Romanulu, martie 1890 (Anul 34)
1890-03-02
In locul d-sele —juice-se — va fi numit d. Deleanu. .Episcopul Melchisedec se află bolnav de vro câteva săptămâni. A început din nou sa circule zvonul despre o apropiată retragere a Eminenției Sale din viața privată. --X — Din ordinul ministerului domeniilor Monitorul oficial de a<jli publică condițiunile generale pentru concesiuni de esploatarea pe moșiile Statului. Acționarii societăței Prevederea sunt convocați în adunare pentru jua de 25 Februare curent în sala societăței Concordia, pentru a se lua uă hotărîre în privința comisiunei de dare în judecată a consiliului de administrație. ------Poimâne, amploiații din prăvăliile din capitală vor ține uă întrunire publică în sala Concordia, pentru a alege uă comisiune, care sâ presinte guvernului să petiție, ca prăvăliile sâ stea închise Dumineca. D-nil Gh. Dem. Teodorescu, C. C. Dobrescu, Ursianu-Valerian, M. Tzoni Cernătescu și alți deputați, au propus un proect prin care art. 384? și 385 din legea asupra instrucțiunei publice din 5 Decembre 1864? se înlocuesce cu urmatorele : «Art. 384. Membrii definitivi ai corpului didactic de tóte gradele (afară de agenții administrativi și de control) sunt inamovibili. «Art. 385. Profesorii, institutorii și învățătorii inamovibili nu pot fi permutați decât după un a lor espresă voință.» Adunarea deputaților în urma unei discuțiuni scurte a adoptat a fi proectul de lege pentru transformarea actualului stol metalic în etalon de aur. —x— Duminecă sera la Teatrul Național se va da pentru prima ora în acestă stagiune, tragedia d-lui Bengescu Pygmalion, cu d-na Romanescu în rolul Totel și cu d-ra Ciupagea în rolul Astarbeel. Representațiunea va fi dată în beneficiul d-rei Ciupagea. ---X--S’au împărțit al d-lor deputați urmâtorele proecte de lege : — Pentru acordarea unei pensiuni viagere de 70 lei d-nei Maria Cantuniari, soția defunctului funcționar Dim. Cantuniari. — Pentru vânzarea în loturi mici moșia statului Priscu din jud. Dolj. tel — Prin care comuna Galați este autorisată sa acorde d-lul Ch. George concesiunea iluminărei orașului Galați cu gaz fluid. --X--- . Camera a stabilit apci prin un vot al ei, că d-nii N. Blaremberg și dr. Severeanu, efori la spitalele civile din capitală, nu intră în categoria art. 42 și deci funcțiunile lor sunt compatibile cu mandatul de deputat. Telegrame Paris, 28 Februarie. Comitele de Paris a înștiințat pe d. Becher despre întorcerea sea neîntârziată în Europa. El va sosi la Cadix în primele zile ale lunei Martie. Petersturg, 28 Februarie. Se asigura în cercurile militare că marele duce Pavel, fratele Țarului, e desemnat pentru comandamentul unui regiment de cavalerie al gardei. De asemenea se asigură că generalul Kuropatkin va înlocui pe generalul Komarov ca guvernor al provinciilor transcaspice.Roma, 28 Februarie. S’a publicat «Cartea Verde» asupra ocupațiunei locurilor Keren și Amara. Dintr-un depeșă de la 25 Septembrie 1889 reese că tratatul italo-etiopian recunosce drepturile Italiei asupra suscitatelor locuri. Paris, 28 Februarie. In cercurile republicane nu e bine văzută hotărârea guvernului prin care face pe Franța să dea parte la conferința din Berlin. Câțiva deputați spun chiar că acesta ar putea pricinui căderea ministerului. Nice, 28 Februarie.S'a descoperit u afacere de spionagiu. Dimineța a fost arestat un călător care se dă de inginer și venind din Agram, s’a fi găsit la el mai multe hârtii compromițătore. Se pare, că arestatul este un ofițer superior italian; el vorbesce nemțesce și italienesce cu înlesnire. Londra, 28 Februarie. Sir Fergusson a declarat la Camera comunelor că situația în Creta e în general liniștită și da pentru viitor speranțe bune. Cruzimele și jafuirile au încetat, refugiații Carl s’au întors nu sunt chinuiți de către autorități. Lisbonne, 28 Februarie. De alaltă ori, 80,000 livre sterline au fost subscrise pentru fondul de apărare. Paris, 28 Februarie. Se semnaleza oarecare nemulțumire în cercurile republicane din causa hotărirei d-lui Spuller prin care primește invitarea făcută guvernului francez de a asista la conferința din Berlin. D-nii Laffroy și Fiourens mai cusetul se împotrivesc tare. D. Laur, aflând că d. Hudlard, amicul d-lui Carnot, are de gând să facă uă interpelare în acesta privință, s’a grăbit să înainteze el să interpelare eri. D. Spuller respunde mâne. Agenția Română Havas. SECATUL Ședința de la 16 (28) Februarie 1890 Ședința se deschide la orele 2 sub prezidenția d-lui N. Crețulescu. Presenți 84 d-nn senatori. D. N. Kretzulescu anunță cu multă părere de rea încetarea din viață a d-lui senator I. Șoimescu. Senatul hotărasce ca biurgul să-l represinte la înmormântare. Deci mâne nu se va ține ședință. D. D. Sturdza anunță că interpelare în privința moștenirei Zappa. D. Janov cere, bazat pe constituția, art. 130 al. 3 a se constitui că comisia pentru studiarea proiectelor de legi și regulamentele lor. D. G. Barzescu roga pe d. ministru de justiția se explice de ce art. 81 al Curtei de Casație a ajuns că literă morta sub junimiști, guvernul lb.-conservator și actual ? D. Președinte invită pe d. Mârzescu se anunțe să interpelare. Se suspenda ședința pentru ca d -nii senatori se se consulte asupra membrilor de ales în comisia cerută de d. Ianov. Au fost aleși membrii în comisia d-nii: Orescu Gen. Fipescu Esarcu St. Greceanu Filipescu Utrechia Aurelian. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 16 (28) Februare 1889 Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub președentia d-lui președinte Gr. Cantacuzino fiind presenți 112 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunile respective. D. N. Blaremberg întrebă Camera daca votul de erl al Camerei îl viseza pe d-sea. B. D. A. Lauriam dice că propunerea d-lui Arion nu visa pe nimenea personal, dar că trebue să se aplice art. 42 din constituție tuturor acelora din deputați cari ocupă u funcțiune salariată. Acesta e un principiu. Nu s’a discutat de loc personal. Déca s’ar pune în discuție cașul d-lui Blaremberg, nu ftim cum adunarea se va pronunța. D. C. O. Arion explica și d-sea că n’a voit se viseze pe d. Blaremberg. Și la urma urmei acesta afacere a fost violată în anul trecut, în urma unei întrebări a d-lui M. N. Sculescu. D. Blaremberg se află cu totul însă altă situațiune, d-sa e descedentul familiei Ghica, prin urmare are acest drept în virtutea unui testament. In ceia ce priveste pe ceilalți deputați, cari ocupă și funcțiuni salariate de guvern, dânșii trebue să opteze pentru una din aceste două titluri. D. G. Panu cere de la d. N. Blaremberg a’i da nisce deslușiri in privința mumiresele ca președinte-efor.. Oratorul e de părere, că și d. Blaremberg intră în categoria disposițiunilor art. 42 din Constituțiune, afară numai deca nu se află intr’uâ situațiune specială. Rogă din nou pe d. Blaremberg a da deslușiri. D. N. Blaremberg, dice că mai întâi o Camera să dea un vot, dacă moțiunea d-lui Arion îl visează pe d-sa și pe urma se însârcinază a da mai multe deslușiri. Arată mai întâiu că postul de efor nu e plătit cu salariu fix ci cu diurna. Mai întrebă pe d-nii deputați dacă acesta afacere nu s’a votat încă din anul trecut. Apoi cu ce drept a stat 9 luni pe banca de deputat ?. Roagă pe deputați a se pronunța îndată. D Vernescu, zice că tăcerea d-lui președinte al adunărei condestulatare pentru adunare. D. președinte ar trebui sa declare incidentul închis. D președinte, declară ca nu pate să-și ia răspunderea acesta, ci lasă ca Adunarea se se pronunțe. Cu acesta ocasiune, d. Cantacuzino, reamintește deputaților votul ROMANULUI MARTE 1890 dat deja o dată în afacerea d-lui N. Blaremberg. D. M. Cogălniceanu, declară ca el s’a abținut de a vota moțiunea d lui C. C. Arion, pentru ca crede câ funcția de efor la spitalele civile nu intră în disposabele articolului 42 din Constituție. D. D. A. Laurian dă cetirea unei propuneri cu cuprinsul următor : «Camera e de părere ca art. 42 din Constituție e aplicabil d-lor Blaremberg și doctorului Severeanu și trece la ordinea filei.» Resultatul votului Votanți .".......................123 Majoritate absolută . . 62 Bile albe pentru ... 51 Bile negre contra ... 72 Abținuți.........................3 Deci Adunarea a respins propunerea. D. dr. Ștefanescu declară că nu ’și dă demisia din postul de asistent de pre cesd-sea aduce servicii institutului de chirurgie. Roga pe d. ministru al instrucției de a întrebuința salariul său, hinteresul institutului. D. C. C. Dobrescu vorbește apoi în chestie personală cu d. dr. Sache Ștefânescu. D. C. Dobrescu-Argeș și Al. Vericeanu ruga ca să se ia mai curând în discuție proiectul de lege pentru construirea liniei Curtea-de-Argeș-Pitești. D. general Manu invită pe d-nil deputați a nu mai schimba mereu ordinea de a fi, ci a se urma cu proiectele așa cum sunt însemnate In ordinea de dl. D. Pallade anunță o interpelare în privința numirei în funcțiuni la ministerul domeniilor a d-lor Marin Petrescu și Patrulius, după ce au fost destituiți mai iutiu. D. P. Cernătescu, ruga se i se comunice resultatul anchetei procurorului general din Craiova în privința unor neregularitați făcute de prefectul județului Doljiu. D. M. Cogălniceanu, ca președinte al Academiei române, întrebă guvernul ce mesuri a luat ministerul de externe în privința testamentului Zappa, al cărui proces e la 22 a. c. D. Trandafil, avea se dea deslușiri, dar îi se spune cât d. Cogălniceanu nu și-a desvoltat âncâ interpelarea d-sale, ci a anunțat’o numai. D. Gh. Tocilescu, observă că d. ministru al lucrărilor publice nu i-a pus la disposiție tablouri complecte în privința funcționarilor de la C. F. R. Repeta cererea sea de a i se pune aceste tablouri cât mai curând la disposiție. Se intra în ordinea de d>* La ordinea grilei, discuțiunea proectului de lege pentru transformarea actualului sistem monetar în etalon de aur. Proectul pus la vot se ia în considerațiune. Se voteza apoi fără discuție art. I și II. La art. III la cuvântul d. Al. D. Holban. După un respuns al d-lui ministru Ghermani și după că replica din partea d-lui Holban, acest articol se voteza. Se voteza apoi fără discuție și celelalte articole din proect. Se pune apoi la vot proectul de lege în total. Resultatul votului Votanți.............................98 Bile albe pentru .... 91 Bile negre contra .... 7 Proectul s’a adoptat. Se ia apoi în discuțiune celălalt proect financiar al d-lui Ghermani, proect care tinde la schimbarea a 40.000.000 franci în argint (piese a 5 lei) în aur. ULTIME INFORMAȚIUNI Ministrul instrucțiunei publice a adresat că circulare către revisorii școlari din țară, prin care îl invită ca în viitor sâ aibă de normă nestrămutată de a păstra vacante locurile învățătorilor, ce-și fac rândul în armată. —x— In pas când guvernul nu va reuși a încheiată convențiune comercială cu Austro-Ungaria, d. general Manu, va aduce un proiect de lege pentru modificarea tarifului autonom. Mai mulți deputați vor iscăli să propunere, prin care vor cere a se despăgubi cârciumarii din județul Ialomița, Prahova și Ilfov cari au suferit pagube în timpul ultimelor rescule de săteni. In cursul săptămânei viitare se vor isprăvi lucrările comisiunei budgetare. Asâră a avut loc obișnuita intrunire de Vineri la d. Gr. Păucescu, ministrul agriculturei, comerciului, industriei și domeniilor. S’au discutat mai multe cestiunii privitore la departamentul agriculturei, după cere u. Nacian a cetit un studiu asupra Răsboiului de tarife dintre România și Austria Asistau d-nn Hepites, Marin Petreacă, Boțea, Socolescu, Nacian, Atanasovici, Cârnu-Munteanu, Locusteanu, Danielescu, Chehaia etc. Eră sură, Vineri, a fost întrunire la clubul liberal și democrat, unde s’a vorbit de mai mulți membrii despre situația actuală și despre atitudinea ce trebue să o aibă în viitor, liberalii și democrații. A<ou napte a început sa cadă zăpadă în Capitală. Un vânt puternic suflă dinspre nord, ridicând zăpada în nămeți mari. Comunicația pe liniile tramvaiului e întreruptă. Termometrul arată 5—. A$1 la ordinea cailoi în Cameră indigenate, recunosceri și petițiuni. Nu stim dacă ordinea de a fi nu va fi schimbată din mou. In cercurile guvernamentale se vorbește că d. general Brialmont, va fi adus în vara anului curent în țară. Sub reservă. —x— D. D. Al. Lahovary și Theodor Rosetti au propus erl M. S. Regelui spre semnare mai multe decrete. Mai multe numiri moi și câteva transferări s’au făcut în magistratură. ---X---Până acuma au sosit la cameră cereri de ale cârciumarilor, cari au suferit pagube în timpul ultimelor rascele țărănești, cereri cari se urcă la peste 50.000 lei. D. P. Cernătescu a fost ales de raportor. Pe la sfârșitul sâptâmenei viitore va veni în desbaterea camerei proiectul de lege pentru reorganizarea judecătorescă. Vestitul tablou al pictorului polonez Enric Siemiradzki Phrinea la Eleusis a sosit în capitală și a fost instalat în una din sălile palatului noului Atheneu, unde se află espus publicului spre vedere. Tabloul a fost cumpărat de Țarul Rusiei pentru suma de 170.000 fr. Produsul net al intrărilor e în profitul victimelor femetei din Galiția. Presa a avut distinsa onore de a fi ea ínleiü invitată pentru mine sâ admire opera pictorului polonez. Telegrame Viena, 27 Februarie. Corespondența Politică desminte în mod categoric numirea comitelui Goluchowski ca ambasador al Austro Ungariei la Paris în locul comitelui Hoyos. (fiarele vestesc ca fostul impărat din Brasilia ar fi primit ospitalitatea ce-i oferise împăratul Franț-Iosef pentru a sta câteva săptemâni în castelul Hetzendor, Paris, 28 Februarie. Corespondentul parisian al lui New-York,Herald raporteze o conversație ce o avuse cu d. Barthelemy St. Hilaire. Fostul ministru aproba cu desevârșire ideile împăratului Wilhelm și crede câ Franța trebue să ia parte la conferința din Berlin. El privește pe principele de Bismarck ca un om geniu, tratatul din Berlin, orice el, e de ajuns să justifice opiniunea sa; decà stipulațiile cuprinse într’ensul n’ar fi fost introduse, astâgb Rusia ar fi arbitrul Europei. Ideea unei alianțe franco-ruse nu e norocosă; o asemenea alianță are o neistețime, căci ar avea ca urmare a face că tripla alianță sâ fie privita drept aparatare a civilisației europene in contra barbariei slave. D. Jules Simon de asemenea aprobă participarea Franței la conferința din Berlin, credense că de trebuință se nu se trimita acolo omeni politici. Paris, 28 Februarie. Se asiguri că d. Burdeau, raportorul general al bugetului pentru 1890, și d-nul Herbette vor represinta Francia la conferința din Berlin. Al treilea delegat va fi d. Francisc Charmes, deputat și fost director politic la ministerul afacerilor streine. Paris, 28 Februarie. Interpelarea anunțată de către d. Saur asupra conferinței din Berlin va fi amânată, pe semne pentru Joia, în urma cererei ce o va face d. Spuller. Știri private venite din Berna vestesc că din tratativele ce au loc între diferitele cabinete resulta că câteva puteri, în deosebi Francia vor da representanților lor împuterniciri limitate așa încât, decá nisce cestiuni ca spre pildă desarmarea generală, ar fi ridicate, se-și decline competința. I Berlin, 28 Februarie. Monitorul împăratului vestește că, din ordinul împăratului, represintanții germaniei la Londra, Paris, Viena, Roma, Berna, Brucsela, Sa llaye, Copenhaga și Stockholm au fost însărcinați a invita în mod oficial puterile pe lângă care sunt acreditați, la conferința din Berlin. Acești representanți vor înmâna cancelariatelor câte o notă în care se va spune cestiunile înșirate în programul conferinței neavând caracter politic să pot fi discutate pe dinainte de către ereri speciali. Madrid, 27 Februarie. Programul cuprinde 6 punte generale , lucru în mine, lucru Duminecei, munca copiilor, omenilor tineri și a femeilor, în sfârșit modul cum s’ar putea esecuta hotârîrile ce se vor fi luat. Roma, 28 Februarie. Zia-Bey, ambasadorul Turciei pe lângă curtea din Italia și Izzet-Pașa, adjutantul Sultanului, au sosit aci. Budapesta, 28 Februarie. Cu prilejul discuției asupra legei bugetare, ministrul de finanțe d. Weckerle a espus cuvintele pentru care guvernul se crede auorisat să cerá încrederea Camerei ; guvernul a pregătit tote cestiunile importante și și-a dat tote silințele pentru a le deslega într’un mod satisfăcător. Toți membrii cabinetului sunt uniți, ei se simt solidari între denșii și vor aduce la îndeplinire, programul lor. Ministrul respinge învinovățirea adusă guvernului că nu lucreze decât pentru a se menține la putere. Cât despre finanțele, ministrul declară că veniturile sunt cu totul îndestulătare pentru a acoperi deficitul. Agenția Română Havas BULETIN METEOROLOGIC 1860 1 Martie Saecreseî flapada • ».Slatina flăpadă 1 Alexandria „ 10 » Galați > 7 » « 9 „ Giurgiu nor 7 » 1 âftad » 11 » Hugi nor 10 Botogani » 14 »[llagî J » 9 c brăila » 8 » Măgurcele_ nor 8 « Bazea » S » Mangalia » 5 » Călărași » 10 » Petrai » ^ • Caracal « 12 » Pitosci .j senin C.-Lung ... 5 » Plopșoi » 7 » Constanța „ 6 » F.sărat „ 9 » Craiova » 6 » R.Vâlcii senin 9 » Dorohoiu senin 8 » Roman „ 8 » Drăgășani » 9 » Severin > 1 » Concursurile „Romanului“ La 15 Marte 1890, se va da : Un premiu de 100 lei. Un abonament de un an la Românuite. Unuia de 6 luni. Pentru cele mai bune scrieri ce se vor trimite spre a se publica în numarul de la 8 (20) Aprile 1890, a cincea aniversare a morții lui C. A. Rosetti. Acest numar va fi ca în anii precedenți, consacrat memoriei fondatorului Românului și va conține anecdote, fapte istorice, etc. privitore la viața lui și la epoca în care a trăit. Scrierile se primesc chiar de acum la direcțiunea Românului și pot fi cât de scurte, chiar de câteva rânduri. A se pune pe manuscrisele trimise, mențiunea pentru concurs. Sumarul revistelor. Iată sumarul No. 2, anul 11 din revista lunară Generația nouă, a câreia prim-redactor ed. D. Tereor, cunoscutul publicist, Câteva cuvinte, Direcțiunea.—Sub-prefect (nuvelă), D. Teieor.—Revista Economica de Ion I. Nacian.—Nu mai sta pe gânduri, Sub farmecul de stele poezii, de Sc. Orestiu.—Conservatorul, Alex. Ioanin. —Sonet, M. Eminescu.—Inelul lui Nicolae , de Eduard M. Adamski.—Năpasta de I. L. Caragiale.—Teatru de Bâlciu, de d-na D. Tereor. BIBLIOGRAFI A apărut, în editura tipografii George Coțofanu, din Beriad Notiță istorică din Beriad de d. Alecsandru Papadopolu Calimah. Prețul 1 leu. * Năpasta, dramă în două acte de I. L. Carageale, represintata pentru prima ora la 3 Februariu 1890 pe scena Teatrului Național din Bucuresci, un volum în 8 Prețul 1 lea 50 bani. Bogații și săracii, de C. C. Arion în 8 . Prețul 1 leu. De venisare la principalele librarii din tera și la librăria-editore Ig. Haimann în Bucuresci. Amintiri istorice ș i Programete semnate de liberali de la 1848 pene a<Jl. Adunate și anotate de Vintilă Rosetti. Un volum 2 lei. La administrația Românului. A apărut de sub presă : Isvorul cu apă minerală alcalino bicarbonată și arsenicală din comuna Șaru-Dornei, plasa Muntele, județul Suceava de dr. I. Polysu. D-nu d-r Maior a publicat într’un volum intitulat «Rentabilitatea economii de vite în esploatațiunea mare» cele trei conferințe ținute la Universitatea din Bucuresci. Prețul acestei broșuri e de un leu. Creditul Funciar Urban din Bucuresci. Aduce la cunoscința publică cămora d-lui Toma Vasile din Slatina str. Oborului este de închiriat de la 23 Aprile 1890, sau chiar de acum. Amatorii sunt rugați a veni la sediul societății str. Dominei 13, ori în ce <i de la orele 11 pânâ la 5 p. m., spre a lua deslușirile necesarii, privitor la precia și condițiunile de închiriere. Direcțiunea. Dr. George Crainicén MEDIC-OCUUST Consultațiuni de la 3—5. Bulevardul și care serve;see de sute de ani pentru tote bulele organelor respiratore și de ligestiune ale guturaiului, stornhului și bășicei udului. Escețent pentru copii, reconvalescenți și pentru femeile în posițiune. Cea mai bună băutură diatetică și recoritare. Heinrich lattoni, Carlsbad și Viena BURSA. BUCURESCI 1 Martie— 1 ore p. m Casa Ultim Renta rom. per. 1875 5 ° 10 . lei_________ Renta română amort. 5 “|„ . 98 8/< _ •— Renta amort. 4°j0 . . . . 84 3/4 _ _ » (Schuldverschreib) , — _ _ _. Oblig, de Stat 0. F. R. 6"|0 --------------_ _ Renta rom. (Rur, conv.) 6°|0 . 102 ’/« _ Împrumutul Municipal 6 °|o ---------------------------împrumutul Oppenheim 8%. — _ _ _ Obi. Casei Pensiunilor. . . 260 —_____ Obligare corn Bucur. 1883.90 —_____ « » » » 1884 — —_____ * » * »888 — ____ „ cor Buc. cu los.a 201. 45 —_____ Scrisuri func. rurale 7 °.. . 102 */» — Scrisuri func. rurale 5 °/. . 97 60 _ — Idem urbane 7°/0 . . . . 1C3 55 ____ » 6*/.................. 101 —------» 5“/, • . - 93 — _ Scrisuri fonciare nrb. Iagi . 79 _ Banca Haț* (5001. vira intr.) 11 55 __ S&c, Dacia-Bom, (250 lei vărs) 319__________ Soc. d’Asig. Naț, (200 1. vărs.) 320 —____ Prima Soc. rom. de reasig. — __ _ Soc. r. de con. (250 1. vira) 104 — _ _ Soc. de baaaît artificial , ----------------------- — „ pentru fabrica hârtiei ---------------------_ __ Agro« • ■ .................... 95------Schimb _ „ Londra 3 luni . . g , . 25 7—____, » ceh............................. 25 35 _ — Paris 3 luni 99 5o _ _ » cek............................. 100 30 _____ Berlin 3 Inni ..... 122 37 — — » cek............................. 214 80 — — Viena................................... 209 */s — — » cek............................. 2ifi *.-----1 agio.....................* —' — «— — BURSE STRĂINE Napoleon do aur.................................. 9 46 5 Galbenul................................................ ........ Imperial........................................... 9 72 Lira turcască . ........................ 10 68 Argintul contra hârtiei ..... 1 ° ° — Ruble hârtie comptat .................... 128 50 Acțiuni credit anstalt ...... $22 50 Renta metalică 5 la suta. . . . 85 80 Renta Hărtie . . .... 85 30 Ronta aur ...................................... 1°9 30 SCHIMB. Londra la vedere. . . . . 118 65 „ Paris la vedere.................... 46 85 » Berlin la vedere................... £8 15 r» Amsterdam la vedere . . 98 85 PARIS Senta francesä 4 ‘/s F- ’!<>• • • 55 Renta română 5 sută ...... — — Renta romănă 6 la sută C. F. R. . . — — Credit mobiliar român ...... 9417 împrumutul elen 1889 ........................ — — 1881 cu cupon . . . . 477 — Banca otomană.................................. 568 12 Datoria turcescă.................................. 47062 Loje turce .......... -----SCHIMB. Londra la vedere..... 26 27 5 » Amsterdam 3 luni , . . , 206 12 » Berlin 3 luni ..... 122 15 j BERLIN Napoleon............................ 16 21 5 Renta amort. 5 suta C. F. R. . . 98 Qoligațiuni nour 6 suta........................ 106 15 sapramutul Oppenheim 8°/, . , , • 102 75 Rubla hârtie comptant224 25 SCHIMB. Londra 8 luni........................ 20 26 Paris 2 luni . . ... 80 75 Amsatbara 2 luni. * . . . . . 167 95 Viera 1 Martie