Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)
1891-11-11
Rețeta elitei. Frigurile intermitente.—Un ficat american da următorul remediu, cu care d. Hadsen asigura a fi isbutit de a taia frigurile intermitente, sa se amestece volume egale de oțet și pulbere de crida, sa se aștepte până ce va trece efervescența și sa se administreze medicamentul acesta cu un ceas Înainte de întorcerea frigurilor. De obiceiü ajunge uă lingura de cafea, dar doza acesta se pote dubla fara nici un inconvenient, pentru un adult. Remediul acesta lucreza cu putere asupra intestinelor și rărunchilor. "vACEiXICiS"sr. BABA Sarele de primăvară ademenise afara din oraș, uă mulțime de lume. Pe uliți domnea vă Imbulzela vie, fiecare se simțea vesel și în zone bune. Toți se grabiau spre porțile orașului. Firea încongiuratóre nu încercase încă multă înrâurire din partea primăverei mult dorite. Iarba rară de pe cărări nu avea încă aprope nici nă colare, copacii goi, numai castanii își desfășurară deja bobocii lor aurii. In schimb însă văzduhul era plin cu primăvară. S ar putea spune că acesta plutea încă deasupra pământului. Aerul era luminos și mirositor, cerul plin de ciocârlii, cari cântau cu veselie. Pe șosaua ce ducea spre grădinele publice, către care se revărsa cea mai mare parte a mulțimei îmbrăcată sărbătorește, se pitulară babă. Hainele ei erau sdrențuite și rupte. Ședea cu trupul plecat înainte, cu mânele’i împreunate își strîngea genunchii. Erau mâni bătrâne, bătătorite, aspre, arse de sare și osose, asemanatore cu ramurile uscate ale unui copac doborât la pământ. Capul plecat până la genunchi, câteva șuvițe de păr se vârau prin încrețiturile șorțului lucrat din petiol. Căldura razelor serelul părea a mai învioșa puțin mânele cele îmbătrânite, ostenite și trecute. La piciorele bătrânei se juca un copil. Desgropa pământul cu uă țandăra, pe urmă punea lutul la loc și o împărțea în câmpulețe la fel. Adâncit cu totul în îndeletnicirea sa, nici nu băgă în sâmă pe baba care adâncită și ea într’un sbacium de de gînduri, sumbru și lung nu se sinchisi nici decum de copil. Trecea cârduri de ómeni, părea ca și când s’ar fi mutat orașul întreg pentru a gusta sarele primăverei. Și Întregul oraș trecea lângă babă care ședea pitulată pe pământ, ascuns lându-și capul cărunt în sortu-l sufelit, mânele împreunate cu țepenie in giurul genunchilor, care păreau a se îmbuiba cu razele încalifitare. Cine o fi fiind baba acesta, și de ce șade acolo ea împietrită ? Pare a nu fi fost cerșetoră. Atunci era are îngrijitarea copilului ? sau bunica sa ? cine știe, pare că așa obicinuește ea a se bucura de bine facerea serelui de primăvară? sau să fi fost are durerea ei atât de mare încât nu putea răbda măcar razele aurii bine fâcătorre ale sorelui ? care o fi fiind pricina că ea nu întindea trecătorilor mânele neputinciose și ciolänese ? Pare că se simțea bine și fericită în letargia asta—la urma urmei se vede că dormea cu multă mulțămire sufletesca și numai -n fantazia mea se desfășura drama infioratorä ce mi o închipuiam la vederea ei. Nu știui de ce, dar icona babei ciudate înrîuri asupra mea fórte peribil vâdând’o cum se părea că vâd omenirea întregă, chinuită, necăjită, sleită, doborîtă, rușinăndu se de sfârșitul muncii lor și în<ându-și totuși la rudele sorelui, mâne uscate. Lerocărliile cântau și rudele respândeau căldură.Louis Lucien Bonaparte, fiul mai mic al lui Lucien, fratele lui Napoleon I, a murit in Italia. El s'a născut in Thomgrave in de 4 Ianuarie 1813, in timpul când tatăl șefi se afla într’uâ inchisore engleză ca prisonier. S’a distins prin studii de chimia și Mineralogia, ca și prin cercetări limbistice și afară de alte câteva disertațiuni, a mai publicat ua traducere a parabolei «seceratorului» in 72 limbi și dialecte europene, pentru cunosciința limbelor baskice. După constituirea imperiului in 1852, el a fost numit senator, nu se ocupă insă nici uă dată de politică. Intr’un restaurant, Mușteriul către băiat , — Niculae, șalăul acesta nu pare prospat. ^— Nu cred, domnule, stă de trei c^ile in ghiață. — Atunci ghiața nu a fost prospata ! Cuvântul din urmă.—Mica Eliza își inveja secțiunea. — Care sunt elementele ? întreba tatăl seu. — Apa, pământul și aerul, respinse fata. — Pe urma ? — Nu mai sciu ? — Se vedem, tu scil fórte bine, acela care causeza atatea accidente. — Ai dat drumul de fier ! INSERȚIUNE ACT DE MULȚUMIRE .Școla rurală din comuna nostru Bisoca, județul Râmub-Sarat, a fost deschisă in luna Februarie anul expirat 1890, prin venirea d-lui V.Nicolau, ca învețător de la Comuna Vârteșcoi, la acesta comună, unde în trei luni tde file din acel an, a putut avea 35 elevi promovați. «In acest an școlar 1890—91, d. Nicolau, prin neobositul său zel, și stăruința, cu multă bună-voință ce a depus, a putut să promoveze cu bun succes 69 elevi din N-rul de 75 câți au frecventat școla. «Subsemnații 69 cetățeni din acesta comună, părinți ai elevilor promovați animați de acest pas gigantic pentru care însuși d. Nicolau trebue să se felicite fie lăudabilul progres făcut în acest scurt timp la comuna nostră, care se află situată In unul din unghiurile țerei In creerii munților Carpați. «Ii aducem dor prin presentul, viile mulțumiri de recunoștința pentru frumosa-i îndrumare a tinerei nóstre generațiuni, atât pe calea culturala in fortificarea spiritului cât și cea a moralei care mobiliza inima. S. Albu, Gh. Albu, B. Avram, N. Batia, ROMANUL 11 NOEMBRE 1891 Th. Brăerescu, S. Bichliu, D. Braescu, G. Bichiiu, T. Bâra, S. Badiu, N. Biciliu, S. Băetel, Bojor, M. Copcaru, S. Comanoiu, R. Chirita, C. Dichiu, M. Farmos, N. Grosu, I. Horencea, D. Hangu, V. Lungu, C. Moise, S. Miurgociu, Th. Moise, S. Manolache, I. Nedeloiu, B. Nedeloiu, I. Nechițelca, Ionița Deliotan, Th. Pâscociu, V. Roibu, M. Rozambeciu, I. Morteciu, I. Uțoiu, I. Aliman, N. Bibiîiu, R. Dobroiu, P. Dobroiu, Nița Mor-T. Nicolae, C. Nedeloiu, I. Nedeloiu, M. Popa, T. Roibu, S. Șerbanoiu, Mirea Vlad, V. Aliman, S. Borcaiașu, Gr. Dobruta, G. Sforaru, Maria Oltian, I. Borcaiașu, S. Baciu, S. Serbanoiu. TEATRE ARTE. La teatrul Dacia Vineri 8 Noembre 1891, se va da iia representație extraordinara in beneficiul d lor G. Alexandrescu și G. Bossianu. £ Se va juca pentru a doua ora piesa: Prinderea și mânca banditului Licinsky drama originală In trei acte de d-nu Emil Nicolau. Tablourile Actul I. Advocatul și Procurorul. Faptele lui Licinsky. Plecarea la Bucuresci. Amorul banditului.1 Scrisorea. 8.000 i. Actul II. Banditul în codru, remușcarea. Amanta și banditul. Voinicoși da fricoși! Nu vreau sa fac mode de om. Jefuirile. Licinschi cosornicarul. Licinschi și Actorul. Actul III. Dupe domnal. Via de la Sarica. Vierul. Trădarea, Lupta, prinderea, mărturisirea și mortea. Biblioteca „Românului“ Romane a loa volantul 1. Zaira de A. Mathey 1 volum (488 pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Crasnica rasbunare (fiul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 vol. 4. Femeia misteriasa de Jules Mary 2 vol. 5. Firavii clancul de Fanny Loviot și si Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 vol. (462 pagine) 7. Căpița Roșie de Fanny Noirey 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 voi. Ulmii de Henry Grenville 1 voi. 10. Uă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De verijare la administrația Românului și la principalele librarii. Sumarul revistelor A apărut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Balcescu (Biografie) de N. Iorga. Albastrele (Poesia) de G. din Moldova. Un frances candidat la tronul țerei românești de G. I. Ionnescu—Gion. Cântăreți (Poesia) de St. Crucian, Operile lui Anton Pan de G. Dem. Teodorescu. Marinar(Poesia) de N. Iorga. Materialismul in Spiritism de B. F. Băjdiu Cine-1 Naham (Anecdota de Th. D. Speranță. Ovreiul la Rain snova) de V. Stancescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne despărțim (Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatorele ilustrațiuni : Nicolae Balcescu.—Banchetul lui Herod, de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. ARCNlIUm și RECLAME pentru Almanahul „Românului“ pe anul 1803 sunt primite chiar de acum cu condițiunile urmatore : Uă pagină Intrâgă. . . Lei 20 Uă jumatate pagină . » 10 Un sfert de pagină . . * 5 10 rânduri..................» 1 50 Având in vedere că Almanahhul rămâne în casă mai mult timp, chiar și mai mulți ani, că e consultat în fiecare fi, că un singur exemplar e volut și citit de mai multe persone, prețul ficsat la anunciuri se pote considera ca modest de tot. de Almanachul va fi tras In 12 mii exemplare pe hârtie satinată și in format 30X20 centimetri. Va coprinde materie alesă bogată și variată în literatură, romane, sciințe, arte, istoria țârii, poesii, anecdote, economia domestică, medicina casnică, grădinărie de casă, etc., etc. pe lângă partea calendaristică. Plus 241 de ilustrațiuni esecutate cu artă în străinătate și în țară, manachul apare la 1 Noembre , anunciuri sunt primite numai până la 15 Octombre. Doritorii de a publica prin acest Almanach orice inserțiune sub rugați a se adresa sau direct la administrația Ziarului Românulu (Str. Brezoianu, 12 — Bucuresci), sau la corespondenții noștrii din județe. BiBLIC 8 RAFii ) i eșit de sub tipar: Vechile cronice moldoveneșci, până la Urechiă. Texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum în 4 °, XVI+291 pagini și doue facsimile. Lito-Tipografia Carol Gabi, Prețul 6 lei. Se afla de vincjare la principalele Librarii din Capitală. * A eșit de sub presa și se afla la librăria Socec (prețul 2 lei), Istoria literaturei latine, de d-r. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalaureat (conform programei Invetamentului secundar). ♦ In editura magasinului de musică Const Gebauer a aparut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu intitulata, Plângere aupra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusa de D na Esmeralda Gardéev. Edițiunea este forte frumósa și are pe coperta fotografia bine reușita a reposatului. Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 50. Culegere de articole d'ale lui Mih. Eminescu, apărute In Timpul din anii 1880 și 1881, broșura în 8-a mare, prețul leu, a apârut în edițiunea Librăriei Ig. 1 Raimann în Bucuresci. * In editura librăriei Soceca & Comp. au apărut de sub tipar Legende române culese și adnotate de V. A. Urechiă și se află de verisare la librăria editóre și la tóte librăriile din teza. Prețul unui exemplar 8 lei. * A apărut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 pénă la 3 iunie 1891 precum și cu jurisprudența a celor alte instanțe judecătorescl d-e George N. Fratoștițeanu, procuror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. Format în 16 °, conține 310 pagine. ü Se afla de vendare la tipografia «Gutenberg, strada Domnei, 23, Bucuresci. * Noutăți musicale : In editura magasinului de musica Const. Gebauer a aparut Sărba Fopilor cu text comic de Turei, Í. Anestin. Prețul lui 150. * A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogălnieanu, discursuri pronunțate de delegații studenților universitari cu prilejul Inmormintarii lui M. Cogalnicenu. Broșura se vinde In folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului reposat și în folosul ligei pentru Unitatea culturala a Românilor. * A aparut un carte cu titlul: Fata Lunei» și Biserica infinitului». Iancu Theor. Prețul 3 lei, 50 bani. Pentru cereri de origine, deposit la librăria Theodosiu Ioanițiu , strada Șelari 18. * A apărut de sub tiparu o interesantă lucrare intitulata: Schința armelor de D. Elian de la Gruea. Cartea cuprinde 250 pagine și peste 60 gravuri privitore la exercițiul armelor. Prețul este 3 lei. * A apărut In editura lito-lipografei Carol Gobi, str. Daniuel 16. Noul plan al Bucurescilor (in 8 culori) însoțit de un indicator alfabetic de tote stradele capitalei și monumentele principale, autoritățile, fabricele, instituțiunile publice, școlele comunale cu noile denumiri, hotelurile, principalele localuri de petrecere, cazârmile, etc. indicând și situațiunea lor per plan. Prețul unui exemplar lei 3.50. Suntem rugați din partea d-lor Lincoln Benet & Comp. celebrii fabricanți de pălării engleze, Sackville Street No. 3 Londra să anunțăm că singurul representant în totă România al firmei d-lor și al firmei Melton & Comp. care le aparține este d. S. Fram, Bucuresci calea Victoriei No. 52 pentru a se feri publicul de contrafaceri. UA CARETA Se vinde uă caretă nouă de ocasiune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Crivnții Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. Un profesor doresce a da lecțiuni în vre-un institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. 1059 A apăut: ANUL 2000 de ED. BALL ANVI LEU la administrația Românului și Principalele librării. Doctorul S. Ștefanescu Medicul spitalului Xenocrat S’a reîntors în capitală. Consultațiuni de la orele 12—2 p. m. și de la 5—7 p. m. Strada Popa Herea (Scaune) No. 11. D-na HORIA C. A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că se însărcinează cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni In tote (filele de la 8—11 dimineta. 20 bis. strada Speranței. Dicționar de Antropologie criminals și de medicină legată de Zamfir Filotti, doctor in drept — advocat. Lucrare forte importantă și trebuit are fiecarul magistrat și advocat din pricina pogresului antrologiei criminale și a medicinei legale din ultimii ani. Va eși in luna Ianuarie 1892 In : 25 esemplare numerotate la tipar ediție de lux forte Îngrijită 10 le). Acest tiragiu nu se va pune în vendare fiind reservat sub-scriitorilor. Primele dcce esemplare sunt deja sub scrise. 175 esemplare ediție Îngrijită pe hârtie satinată, 5 lei exemplarul. Din acest tiragiu se va pune ln rendare numai exemplarele remase nesub-scrise- Sub scrierile se primesc la autor tn Galați, péné la 15 Noembre 1891. No. 1305. CURBUL lt>ILE2 BURSA BUCURESCI 4. er« p. m: — 28 Oct. âeataraia. per. 1876 6*|, . Roata români amort. S .I. . Roata amort. 4 °|. . . . . » (gbaldremhreib.) , Oblig. de Stat C. t. R. 6*|. , Roata rom. (Rar, conv.) 6”|, . împrumutat Municipal S8|» . împrumutul Oppenheim 8%. Obi. Casei Paneiinilor. . . Oblig, ale com Bucur. 1883. « » » * 1884. » » » * 1890. „ com Buc. euros. a 20 1. Scrisuri func. rurale 7*.. . Scrisuri func. rurale 6/, . Idem urbane 7*/.................. » 6*/.............. » 5*/, ... Scrisuri foaolare urb. lagî . Bancs flat. (600!. rin íntr) Sos. Üaoia-Kom. (MO ief vîra) Eoe. d’iaig. Neț. (SÍK) 1. vir*,) Prima Sic. ram de reasig. góc. r. da sou. (250 i. yfra ) Sas. de basalt artificial , a „ pentru Lbric, hârtie! . Agio......................... Sekisab Londra 3 Ioni . . . , • » cei. . . . . . Farie 6 luni..................... » cefe. . Berlin 3 luni * . . . » cek. . * . . . . Viena ... *.... » cefe. . * « . . Ago Casa 99 */« 96 >481 101 0/4 270 102--270 92 >7. 93 “A 99 102 */4 1084 «24/4 84 147<T 360 864 82 ”1 ultim 82 SS 92 ’la 1475J lui, așa de amea N atinse scos carta și am depus’o pe biroul prapede nasul său în cât mâna mustața. — Bravo!fise Alain. Deduc de aci un frumos duel. Să nu crezi că nu o doream, dar aveam a face, cu un locotenent, cu un ofițer superior. Personagiul meu 'mi notifici acastă împrejurare suparatețe și păstră carta mea. Ce puteam se fac mai mult, decât sc el afară, gata se cad mort de necazul și furia concentrată în mine, și se me Întorc la regiment ? Doua file după acesta colonelul meu, a fi generalul de Berdous, ordonă să ma cheme. — El are oă fiică încântătore, observă Larandieu. — O scia prea bine, căci el a devenit în urmă cel mai bun amic al meu. Dervel înțelege că n’a trimis sâ ma cheme pentru a’mi da mâna fiicei sale, cu atât mai puțin că ea nu era mai în vârstă decât de doisprezece ani. El ’mi oferi șaizeci de file de arest la garda pieței , plus neplăcerea de a mai asculta citirea unui ordin ministerial care, având in vedere raportul făcut de birocratul meu, imi acordă acastă favore, acuzându-me de a fi provocat pe un superior, nici mai mult nici mai puțin. Și am mai trebuit să mulțumesc colonelului meu că m’a scutit de consiliul de resbel, luând în considerație antecedentele mele glorioase. Am petrecut două luni in citadela din Besanson, meditând asupra ertării injuriilor și în a șaisfecl și mai fi, am trimis demisia mea. — Ștrengar mai a fost ! — Demisiunea mea acceptată, am început să călătoresc prin locuri depărtate sfidând nerăbdarea. Am ajuns chiar aci, ca simplu călător, ca și tine. In fine când nu’mi mai era frică de a mai visita citadela din Besanson, adică după un an, făcuiă a doua visita in faimosul biuron, și avui grija sa las ușa atât de deschisă pe cât póte rămâne ln ușă. Inamicul meu, care scria in aceeași masă, mă invită, cam politicos, de astă dată, se îndreptez erorea mea. «N’am greșit de loc Dominle» respunsel cu un accent nu tocmai dulce. Sermanul se uită la mine și mă recunoscu. «Pentru acesta ți-ai dat dimisia ?» mă întrebă el privindu-me cu un fel de melancolie. S’ar fi fis că prevedea viitorul.» «Da, respunsel din nou cu brațele încrucișate la uă depărtare de un palmă de nasdi séu. «Pentru acesta.»"Ne băturăm a doua zi. Ei primi un impusătura de spadă în urma căreia zăcu mai multe septemani. Apoi muri. — Aveam dreptate când «ficeam că erai un ștrengar,lise Alain, dar au trecut timpurile când trebue să te expatriezi din causa unui duel nenorocit. — Cieguerec se roși și rămase mut în timp de câteva secunde. El continua iu iăsână sfială védita. ^— Duelul meu fu nenorocit și pentru punga mea. Sa omori un om, e lucru grav, in orice împrejurare ar fi, dar mai ales încă când defunctul lasă in urma lui un femee cu copil iară cea mai mică avere. Am petrecut atunci, câteva nopți de care nu ’miceam place să ’mi amintesc. Și ca unul care țin mult la somnul meu, am luat mâsuri ca să-’l compensez, nu trecu mult și căpătai reputațiunea unui jucător părăsit de noroc. — Pricep cum se numia jocul care te costă atât de scump,zise Lavaudieu, descoperind pe verul treu sub un din ouă. Nu -ți lipsea decât să el de soție pe una din orfane. — Am preferat să înlesnesc mâritarea lor cu alții, virtutea are să limită. Tóte acestea nu a mers forte bine, mulțumită generalului de Berdous, care a fost cât se pate de bun pentru mine... Gât privește pe servitorul d-tale, el cumpără din banii ce-’i mai rămăsese, acest mic castel unde ne aflăm. După un an de d*ie câțiva prieteni au plasat fonduri asupra Ermitagiului. Uă fabrică de zahăr a fost instalată... Și acuma cunoști povestea mea. Cred că a venit momentul să ’mi istorisești și tu pe a ta, daca ai vreuna. — Am una, iar ea nu se pute bucura de onorea de a fi pusă imediat in al douilea rând dupa acea care am ascultat-o până acum. Iți mărturisesc că mă simt forte timid. Iți vei bate joc de mine ? — Dragul meu, ’mi am bătut adesea joc de propria mea persona, dar forte rar de alte. — Cum mi se pare că chiar acum două ore observând mulțimea de bagagiu ce am adus cu mine. — Misericordie ! Am uitat. Mă duc să dau ordin să le aducă. Apoi vom încăleca și vom face inspecția mea cotidiană de director. Tu odihnește-te de Uă cam dată, instalâglă-te. Rabat te va ajuta, fumegă, citește, iacă WAssiniboine's Star... din săptămâna trecută scrisă în englezește. Nu știi englezește ? Ahi parisianule! Vom căuta să mă întorc de vreme. Vom cina, și -mi vei istorisi povestea ta. Sper că e vorba de amor. — Nu este amorul care lipsește,zise Alain cu un suspin; numai... — Taci! nici un cuvânt mai mult. Mă duc prea des la teatru; nu voesc să știă nimic înainte din piesă. III țiua trecu repede. Alain, mare dușman al singurătății, discută cu Rabat care nu putea suferi tăcerea. Apoi democratul aducând bagagiile. Alain scose afară din cufăr tocmai ceea ce trebuia pentru a instala cabinetul său de toaletă, îngrijirea personei sale adică toaleta sa îi luară timpul până la ora cinei In acest interval Maurice, era ocupat cu u muncă mai ostenitare. El se intorse pe la șapte ore, se spălă cu apă rece, se primeai și cei doi prieteni se regăsiră la masă cu buna disposiție a tinereței și cu acea poftă de mâncare ce e ai totdeuna când ești la ora. In sfârșit când ceaiul—in loc de cafea negră—era pe masă, el î și aprinseră țigaretele și stăpânul casei reclamă povestea promisă, (Va urma),