­el­egrame Viena, 27 Februarie. Corespondența Politică desminte în mod categoric numirea comitelui Goluchowski ca ambasador al Austro Ungariei la Paris în locul comitelui Hoyos. (fiarele vestesc ca fostul impărat din Brasilia ar fi primit ospitalitatea ce-i ofe­rise împăratul Franț-Iosef pentru a sta câte­va săptemâni în castelul Hetzendor, Paris, 28 Februarie. Corespondentul parisian al lui New-York,­­Herald raporteze o conversație ce o avuse cu d. Barthelemy St. Hilaire. Fostul mi­nistru aproba cu desevârșire ideile împă­ratului Wilhelm și crede câ Franța trebue să ia parte la conferința din Berlin. El privește pe principele de Bismarck ca un om geniu, tratatul din Berlin, orice el, e de ajuns să justifice opiniunea sa; decà stipulațiile cuprinse într’ensul n’ar fi fost introduse, astâgb Rusia ar fi arbitrul Eu­ropei. Ideea unei alianțe franco-ruse nu e norocosă; o asemenea alianță ar­e o neis­­tețime, căci ar avea ca urmare a face că tripla alianță sâ fie privita drept aparatare a civilisației europene in contra barbariei slave. D. Jules Simon de asemenea aprobă par­ticiparea Franței la conferința din Berlin, crede­­nse că de trebuință se nu se tri­­mita acolo omeni politici. Paris, 28 Februarie. Se asiguri că d. Burdeau, raportorul ge­neral al bugetului pentru 1890, și d-nul Herbette vor represinta Francia la confe­rința din Berlin. Al treilea delegat va fi d. Francisc Charmes, deputat și fost di­rector politic la ministerul afacerilor streine. Paris, 28 Februarie. Interpelarea anunțată de către d. Saur asupra conferinței din Berlin va fi amânată, pe semne pentru Joia, în urma cererei ce o va face d. Spuller. Știri private venite din Berna vestesc că din tratativele ce au loc între diferitele ca­binete resulta că câte­va puteri, în deo­sebi Francia vor da representanților lor împuterniciri limitate așa în­cât, decá nisce cestiuni ca spre pildă desarmarea gene­rală, ar fi ridicate, se-și decline compe­­tința. I Berlin, 28 Februarie. Monitorul împăratului vestește că, din ordinul împăratului, represintanții germa­niei la Londra, Paris, Viena, Roma, Berna, Brucsela, Sa llaye, Copenhaga și Stockholm au fost însărcinați a invita în mod oficial puterile pe lângă care sunt acreditați, la conferința din Berlin. Acești representanți vor înmâna cancelariatelor câte o notă în care se va spune cestiunile înșirate în pro­gramul conferinței neavând caracter poli­tic să pot fi discutate pe dinainte de către er­eri speciali. Madrid, 27 Februarie. Programul cuprinde 6 punte generale , lucru în mine, lucru Duminecei, munca co­piilor, omenilor tineri și a femeilor, în sfârșit modul cum s’ar putea esecuta ho­­târîrile ce se vor fi luat. Roma, 28 Februarie. Zia-Bey, ambasadorul Turciei pe lângă curtea din Italia și Izzet-Pașa, adjutantul Sultanului, au sosit aci. Budapesta, 28 Februarie. Cu prilejul discuției asupra legei buge­tare, ministrul de finanțe d. Wec­kerle a espus cuvintele pentru care guvernul se crede au­­orisat să cerá încrederea Came­rei ; guvernul a pregătit tote cestiunile im­portante și­­ și-a dat tote silințele pentru a le deslega într’un mod satisfăcător. Toți membrii cabinetului sunt uniți, ei se simt solidari între denșii și vor aduce la în­deplinire, programul lor. Ministrul respinge învinovățirea adusă guvernului că nu lu­­creze de­cât pentru a se menține la pu­tere. Cât despre finanțele, ministrul dec­lară că veniturile sunt cu totul îndestulă­­tare pentru a acoperi deficitul. Agenția Română Havas BULETIN METEOROLOGIC 1860 1 Martie Saecreseî flapada • ».Slatina flăpadă 1­ Alexandria „ 10 » Galați > 7 » « 9 „ Giurgiu nor 7 » 1 âftad » 11 » Hugi nor 10 Botogani » 14 »[llagî J » 9 c brăila » 8 » Măgurcel­e_ nor 8 « Bazea » S » Mangalia » 5 » Călărași » 10 » Petrai » ^ • Caracal « 12 » Pitosci .j senin C.-Lung ...­ 5 » Plopșoi » 7 » Constanța „­­­ 6 » F.­­sărat „ 9 » Craiova » 6 » R.­Vâlcii senin 9 » Dorohoiu senin 8 » Roman „ 8 » Drăgășani » 9 » Severin > 1 » Concursurile „Romanului“ La 15 Marte 1890, se va da : Un premiu de 100 lei. Un abonament de un an la Ro­­­mânuite. Unuia de 6 luni. Pentru cele mai bune scrieri ce se vor trimite spre a se publica în numarul de la 8 (20) Aprile 1890, a cincea aniversare a morții lui C. A. Rosetti. Acest num­ar va fi ca în anii pre­cedenți, consacrat memoriei fondato­­rului Românului și va conține anec­dote, fapte istorice, etc. privitore la viața lui și la epoca în care a trăit. Scrierile se primesc chiar de acum la direcțiunea Românului și pot fi cât de scurte, chiar de câte­va rân­duri. A se pune pe manuscrisele tri­mise, mențiunea­­ pentru concurs. Sumarul revistelor. Iată sumarul No. 2, anul 11 din revista lunară Generația nouă, a câreia prim-re­­dactor e­d. D. Tereor, cunoscutul pub­licist, Câte­va cuvinte, Direcțiunea.—Sub-pre­­fect (nuvelă), D. Teieor.—Revista Econo­mica de Ion I. Nacian.—Nu mai sta pe gânduri, Sub farmecul de stele poezii, de Sc. Orestiu.—Conservatorul, Alex. Ioanin. —Sonet, M. Eminescu.—Inelul lui Nicolae , de Eduard M. Adamski.—Năpasta de I. L. Caragiale.—Teatru de Bâlciu, de d-na D. Tereor. BIBLIOGRAFI­ A apărut, în editura tipografii George Coțofanu, din Beriad Notiță istorică din Beriad de d. Alecsandru Papadopolu Ca­­limah. Prețul 1 leu. * Năpasta, dramă în două acte de I. L. Carageale, represintata pentru prima ora la 3 Februariu 1890 pe scena Teatrului Național din Bucuresci, un volum în 8 Prețul 1 lea 50 bani. Bogații și săracii, de C. C. Arion în 8 . Prețul 1 leu. De venisare la principalele librarii din tera și la librăria-editore Ig. Haimann în Bucuresci. Amintiri istorice ș i Programete semnate de liberali de la 1848 pene a<Jl. Adunate și anotate de Vintilă Rosetti. Un volum 2 lei. La administrația Româ­nului. A apărut de sub presă : Isvorul cu apă minerală alcalino bicarbonată și arsenicală din comuna Șaru-Dornei, plasa Muntele, județul Suceava de dr. I. Polysu. D-nu d-r Maior a publicat într’un vo­lum intitulat «Rentabilitatea economii de vite în esploatațiunea mare» cele trei con­ferințe ținute la Universitatea din Bucu­­resci. Prețul acestei broșuri e de un leu. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. Aduce la cunoscința publică că­mora d-lui Tom­a Vasile din Slatina str. Oborului este de închiriat de la 23 Aprile 1890, sau chiar de acum. Amatorii sunt rugați a veni la se­diul societății str. Dominei 13, ori în ce <­i de la orele 11 pânâ la 5 p. m., spre a lua deslușirile necesarii, privitor la precia și condițiunile de închiriere. Direcțiunea. Dr. George Crainicén MEDIC-OCUUST Consultațiuni de la 3—5. Bulevardul și care serve;see de sute de ani pentru tote bulele organelor respiratore și de­­ ligestiune ale guturaiului, stornhului și bășicei udului. Escețent pentru copii, reconvalescenți și pentru femeile în posițiune.­ Cea mai bună băutură diatetică și recoritare. Heinrich lattoni, Carlsbad și Viena BURSA. BUCURESCI 1 Martie— 1 ore p. m Casa Ultim Renta rom. per. 1875 5 ° 10 . lei_________ Renta română amort. 5 “|„ . 98 8/< _ •— Renta amort. 4°j0 . . . . 84 3/4 _ _ » (Schuldverschreib) , — _ _ _. Oblig, de Stat 0. F. R. 6"|0 --------------_ _ Renta rom. (Rur, conv.) 6°|0 . 102 ’/« _ Împrumutul Municipal 6 °|o ---------------------------­împrumutul Oppenheim 8%. — _ _ _ Obi. Casei Pensiunilor. . . 260 —_____ Oblig­­are corn Bucur.­ 1883.­90 —_____ « » » » 1884 — —_____ * » * »­­888 — ____ „ cor­ Buc. cu los.­a 20­1. 45 —_____ Scrisuri func. rurale 7 °­.. . 102 */»­­ — Scrisuri func. rurale 5 °/. . 97 60 _ — Idem urbane 7°/0 . . . . 1C3 55 ____ » 6*/.................. 101 —------­» 5“/, • . - 93 — _ Scrisuri fonciare nrb. Iagi . 79 _ Banca Haț* (5001. vira intr.) 11 55 __ S&c, Dacia-Bom, (250 lei vărs) 319__________ Soc. d’Asig. Naț, (200 1. vărs.) 320 —____ Prima Soc. rom. de reasig. — __ _ Soc. r. de con. (250 1. vira) 104 — _ _ Soc. de baaaît artificial , ----------------------- — „ pentru fabrica hârtiei ---------------------_ __ Agro« • ■ .................... 95------­Schimb _ „ Londra 3 luni . . g , . 25 7—____, » ceh............................. 25 35 _ — Paris 3 luni 99 5o _ _ » cek............................. 100 30 _____ Berlin 3 Inni ..... 122 37 — — » cek............................. 214 80 — — Viena................................... 209 */s — — » cek............................. 2ifi *.-----1 agio.....................* —' — «— — BURSE STRĂINE Napoleon do aur.................................. 9 46 5 Galbenul................................................ ........ Imperial........................................... 9 72 Lira turcască . ........................ 10 68 Argintul contra hârtiei ..... 1 ° ° — Ruble hârtie comptat .................... 128 50 Acțiuni credit anstalt ...... $22 50 Renta metalică 5 la suta­­. . . . 85 80 Renta Hărtie . . .... 85 30 Ronta aur ...................................... 1°9 30 SCHIMB. Londra la vedere. . . . . 118 65 „ Paris la vedere.................... 46 85 » Berlin la vedere................... £8 15 r» Amsterdam la vedere . . 98 85 PARIS Senta francesä 4 ‘/s F- ’!<>• • • 55 Renta română 5 sută ...... — — Renta romănă 6 la sută C. F. R. . . — — Credit mobiliar român ...... 94­17 împrumutul elen 1889 ........................ — —­­ 1881 cu cupon . . . . 477 — Banca otomană.................................. 568 12 Datoria turcescă.................................. 470­62 Loje turce .......... -----­SCHIMB. Londra la vedere..... 26 27 5 » Amsterdam 3 luni , . . , 206 12 » Berlin 3 luni ..... 122 15 j BERLIN Napoleon............................ 16 21 5 Renta amort. 5 suta C. F. R. . . 98 Qoligațiuni nour 6 suta........................ 106 15 sapramutul Oppenheim 8°/, . , , • 102 75 Rubla hârtie comptant224 25 SCHIMB. Londra 8 luni........................ 20 26­­ Paris 2 luni . . ... 80 75 Amsat­bara 2 luni. * . . . . . 167 95 Vier­a 1 Martie

Next