Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)
1891-11-12
fi peceta sângerasa a gâtului victimei pe care asasinii l’au așezat probabil pe pietrele scării în timpul cât taret cadavrul în pivniță unde și au propus să-l ascundă. Urmând ancheta sa d. Atthalin observă că urma petelor de sânge se opria în fața unei alte pivnițe situată la piciorul primei scări ce ducea sus în odaia îngrijitorului. El deschise ușa pivniței și găsi acolo trei sticle gele stropite cu niște pete roși ce semănau a sânge. S’a mai găsit încă în acel foc uă curea și uă frânghie grasă. Tóte aceste obiecte au fost luate de magistrat și puse sub sigiul parchetului. Examinând solul d-nii Atthalin și Goran observară că și aci ca și în coridorul cel lung, el era măturat. Aceste descoperiri succesive au făcut pe magistrații se creadă că crima a fost comisă in acesta pivniță. Victima trebue să fi fost atrasă acolo sub un pretext pre care, apoi sugrumată și în urmă decapitată. Sângerosa lor faptă terminată, asasinii au transportat apoi cadavrul în locul unde a fost regăsit. Astfel se explică prezența petelor de sânge constatate în coridor și pe treptele scării ce -i străbate, de d-nii Atthalin și Goron. Locatarul căruia aparținea acesta pivniță, D. Hatte, ebenist, fu imediat chemat de d. judecător de instrucție. întrebat, el răspunse că încă de multă vreme el nu se mai servia de acesta pivniță care îi era cu totul netrebuinciosc. Mai înainte el a sub închiriat’o d-lui Bucky, care locuia în aceeași casă, dar ne mai având nici dânsul necesitate de dânsa, i-a restituit o și de atunci pivnița a rămas neintrebuințată. La opt ore, aceste constatări terminate, magistrații s’au retras. Cadavrul victimei este acela al unui om tinor, putând să aibă două jleci și cinci pene la treileci de ani. Mâinile sale presintau niște cute cari aratau că este lucrător. Câteva pete de lac ce avea pe brațe, faceți să credă că este un lucrător ebenist. Dar acesta ipoteză a fost recunoscută ca falsă de un lucrător profesionist chemat lângă cadavru. Abundența de materii ne obligă să dăm mâine celelalte amănunte ce am primit în privința acestei crime misteriose. CRONICA Ușurință (Nuvela) Când am cunoscut-o eram copil, ea cu vre-o doi ani mai mare decât mine, trecuse deja din viață șaptespre-ijece primăveri. Eram vecini; părinți mei și cu toât el—căci mamă n’avea— erau prieteni. Ne vedeam în tota vremea, ne vedeam diua ca și sora, făceam cam acelaș drum la școla și vorbiam cu ea așa de liber, de pare că ’mi era soră.Mi aduc amime că ea ’mi era așa de sinceră încât nu putea ține nici un secret fără sâ mi’l spue. Nici chestiile de inimă nu mi le ascundea , cji de inimă, căci ea era îndreptățită de etate sa aibă, ș’apoi, era atât de frumosa Elvira—așa o chema—că tatăl ei primise deja propuneri de căsătorie. Și nu era uădatâ, n’ar fi dorit’o cineva pentru avere, ci pentru ochii ei d’un albastru limpede și pentru pârul auriu. Tatăl ei era funcționar, om bătrân și slab, forte slab ; ’și iubea copila mult și nici o dată n’ar fi voit să’și mărite fata în contra gustului ei. Dar Elvira ’și refuzase pretendenții, fiindcă—zicea ea—era prea tânără. Adevăratul motiv însă, mi’l spusese mie, numai mie. Elvira citise romane diferite și prea multe pentru etatea ei și’î isvorîse de aici adevărul că, căsătoria e în viața unei femei cel mai mare pas și că un față trebue să aibă la căsătorie, tot cam atâta simț cât și judecată. II. Vă dată o întâlnesc când se întorcea de la Externat, vorbind ca un elev din acela militară, erau înaintea mea și Elvira nu putea bănui că cineva o vede. Nu știu cum, fără sa fiu gelos—căci n’aveam pentru ce—nu ’mi plăcu convorbirea ei pe stranda cu un viitor ofițer. Ce ’i-o fi spus ei ? Ce ’l-o fi răspuns ea? Zorii pașii și a ajunsei, fără ocol, o întrebai și ea care ’mi erea sinceră fară,să mé iubesca ’mi spuse multe de unde pricepui că ea nu-1 cunoscuse, că el i s’a adresase așa necunoscut, că ea *i primise vorba; el de altifel făcuse și ea ce fac prea multe fete, și erea are un lucru rea? Vă vorba și nimic mai mult. Altă dată Elvira ’mi spuse neîntrebată că elevul cel din școla militară ’1 spusese că o iubește, că și ea ’1 place, dar nu știa cum, nu tocmai pentru el, dar când ’1 vede îmbrăcat așa cu roșu, cu albastru, ’l vine să-și promită că măritându-se se nu ia de bărbat decât un ofițer. O asculta merea nervosă și o credem că vorbește serios. Fără să o iubesc, nu ’mi plac hotărîrea ei, știam că n’o sé mi fac nici să dată ofițer. Iți Intr’uă fără când mă întorc acasă, mama forte îngrijită, mă întrebă de nu cumva văzusem pe Elvira. Nu observasem faptul ăsta, dar atunci, întrebat, îmi aduse aminte că n’o văzusem de două file. Spusei și împreună cu mama ne mirarăm de absența ei de acasă. Tocmai și tatăl ei veni la noi și aprope plângând ne arată că scrisore a Elvirei. Scria fata din Craiova, unde fugise părăsindu-și tatăl.. Motivase fuga pe prea multa monotonie în care trăise acasă, și mai spunea că póte în curând avea să se reîntorca dar nu singură. — Oh! culmea nerușinării—se plângea bătrânul ei tata... Cu tote astea eram aprope sigur ca Elvira scrisese sub dictarea celui ce’i amețise capul, desigur prin fugădueli. Numai decât parcu’ml trecu pe din’naintea ochilor tabloul de pe stradă, când ea, trecând vorbise cu elevul, ’mi-adusel aminte de cuvintele ei, și par’ca o vedeam — ca pe multe fete nenorocite—în brațele celui ce’i amețise capul, visându’și fericirea, și crezând că ’și-o procura, cu prețul unor nenorociri viitore. Daca tatăl el a căutat să o aducă sau nu acasă, nu știa ; știa însă că nu s’a reîntors nici singura nici întovărășită de cineva. Curând în urma astei nenorociri, tatăl ei, sdrobit d întristare mari, peste mine, începuse deja să traca șirul de nenorociri prin care am trecut, aprópe c’o uitasem, când mai de ună<Jl, în tramvai, o femee îmbrăcată așa ș’așa se așeză pe bancă lângă mine. — Nicule ! — Elviro ! Ne cobăriram jos, căci în tramvai nu puteam vorbi și nici nu voiam s’așteptăm. ’Mi lâsai afacerile ca s’o ascult, și trecând ușor pe strade ea, cu lacrimile ’n ochi, ’mi spuse ua istoria așa de comuna pe cât și de nenorocita, îmi mai spuse că apripe de la început se gândise la mine, că nu mă mai găsise pe unde mă căutase și că un dor o împingea sa întrebe pe toți de numele meu... Sărmana... se sili sâ’mi spue că pate de la început mă iubise pe mine, dar că facase pasul nenorocului dintr’un fantasie ce nu ’și-o explica nici atunci ca nici la începutul povestirei, îmi spuse că a început să înțelega lumea și mi pare că pe când o încuragiam mă gândăm ironic : — <?i cu tote astea, nici acum nu sunt ofițer... Nicolae Mariescu. FELURIMI (Cutremurul de pământ din Japonia), a carui efect s-a perceput chiar la observatorul astronomic din Berlin, a produs niște pustiiri colosale. Un telegramă particulară din Jokohama, vestesce urmatorele cu privința la acesta nenorocire: Cutremurul de pământ a isbucnit cu totul pe neașteptate și fără de a fi fost prevestit, deasupra populațiunei nenorocite; ea a fost lovita de catastrofa năprasnica, fara de nici ua aparare. Aprecierea cea mai cumparata vorbește de 24000 de morți. Sguduitura se produse în direcția de la est la vest și arunca în peireia întindere colosală. Sute dintre acei care au scapat de móriea prin îngropare, au murit după aceea de lipsa de hrana și locuința. Cei rămași în viață au fugit din orașe, părăsind pe cei răniți lara nici să îngrijire, prada morței. Măsurile luate până acuma pentru alinarea suferințelor sunt cu desăvârșire neîndestulatare. Funcționarii par a fi paralisați de spaimă. Pe malul marei, apele furiase se urcara la ua înălțime inspăimântatare și se revărsară apoi asupra terenurilor mărginașe înecând mii de omeni. Orașele Okaka, Kano, Kasamutsu, pare ca au dispărut de pe fața pământului, numai puțin locuitori au isbutit de a scăpa. In orașul Gife, s’au nimicit 5000 de case, și 5000 de omeni au pierit. In Uragaya s’au darâmat 18,000 de case și 2000 de omeni au pierit. Calea ferată este ruinată pe u întindere da vre-un 300 de kilometri. (Un cerșetor bogat), piarul „Politik“ din Praga, află ca în Praga trăiește într’un odaie satacaciósa și într’uă situație cât se pote de rea, un moșneag cu numele de Franz Tordy, la care a avut loc în urma unei denunțări, uă percheziție din partea tribunalului, și s’a găsit chităndl de la casa de depuneri în valore de peste 350 mii de fiorini, iar bani în numerar peste 100 mii de fiorini. Averea totală a cerșetorului se urcă cel puțin la un jumătate miI ROMANUL 12 NOEMBRE 1891 lion. Tordy a trecut până acuma drepte cerșetor. Sfârșitul unui halucinat. — Charles Uihmann, negustor, în vârsta de 50 de ani, locuind în Paris, Avenue d’Orleans 146, căduse deja de mai multă vreme prada unor năluciri îngrozitore. Abia se culca în pat, că somnul sâu se popula numai decât cu vicaniile cele mai hidose și amenințatore care’l faceau cu neputința orice odihnă. Ne mai putând suporta aceste chinuri, nenorocitul, scrise acum câteva .Știe urmatorele câteva rinduri pe nă foia de hârtie: „Patul meu pare câ e locuit de aici; nu mai pot, am suferit prea mult, când nu voia mai trăi, voiu fi mai fericit !» Luând apoi revolverul, Uthmann îl descarcă de doua ori, un glonte Si a pătruns în regiunea inimei, iar cel al doilea întâmpla. Cât Ju jos mort. Sinuciderea nenorocitului nedeșteptând nici un bânuială, permisiunea de înmormântare a fost eliberata.înconjurul lumei. Domnișora Elisa Saint-Omer a părăsit Parisul trileie acestea pentru a întreprinde înconjurul lumei pe emisfera australiană. Călătoria sea trebue să dureze trei ani. Ea își propune a culege pentru Societatea de geografie documente asupra vieții femeilor și educațiunea copiilor în țările ce ea va străbate, și mai cu seama în Africa centrala. Domnișara Saint-Omer nu este pentru întâia data ca face asemenea calatorii. Ea a făcut încă, acum doui ani, singura, cu cheltuiala sea și fără bagagiu, înconjurul lumei pe emisfera boreala. Acesta cutezatare calatare are 64 ani. Cum se face avere.—Un tănăr ,ja cea unui prieten . — Arata’mi calea care duce la avere. — Nimic mai lesne, respinse prietenul. Mergi laadrepta, mergi la stânga, mergi in tote părțile. Bacă tot. Fragment de dialog.—Nicu bate la ușa drei Elisa. — Domnișora e singură ? întrebă el. — Acesta depandă de dumneata, respinse ea. SOIRI ECONOMICE j Operațiunile cerealelor efectuate in portul Brăila la 26—28 Octombre st. v. Felul flector. Libre Lei Observațiuni Grân 10500 56»/* 14.40 Cai » 4400 58l/a 15 20 » » 1600 54 13 50 » » 15000 57 l/s 14.75 Magaz. » 2450 GBi/* 13.70 « » 2750 57% 1450 Orz 3000 43 8.20 ^ Magaz. » 1200 46i/, 960 * 3000 47 9.60 » 2050 42 8.60 Caic. » 3500 44 9. Orzóicá 1500 47 9.55 Magaz Fasolo 650 26 kl. 14.90 » » 500 » 15. » » 650 » 15. » » 7500 » 16. St. Elena 1500 55 15.45 » Secara 4400 55 15. Caic Por. v. 8400 58 11.05 » Por. v. 2700 59 11. Magaz. Por. n. 2500 60 11.16 » 1000 60 10.90 « 1000 57 10.25 » 9400 59 10.95 1. F. Sassu Hețeta elitei Baie aromatică. — A se fierbe timp, de ua ora în 20 litri de apa, 500 grame foi de nuc și 500 gr. din planta aromatica care se va putea procura mai ușor, sau care va plăcea mai mult bolnavului. A se strânge planta intr’o pânză și a vărsa lichidul în apa de baie. Baia asta dă resultate bune, incașuri de scrofula, metrotism și anemia, și trebuie făcuta ca tóte băile calde, lasă temperatura care sa se apropie cât mai mult de cea a corpului omenesc, care e de 37 grade. Telegrame Londra, 10 Noembre. La banchetul dat de lord primar, Lord Salisbury, a declarat ca resultatele politicei Irlandeze sunt satisfacatore. In ceea ce privește Egiptul politica sa este tot aceeași Englitera nu dorește sa despartă Egiptul de Turcia, dar sa o menție în posiția sa definita de tractatele și firmanele. Trebue ca Engliteza sa remâe acolo până ce Egipva fi destul de tare contra atacurilor streine și interne. Până acum nu este nici cel mai mic nor man al c are să întunece orizontul. Pacea nu este amenințata. In locul resbelului sunt concursurile industriale și tractatele de comerț de care ocupă diplomația. In acest fel de luptă Englitera are multe șanse pentru ea. Contrariul Americei, Englitera va menține libertatea comerțului. Lord Hamilton releveza că prin recepțiunea flotei franceze la îPorthamuth, flota engleza a convins pe Francia de sinceritatea și buna-voință a Angliei. Contele Fornielli a declarat că relațiunile intime ale Engleezei cu Italia sunt garanția cea mai eficace a menținere a păcei europene. •ARTE. - TEATRE La teatrul Dacia Vineri 8 Noembre 1891, se va da oă representație extraordinarâ în beneficiul d lor G. Alexandrescu și G. Bossianu. Se va juca pentru a doua era piesă: Prinderea și mortea banditului Licinsky dramă originala în trei acte de d-nu Emil Nicolau. Tablourile Actul I. Advocatul și Procurorul. Faptele lui Licinsky. Plecarea la Bucuresci. Amorul banditului. Scrisorea. 8.000 fr. Actul 11. Banditul în codru, remușcarea. Amanta și banditul. Voinicoși da fricoși ! Nu vreau sa fac marte de om. Jefuirile. Licinschi cosornicarul. Licinschi și Actorul. Actul III. Dupa doul aal. Via de la Sarica. Vierul. Trădarea. Lupta, prinderea, mărturisirea și mortea. Biblioteca „Românulu“ Romane a 1 leu volumul 1. Zaira de A. Malhey 1 volum (488 ’ Pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Grasnica răsbunare (fiul lui Antony) de Alexia Bouvier 1 vol. I 4. Femeia misteriasa de Jules Mary 2 , vol. 1 5. Pirații chintei de Fanny Loviot și II și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed, Bellamy 1 vol. " (462 pagine) 7. Căpița Roșie "de Fanny Notley 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 vol. 1 Ulmii de Henry Grenville 1 voi. ! 10. Uă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De votstare la administrația Românului Și la principalele librarii. Sumarul revistelor A apărut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Balcescu (Biografie) de N. Iorga. ; Albăstrele (Poesia) de G. din Moldova. Un francez candidat la tronul țarei românești de G. I. Ionnescu—■Gion. Cântăreți (Poesia) de St. Crucian, Operile lui Anton Ioan de G. Dem. Teodoricn.,Marina.,(Poesia) de N. Iorga. Materialismul In Spiri I tism de B. P. Hăjdău Cine-i Nuham (A-necdot) de Th. D. Speranță, Ovreiul la Rain (snova) de D. Stancescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne despărțim (Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatórele ilustrațiuni : Nicolae Balcescu.—Banchetul lui Herod, de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. BIBLIOGRAFI A eșit de sub tipar. Vechile cronice moldovenesce,până la Urechia. Texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum în 4 °, XVI+291 pagini și două facsimile. Lito-Tipografia Carol Gobi. Prețul 6 lei. Se află de vitoare la principalele Librării din Capitala. * A eșit de sub presă și se afla la librăria Socec (prețul 2 lei), Istoria literaturei latine, de dr. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalaureat (conform programei învățământului secundar). * In editura magasinului de musica Const Gebauer a apărut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu întitulată, Plângere asupra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusa de Dna Esmeralda Gardéev. Edițiunea este forte frumósa și are pe coperta fotografia bine reușită a răposatului. . Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 50. * Culegere de articole d'ale lui Mih. Eminescu, apărute in Timpul din anii 1880 și 1881, broșura în 8-a mare, prețul 1 leu, a apărut în edițiunea Librăriei lg. j Raimann în Bucuresci. * 1 In editura librăriei Soceca & Comp. au ? apârut de sub tipar Legende române culese și adnotate de V. A. Urechiă și se afla de vânzare la librăria editare și la tote librăriile din țara. Prețul unui exemplar 3 lei. * A apărut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 pănă la 3 lunie 1891 precum și cu jurisprudența celor alte instanțe judecătoresce George IV. Fratoștițeanu, procuror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. Format în 16 °, conține 310 pagine. Se afla de vânzare la tipografia «Gutenberg, strada Domnei, 23, Bucuresci. * Noutăți musicale : la editura magasinului de musica Const. Gebauer a apărut Sârba Popilor cu text comic de Turei, I. Anestia. Prețul lui 150. * 1 A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogălnicenu, discursuri pronunțate de delegații studenților universitari cu prilejul inmormintarii lui M. Cogalnicanu. Broșura se vinde in folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului reposat și in folosul ligei pentru Unitatea culturala a Romanilor. * A apărut ua carte cu titlul: Fata Lunei» și Biserica infinitului». Iancu Thaor. Prețul 3 lei, 50 bani. Pentru cereri de oriunde, depasit la librăria Theodosiu Ioanițiu (strada Șelari 18. * A apărut de sub tipar ua interesanta lucrare intitulată: Schnța armelor de D. Elian de la Gruea. Cartea cuprinde 250 pagine și peste 50 gravuri privitore la exercițiul armelor. Prețul este 3 lei. * A aparut in editura lito-tipografiei Carol Gobi, str. Dominei 16, Noul plan al Bucurescilor (nu 8 culori) însoțit de un indicator alfabetic de tote stradele capitalei și monumentele principale, autoritățile, fabricate, instituțiunile publice, școlele comunale cu noile denumir), hotelurile, principalele localuri de petrecere, casârmile, etc. indicând și situațiunea lor pe plan. Prețul unui exemplar lei 3.50. Dr. I. Iiriac S’a mutat strada Primăverei. 38. Consultațiunl de la 5 la 6 Suntem rugați din partea d-lor Lincoln Benet & Comp. celebrii fabricanți de spălării engleze, Sackville Street No. 3 Londra să anunțăm că singurul representant în totă România al firmei d-lor și al firmei Melron & Comp. care le aparține este d. JFhTh, Bucuresci calea Victoriei No. 52 pentru a se feri publicul de contrafaceri. UA CARETA Se vinde un caretă nouă de ocariune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea j^Crimul Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. Un profesor doresce a da lecțiuni In vre-un institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. Dicționar de Antropologie criminală și de medicină legală de Zamfir Filotti, doctor în drept — advocat. Lucrare fórte importanta și trebuitóre fiecărui magistrat și advocat din pricina pogresului antrologiei criminale și a medicinei legale din ultimii ani. Va eși în luna Ianuarie 1892 Ir. 25 esemplare numerotate la tipar ediție de lux forte îngrijită 10 lei. Acest tiragiu nu se va pune în vânzare fiind reservat sub-scriitorilor. Primele zece esemplare sunt deja sub-scrise. 175 esemplare ediție îngrijită pe hârtie satinată, 5 lei esemplarul. Din acest tiragiu se va pune în vânstare numai exemplarele remase nesub scrise.Subscrierile se primesc la autor în Galați, până la 15 Noembre 1891. No. 1305. 8PWS _______________________________ A apăut: ANUL 2000 de ED. BALLANY » X LEU la administrația Românului și principalele librării. Doctorul S. Ștefanescu Medicul spitalului Xenocrat S’a reîntors în capitală. Consultațiuni de la orele 12—2 p. m. și de la 5—7 p. m. Strada Popa Horea (Scaune) No. 11. D-nu HORIA C. A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că să Insărcinămă cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni In tote filele de la 8—11 dimineta. 20 bis. strada Speranței. A APĂRUT Í editura Motor, CMVIL, tarüt 16, Strada Doamnei, 16 ANUARUL BUCURESCILOR PE ANUL 1891-1892 EDIȚIA IX COPRINGEND, ținuta Mw și comercianților si industriufilor din Capitală, adjucte autorităților și funcționarilor, oficerilor cupeier din imminnt, porcinele particulare, Institutele de credit și de Une faeti, Societățile, profesiunile Uzere, Noul tarif al Căilor Forați române, Itinerariul si Tariful Vapirelor pe Dunăre, Tortelor si Telegrafelor, Târnelor comunale vechi si nouf, Haus Tarif autonom, Calendarul, tiradele Capitala cu noui de împărțiri pe ceețumi, hanul orasului Bucure,ci eu un imi, pmr et Undelor, arătând petiția ce wore emit ocupă pi gtm, metreeli eriodone Mu Capitală, Tutela dețin fiter, Tarifar monetar, etc., etc. Vrețci uni exemplar NUMAI 8 LEI CUHLUL PILE BURSA BUCURESC1 •— 4 ore p. m. — 29 Oet. Kentaroma, per. 1875 5*|t Senta română amort. 6 ctj Senta amort. 4 °|, . . . » (Schnldverschreib.) Oblig. de Stat C. P. B. 6*|, Senta rom. (Sur, conv.) 6"|, împrumutat Municipal 5*» împrumutat Oppenheim 8*/0 Obl. Casei Pensiunilor. . Oblig, ale cern Bucur, 1883 . » * *1881 * » * * 1890 „ corn Buc. cu los. a 20 ] Scrisuri func. rurale 7“.. Scrisuri func. rurale 6*/, idem urbane 7*/. . . . » 6/. . . . » 5 V. . ■ Sorisurî fonciare urb. Iași Banca Na;. (6001. roes ínír See. Bacia-üom. (350 iei vîrs See. d'Aeig. NsJ. (200 i. rfr*. Príma See. xm á® reálig. Sec. r, de cob. (860 i. vin Sec. de basalt artificial , n pentru fabric, hârtie! Agio,...................... , SeUmh Londra 8 inul . . . , * «SÄ. . . Paris 8 iuaî . ... > eck. . • . . . Berlin 8 iuaî * . . . * eeh. . * . . . Viena ... • , , . * e»k. . * . . . Cm albim 99 */« — -95 *.-------81 •/.------101 — — 2 68------92 •/« - — 93 s -----— |.-----a» 93 •/,-----98 »/* 102 * I-------10; V, - -92 % 92 ’|. 84 — 1468 1472 360 ------362 - — 85 ----------------------------------- — BURSA STREIN Ticna 10 Noembre Napoleon de aur........................ Galbenul............................................ Imperial............................................ Lira turcescă ................................. Argintul contra hârtiei .... Ruble hârtie comptai .... Acțiuni credit anstatt ..... Renta metalică S la anta ». . Renta Hârtie ...... Renta anr ................................ 8GHIMB. Londra Ia radere.... n Paris la redere . . . . » Berlin la radere . . . . » Amsterdam la redare , . paris Benta francesl 4 •/* ?. •/.- • Renta română 8 sută . . . Renta română 5 la euta C. F. R. Credit mobiliar român .... împrumutul elen 1889 .... » 1881 cn cupoa . . Banca otomani....................... Datoria turcescâ....................... Lobs turce ........ SCHIMB. Londra în reder«. . . » Amsterdam S luni . .. » Berlin 3 luni . . . . . E 1RLIB Napoleon ......... Renta amort. 5 sala C. F. S. . . Obligațiuni noul 0 suta. . . . . împrumute Oppenheim 8% , . . Buhla hârtia essaplant..... SCHIMB: Londra § lani. . . . . » Parisi luni . . . . Amsterdam 2 luni. . . . . , 7 86 10 68 100 — 118 50 274 91 30 108 20 103 — 113 10 46 77 57 95 97 85 46 66 14 85 74 72 17 10 88 82 870 — 527 50 25 235 212 — 206 56 122 56 122 62 145 74 — 100 10 77 70 72 204 157 10 20 22