Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)

1891-11-11

Rețeta elitei. Frigurile intermitente.—Un ficat ame­rican da următorul remediu, cu care d. Hadsen asigura a fi isbutit de a taia fri­gurile intermitente, sa se amestece volu­me egale de oțet și pulbere de crida, sa se aștepte până ce va trece efervescența și sa se administreze medicamentul acesta cu un ceas Înainte de întorcerea frigurilor. De obiceiü ajunge uă lingura de cafea, dar doza acesta se pote dubla fara nici un inconvenient, pentru un adult. Re­mediul acesta lucreza cu putere asupra intestinelor și rărunchilor. "v­ACEiXICiS"sr. BABA Sarele de primă­vară ademenise afara din oraș, uă mulțime de lume. Pe uliți domnea vă Imbulzela vie, fie­care se simțea vesel și în zone bune. Toți se grabiau spre porțile orașului. Firea încongiuratóre nu în­cercase încă multă înrâurire din par­tea primăverei mult dorite. Iarba ra­ră de pe cărări nu avea încă­­ apro­­pe nici nă colare, copacii goi, nu­mai castanii își desfășurară deja bo­bocii lor aurii. In schimb însă văz­duhul era plin cu primă­vară. S ar pu­tea spune că acesta plutea încă deasu­­pra pământului. Aerul era luminos și mirositor, cerul plin de ciocârlii, cari cântau cu veselie. Pe șosaua ce ducea spre grădinele publice, către care se revărsa cea mai mare parte a mulțimei îmbră­cată sărbătorește, se pitula­ră babă. Hainele ei erau sdrențuite și rupte. Ședea cu trupul plecat înainte, cu mânele’i împreunate își strîngea ge­nunchii. Erau mâni bătrâne, bătăto­rite, aspre, arse de sare și osose, asemanatore cu ramurile uscate ale unui copac doborât la pământ. Ca­pul plecat până la genunchi, câte­va șuvițe de păr se vârau prin în­crețiturile șorțului lucrat din petiol. Căldura razelor serelul părea a mai învioșa puțin mânele cele îmbătrâ­nite, ostenite și trecute. La piciorele bătrânei se juca un copil. Desgropa pământul cu uă țan­dăra, pe urmă punea lutul la loc și o împărțea în câmpulețe la fel. A­­dâncit cu totul în îndeletnicirea sa, nici nu băgă în sâmă pe baba care adâncită și ea într’un sbacium de de gînduri, sumbru și lung nu se sin­chisi nici de­cum de copil. Trecea cârduri de ómeni, părea ca și când s’ar fi mutat orașul întreg pentru a gusta sarele primăverei. Și Întregul oraș trecea lângă babă care ședea pitulată pe pământ, ascuns lân­­du-și capul cărunt în sortu-l sufelit, mânele împreunate cu țepenie in giurul genunchilor, care păreau a se îmbuiba cu razele încalifitare. Cine o fi fiind baba acesta, și de ce șade acolo ea împietrită ? Pare a nu fi fost cerșetoră. A­­tunci era are îngrijitarea copilului ? sau bunica sa ? cine știe, pare că așa obicinuește ea a se bucura de bine­ facerea serelui de primăvară? sau să fi fost are durerea ei atât de mare încât nu putea răbda mă­car razele aurii bine fâcătorre ale so­­relui ? care o fi fiind pricina că ea nu întindea trecătorilor mânele­­ ne­­putinciose și ciolänese ? Pare că se simțea bine și fericită în letargia asta—la urma urmei se vede că dormea cu multă mulțămire sufletesca și numai -n fantazia mea se desfășura drama infioratorä ce mi o închipuiam la vederea ei. Nu știui de ce,­ dar icona babei ciudate înrîuri asupra mea fórte peri­­bil vâdând’o cum se părea că vâd omenirea întregă, chinuită, necăjită, sleită, doborîtă, rușinăndu se de sfâr­șitul muncii lor și în<­ându-și totuși la rudele sorelui, mâne uscate. L­­erocărliile cântau și rudele res­­pândeau căldură.­­Louis Lucien Bonaparte,­ fiul mai m­­ic al lui Lucien, fratele lui Napoleon I, a mu­rit in Italia. El s'a născut in Thomgrave in de 4 Ianuarie 1813, in timpul când tatăl șefi se afla într’uâ inchisore engleză ca prisonier. S’a distins prin studii de chi­mia și Mineralogia, ca și prin cercetări limbistice și afară de alte câte­va diser­­tațiuni, a mai publicat ua traducere a pa­­rabolei «seceratorului» in 72 limbi și dia­lecte europene, pentru cunosciința limbelor baskice. După constituirea imperiului in 1852, el a fost numit senator, nu se o­­cupă insă nici uă dată de politică. Intr’un restaurant, Mușteriul către băiat , — Niculae, șalăul acesta nu pare prospat. ^— Nu cred, domnule, stă de trei c^ile in ghiață. — Atunci ghiața nu a fost prospata ! Cuvântul din urmă.—Mica Eliza își in­­veja secțiunea. — Care sunt elementele ? întreba ta­tăl seu. — Apa, pământul și aerul, respinse fata. — Pe urma ? — Nu mai sciu ? — Se vedem, tu scil fórte bine, acela care causeza atatea accidente. — A­i da­t drumul de fier ! INSERȚIUNE ACT DE MULȚUMI­RE .Școla rurală din comuna nostru Bisoca, județul Râm­u­b­-Sarat, a fost deschisă in luna Februarie anul ex­pirat 1890, prin venirea d-lui V.Ni­­colau, ca învețător de la Comuna Vârteșcoi, la acesta comună, unde în trei luni tde­­ file din acel an, a putut avea 35 elevi promovați. «In acest an școlar 1890—91, d. Nicolau, prin neobositul său zel, și stăruința, cu multă bună-voință ce a depus, a putut să promoveze cu bun succes 69 elevi din N-rul de 75 câți au frecventat școla. «Sub­semnații 69 cetățeni din a­­cesta comună, părinți ai elevilor pro­movați animați de acest pas gigantic pentru care însuși d. Nicolau trebue să se felicite fie lăudabilul progres fă­cut în acest scurt timp la comuna nos­­tră, care se află situată In unul din un­ghiurile țerei In creerii munților Car­­pați. «Ii aducem dor prin presentul, viile mulțumiri de recunoștința pentru fru­­mosa-i îndrumare a tinerei nóstre ge­­nerațiuni, atât pe calea culturala in fortificarea spiritului cât și cea a mo­ralei care m­obiliza inima. S. Albu, Gh. Albu, B. Avram, N. Batia, ROMANUL 11­ NOEMBRE 1891 Th. Brăerescu, S. Bichliu, D. Braescu, G. Bichiiu, T­. Bâra, S. Badiu, N. Biciliu, S. Băetel, Bojor, M. Copcaru, S. Coma­­noiu, R. Chirita, C. Dichiu, M. Farmos, N. Grosu, I. Horencea, D. Hangu, V. Lungu, C. Moise, S. Miu­rgociu, Th. Moise, S. Ma­­nolache, I. Nedeloiu, B. Nedeloiu, I. Ne­­chițelca, Ionița Del­iotan, Th. Pâscociu, V. Roibu, M. Rozam­beciu, I. Morteciu, I. Uțoiu, I. Alim­an, N. Bibiîiu, R. Dobroiu, P. Dobroiu, Nița Mor-T. Nicolae, C. Nedeloiu, I. Nedeloiu, M. Popa, T. Roibu, S. Șerba­­noiu, Mirea Vlad, V. Alim­an, S. Borcaiașu, Gr. Dobruta, G. Sforaru, Maria Oltian, I. Borcaiașu, S. Bac­iu, S. Serbanoiu. TEATRE ARTE. La teatrul Dacia Vineri 8 Noembre 1891, se va da iia representație extra­or­­dinara in benefic­iul d lor G. Alexandrescu și G. Bossianu. £ S­e va juca pentru a doua ora piesa: Prinderea și mânca banditului Licinsky drama originală In trei acte de d-nu Emil Nicolau. Tablourile Actul I. Advocatul și Procurorul. Fap­tele lui Licinsky. Plecarea la Bucuresci. A­­morul banditului.1 Scrisorea. 8.000 i­. Ac­tul II. Banditul în codru, remușcarea. A­­manta și banditul. Voinicoși da fricoși! Nu vreau sa fac mode de om. Jefuirile. Licinschi cosornicarul. Licinschi și Acto­rul. Actul III. Dupe dom­­nal. Via de la Sarica. Vierul. Trădarea, Lupta, prinderea, mărturisirea și mortea. Biblioteca „Românului“ Romane a­­ loa volantul 1. Zaira de A. Mathey 1 volum (488 pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Crasnica rasbunare (fiul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 vol. 4. Femeia misteriasa de Jules Mary 2 vol. 5. Firavii clancul de Fanny Loviot și si Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 vol. (462 pagine) 7. Căpița Roșie­­ de Fanny Noirey 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 voi. Ulmii de Henry Grenville 1 voi. 10. Uă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De verijare la administrația Românului și la principalele librarii. Sumarul revistelor A apărut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Balcescu (Biografie) de N. Iorga. Albastrele (Poesia) de G. din Moldova. Un frances candidat la tronul țerei româ­nești de G. I. Ionnescu—Gion. Cântăreți (Poesia) de St. Crucian, Operile lui Anton Pan de G. Dem. Teodorescu. Marinar(Po­­esia) de N. Iorga. Materialismul in Spiri­tism de B. F. Băjdiu Cine-1 Naham­ (A­­necdota de Th. D. Speranță. Ovreiul la Rain­­ snova) de V. Stancescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne des­părțim (Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatorele ilustra­­țiuni : Nicolae Balcescu.—Banchetul lui Herod, de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. ARCNl­IUm și RECLAME pentru Almanah­ul „Românului“ pe anul 1­8­0­3 sunt primite chiar de acum cu con­­dițiunile urmatore : Uă pagină Intrâgă. . . Lei 20 Uă jumatate pagină . » 10 Un sfert de pagină . . * 5 10 rânduri..................» 1 50 Având in vedere că Almanahhul rămâne în casă mai mult timp, chiar și mai mulți ani, că e consultat în fie­care­­ fi, că un singur exemplar e vo­lut și citit de mai multe per­­sone, prețul ficsat la anunciuri se pote considera ca modest de tot. de Almanachul va fi tras In 12 mii exemplare pe hârtie satinată și in format 30X20 centimetri. Va coprinde materie alesă bogată și variată în literatură, romane, sci­­ințe, arte, istoria țârii, poesii, anec­dote, economia domestică, medicina casnică, grădinărie de casă, etc., etc. pe­ lângă partea calendaristică. Plus 241 de ilustrațiuni esecutate cu artă în străinătate și în țară, manach­ul apare la 1 Noembre , anunciuri sunt primite numai până la 15 Oc­­tombre. Doritorii de a publica prin acest Almanach ori­ce inserțiune su­b ru­gați a se adresa sau direct la ad­ministrația­­ Ziarului Românulu (Str. Brezoianu, 12 — Bucuresci), sau la corespondenții noștrii din județe. B­i­B­L­I­C 8 R­A­F­i­i ) i eșit de sub tipar: Vechile cronice moldoveneșci, până la U­­rechiă. Texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum în­ 4 °, XVI+291 pagini și doue facsimile. Lito-Tipografia Carol Gabi, Prețul 6 lei. Se afla de vincjare la princi­palele Librarii din Capitală. * A eșit de sub presa și se afla la lib­răria Socec (prețul 2 lei), Istoria litera­­turei latine, de d-r. Teodorescu G. Dem­., pentru clasele VI—VII liceale și bacalau­reat (conform programei Invetamentului secundar). ♦ In editura magasinului de musică Const Gebauer a aparut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu intitulata, Plângere a­u­­pra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusa de D na Es­meralda Gardéev. Edițiunea este forte frumósa și are pe coperta fotografia bine reușita a reposa­­tului. Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 50. Culegere de articole d'ale lui Mih. Eminescu, apărute In Timpul din anii 1880 și 1881, broșura în 8-a mare, prețul leu, a apârut în edițiunea Librăriei Ig. 1 Raimann în Bucuresci. * In editura librăriei Soceca & Comp. au apărut de sub tipar Legende române cu­lese și adnotate de V. A. Urechiă și se află de verisare la librăria editóre și la tóte librăriile din teza. Prețul unui exemplar 8 lei. * A apărut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 pénă la 3 iunie 1891 precum și cu jurisprudența a celor alte instanțe judecăto­­rescl d-e George N. Fratoștițeanu, procu­ror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. For­mat în 16 °, conține 310 pagine. ü Se afla de vendare la tipografia «Guten­berg, strada Domnei, 23, Bucuresci. * Noutăți musicale : In editura magasinului de musica Const. Gebauer a aparut Sărba Fopilor cu text comic de Turei, Í. Anestin. Prețul lui 150. * A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogălnieanu, discursuri pronunțate de de­legații studenților universitari cu prilejul Inmormintarii lui M. Cogalnicenu. Broșura se vinde In folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului re­posat și în folosul ligei pentru Unitatea culturala a Rom­ânilor. * A aparut un carte cu titlul: Fata Lunei» și Biserica infinitului». Iancu Theor. Pre­țul 3 lei, 50 bani. Pentru cereri de ori­gine, deposit la librăria Theodosiu Ioani­­țiu , strada Șelari 18. * A apărut de sub tipar­­­u o interesantă lucrare intitulata: Schința armelor de D. E­­lian de la Gruea. Cartea cuprinde 250 pagine și peste 60 gravuri privitore la e­­xercițiul armelor. Prețul este 3 lei. * A apărut In editura lito-lipografei Carol Gobi, str. Daniuel 16. Noul plan al Bucu­­rescilor (in 8 culori) însoțit de un indica­tor alfabetic de tote stradele capitalei și monumentele principale, autoritățile, fabri­­cele, instituțiunile publice, școlele comu­nale cu noile denumiri, hotelurile, princi­palele localuri de petrecere, cazârmile, etc. indicând și situațiunea lor per plan. Prețul unui exemplar lei 3.50. Sun­tem rugați din partea d-lor Lincoln Benet & Comp. celebrii fabricanți de pălării engleze, Sack­­ville Street No. 3 Londra să anun­țăm că singurul representant în totă România al firmei d-lor și al firmei Melton & Comp. care le aparține este d. S. Fram­, Bucuresci ca­lea Victoriei No. 52 pentru a se feri publicul de contrafaceri. UA CARETA Se vinde uă caretă nouă de oca­­­siune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Crivnții Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. Un profesor doresce a da lecțiuni în vre-un institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. 1059 A apăut: ANUL 2000 de ED. BALL ANV­I LEU la administrația Românului și Prin­­cipalele librării. Doctorul S. Ștefanescu Medicul spitalului Xenocrat S’a reîntors în capitală. Consulta­­țiuni de la orele 12—2 p. m. și de la 5—7 p. m. Strada Popa Herea (Scaune) No. 11. D-na HORIA C. A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că se însărcinează cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni In tote (filele de la 8—11 dimineta. 20 bis. strada Speranței. Dicționar de Antropologie criminals și de medicină legată de Zamfir Filotti, doctor in drept — advocat. Lucrare forte importantă și trebuit are fie­carul magistrat și advocat din pricina p­ogresului antro­­logiei criminale și a medicinei legale din ultimii ani. Va eși in luna Ianuarie 1892 In : 25 esemplare numerotate la tipar ediție de lux forte Îngrijită 10 le). Acest tiragiu nu se va pune în vendare fiind reservat sub-scriitorilor. Primele dcce esemplare sunt deja sub scrise. 175 esemplare ediție Îngrijită pe hârtie satinată, 5 lei exemplarul. Din acest tiragiu se va pune ln rendare numai exemplarele remase ne­sub-scrise- Sub scrierile se primesc la autor tn Ga­lați, péné la 15 Noembre 1891. No. 1305. CURBUL lt>ILE2 BURSA BUCURESCI 4. er« p. m: — 28 Oct. âeataraia. per. 1876 6*|, . Roata români amort. S .I. . Roata amort. 4 °|. . . . . » (gb­aldremhreib.) , Oblig. de Stat C. t. R. 6*|. , Roata rom. (Rar, conv.) 6”|, . împrumutat Municipal S8|» . împrumutul Oppenheim 8%. Obi. Casei Paneiinilor. . . Oblig, ale com Bucur. 1883. « » » * 1884. » » » * 1890. „ com Buc. eu­ros. a 20 1. Scrisuri func. rurale 7*­.. . Scrisuri func. rurale 6­/, . Idem urbane 7*/.................. » 6*/.............. » 5*/, ... Scrisuri foaolare urb. lagî . Bancs flat. (600!. rin íntr) Sos. Üaoia-Kom. (MO ief vîra) Eoe. d’iaig. Neț. (SÍK) 1. vir*,) Prima Sic. ram de reasig. góc. r. da sou. (250 i. yfra ) Sas. de basalt artificial , a „ pentru Lbric, hârtie! . Agio......................... Sekisab Londra 3 Ioni . . . , • » cei. .­­ . . . . Farie 6 luni..................... » cefe. . Berlin 3 luni * . . . » cek. . * . . . . Viena ... *.... » cefe. . * « . . Ago Casa 99 */« 96 >4­81 101 0/4 270 102--270 92 >7. 93 “A 99­­ 102 */4 10­8­4 «2­4/4 84 147<T 360 864 82 ”1 ultim 82­­­ SS 92 ’la 1475J lui, așa de a­­mea N­ atinse scos carta și am depus’o pe biroul prape­de nasul său în cât mâna mustața. — Bravo!­­fise Alain. Deduc de aci un frumos duel. Să nu crez­i că nu o doream, dar aveam a face, cu un locotenent, cu un ofițer superior. Personagiul meu 'mi notifici acastă împrejurare suparatețe și păstră carta mea. Ce puteam se fac mai mult, de­cât sc el afară, gata se cad mort de necazul și furia concentrată în mine, și se me Întorc la regi­ment ? Doua­­ file după acesta colonelul meu, a­ fi ge­neralul de Berdous, ordonă să ma cheme. — El are oă fiică încântătore, observă Larandieu. — O scia prea bine, căci el a devenit în urmă cel mai bun amic al meu. Der­vel înțelege că n’a trimis sâ ma cheme pentru a’mi da mâna fiicei sale, cu atât mai puțin că ea nu era mai în vârstă de­cât de doi­sprezece ani. El ’mi oferi șai­zeci de­­ file de arest la garda pieței , plus neplăcerea de a mai asculta citirea unui ordin ministerial care, având in vedere raportul făcut de bi­rocratul meu, imi acordă acastă favore, acuzându-me de a fi provocat pe un superior, nici mai mult nici mai puțin. Și am mai trebuit să mulțumesc colonelului meu că m’a scutit de consiliul de resbel, luând în considerație antece­dentele mele glorioase. Am petrecut două luni in ci­tadela din Besanson, meditând asupra ertării injurii­lor și în a șai­sfecl și m­a­i fi, am trimis demi­sia mea. — Ștrengar mai a fost ! — Demisiunea mea acceptată, am început să că­lătoresc prin locuri depărtate sfidând nerăbdarea. Am ajuns chiar aci, ca simplu călător, ca și tine. In fine când nu’mi mai era frică de a mai visita ci­tadela din Besanson, adică după un an, făcui­­ă a doua visita in faimosul biuron, și avui grija sa las ușa atât de deschisă pe cât póte rămâne ln ușă. Inami­cul meu, care scria in aceeași masă, mă invită, cam politicos, de astă dată, se îndreptez erorea mea. «N’am greșit de loc Dominle» respunsel cu un accent nu tocmai dulce. Sermanul se uită la mine și mă recu­noscu. «Pentru acesta ți-ai dat dimisia ?» mă întrebă el privindu-me cu un fel de melancolie. S’ar fi­­ fis că prevedea viitorul.» «Da, respunsel din nou cu brațele încrucișate la uă depărtare de un palmă de nasdi séu. «Pentru a­­cesta.»"Ne băturăm a doua­­ zi. Ei primi un impusătura de spadă în urma căreia zăcu mai multe septemani. Apoi muri. — Aveam dreptate când «ficeam că erai un ștren­gar,­­lise Alain, dar au trecut timpurile când trebue să te expatriezi din causa unui duel nenorocit. — Cieguerec se roși și rămase mut în timp de câte­va secunde. El continua iu iăsâ­nă sfială védita. ^— Duelul meu fu nenorocit și pentru punga mea. Sa omori un om, e lucru grav, in ori­ce împrejurare ar fi, dar mai ales încă când defunctul lasă in urma lui un femee cu copil iară cea mai mică avere. Am petrecut atunci, câte­va nopți de care nu ’miceam place să ’mi amintesc. Și ca unul care țin mult la somnul meu, am luat mâsuri ca să-’l compensez, nu trecu mult și căpătai reputațiunea unui jucător pă­răsit de noroc. — Pricep cum se numia jocul care te costă atât de scump,­­zise Lavaudieu, descoperind pe verul treu sub un di­n ouă. Nu -ți lipsea de­cât să el de soție pe una din orfane. — Am preferat să înlesnesc mâritarea lor cu alții, virtutea are să limită. Tóte acestea nu a mers forte bine, mulțumită generalului de Berdous, care a fost cât se pate de bun pentru mine... Gât privește pe servitorul d-tale, el cumpără din banii ce-’i mai ră­­măsese, acest mic castel unde ne aflăm. După un an de d*ie câți­va prieteni au plasat fonduri asupra Er­­mitagiului. Uă fabrică de zahăr a fost instalată... Și acuma cunoști povestea mea. Cred că a venit mo­mentul să ’mi istorisești și tu pe a ta, daca ai vre­una. — Am una, iar ea nu se pute bucura de onorea de a fi pusă imediat in al douilea rând dupa acea care am ascultat-o până acum. Iți mărturisesc că mă simt forte timid. Iți vei bate joc de mine ? — Dragul meu, ’mi am bătut adesea joc de pro­pria mea persona, dar forte rar de alte. — Cum­­ mi se pare că chiar acum două ore ob­servând mulțimea de bagagiu ce am adus cu mine. — Misericordie ! Am uitat. Mă duc să dau ordin să le aducă. Apoi vom­ încăleca și vom­ face inspec­ția mea cotidiană de director. Tu odihnește-te de Uă cam dată, instalâglă-te. Rabat te va ajuta, fumegă, citește, iacă WAssiniboine's Star... din săptămâna tre­cută scrisă în englezește. Nu știi englezește ? Ah­i pa­­risianule! Vom­ căuta să mă întorc de vreme. Vom cina, și -mi vei istorisi povestea ta. Sper că e vorba de amor. — Nu este amorul care lipsește,­­zise Alain cu un suspin; numai... — Taci! nici un cuvânt mai mult. Mă duc prea des la teatru; nu voesc să știă nimic înainte din piesă. III ț­iua trecu repede. Alain, mare dușman al singu­­rătății, discută cu Rabat care nu putea suferi tăce­rea. Apoi democratul aducând bagagiile. Alain scose afară din cufăr tocmai ceea­ ce­­ trebuia pentru a instala cabinetul său de toaletă, îngrijirea personei sale adică toaleta sa îi luară timpul până la ora cinei In acest interval Maurice, era ocupat cu u­ muncă mai ostenitare. El se intorse pe la șapte ore, se spălă cu apă rece, se primeai și cei doi prieteni se regă­siră la masă cu buna disposiție a tinereței și cu acea poftă de mâncare ce e ai tot­deuna când ești la­­ ora. In sfârșit când ceaiul—in loc de cafea negră—era pe masă, el î și aprinseră țigaretele și stăpânul casei re­clamă povestea promisă, (Va urma),

Next