Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)

1891-11-14

Și cine știe ? vom trăi încă des­tul timp peste, pentru a vedea acesta reformă introdusă și în alte țări. De­ore­ce am recomandat Elvețienilor referendul, care a dat resultate des­tul de proste, pentru ce are să nu împrumutăm și noi vă dom­ de la dânșii uă reformă resonabilă, care respunde unei necesități recunoscute? Xreo Tolstoi ),­uminarea (Urmare și fine (1) Nevasta vechilului autoise ce a poruncit barbatu-séa starostelui, merse la el și în­cepu­se-l rege. Ea era un femee tâcuta și avea un inima bună. Pe cât putea, domo­­­tea pe bărbatul seu și lua In apărare pe țerani. — Prietine Mișinka, — <J*se ea acuma, — dar e pacat sa lucreze ómenil Intr’un di mare cum adi, serbatórea domnului. Pentru numele lui Christor îndurate de țărani, Mihail semienovici nici nu baga in se­ma vorbele ei, le lua in rîs și dise bat­­jocoritor . — Mă muiere, se vede ca prea de multa vreme nu ț’am mai uns spetele cu biciul, ca ai devenit așa de Indrasne­c, de a te amesteca In nisce lucruri care nu te privesc ? — Prietene Mișinka, visat-am un vis rea despre tine. Lasa-l in pace pe bieții țerani. _ Curat vorba mea ! Nu t’am mai dis că prea mi te ai îngrășat, și credi ca de acu biciul nu te va mai pătrunde. Mai bine căutați de tiéba 1 Mihail Semionovici se și supărase iac, o lovi peste gură cu luleaua aprinsă, o puse pe fuga și dete porunca de a pune masa. Le amiaza mânca racituri, ciorba cu varza, carne de porc, friptura de vițel, compot, bea lichior de cireș, mânca pră­jituri dulci și chema apoi pe bucataresa, se-i cânte ceva, el singur lua guitara și o acompania. Mihail Semionovici e vesel, glumesce și se juca cu bucatăresa. Starostele vine spre a-și face raportul, și pleca. «Ara amețiil?» striga Mihaiu Semiono­­vici. „O se­ara el are un despatiu« in­­trega»? «Ați arat deja mai mult ca jumătate“. «Lucréza are cu hărnicia­? «Ua, lucréza bine—ii e frica». „Dar brazdeza are pământul, cum se cuvine?» „famentul e mele și brazdele se trag cu ușurința». După un tăcere de câte­va clipe, vechi­lul Începe din nou : «El, dar de mine ce mai vorbesc ? — mă blestema, ha?» Starostele halaluiește din gara, Mihail Semionovici Insa ’i poruncesce a spune a­­deverul adevărat. — Spune bre! ce te ,codești— dar n’ai dis tu, ei au da». Pi n urmare ce-ți pasa ție? Spune adeverul și o se te resplatesc. in cas insa daca ’i vei ascunde, se știi — să nu-ți fie cu supărare, te biciuesc până ce te vei satura. Hei, Katiușa, ia da­r un pahar de rachiu, să aiba chef de vorba.» Bucataresa dete starostelui un pahar de rachiu. »Starostele ’1 felicita de sărbători, bău rachiul presentat, își șterse buzele și în­cepu a povesti. Tot una e, se gândesce el—a mea e vina, dacă omenii nu e prea lauda? o să-i spun adevărul cum este, dacă vrea așa. „Da, Mihail Semionovici, te vorbesc de zeu—nu’8 mulțumiți de tine.» „Ce die, ce die ?» «pic ca... tu nu credi in D-zeu.“ Vechilul rise. «Cine a dis ca nu cred?» «Nu uuu, dar toți die așa, că... ai fă­cut tovărășie cu dracul.» Vechilul zise iar: „Bine, bine, dar acuma să’mi spui ce graesce fie­care în parte, Vasuka ce a mai dis ?» Starostele nu prea avea pofta de a vorbi de râu pe însăși satenii săi, dar hrănise el de multa vreme uâ dușmănia apriga îm­potriva lui Vasile. „Asta,“ respunse el, «te înjura mai reu ca toți cei l’alți.* «Ce did ? i-a spune’mi și mie.» „ZoÜ, mă îngrozesc sa repet vorbele lui. Di­ ca n’o sa mori ca creștinii...» «Ai aracului hoț 1 dar cât nu me fura și nu me ciupește ”. Boțul aracului 1 bine, bine Vasylia 1 lasă ca ne socotim no­, n’ai grija. Hei, dar Tișka, câinele cela ce mai latra de mine?“ „Toți sunt nemulțămiți de tine.» „Dar spune și tu mai lămurit, anume ce die ei de mine». «Zău ca nu’m­i vine sa mai repeti și cu vorbele lor nelegiuite.» «Dar fugi încolo cu nelegiuirea. Hiî în­cepe de spune și nu mi te mai codi.» 1) A se vedea „Românulu“ d; la 13 Noembre. 1. _____ ROMANUL 14 NOEMBRE 1891 „Au spus : să dea D-zeu, ca să’ti ples­nească burta, pentru ca să’țliasâ matele.» Mihail Semionovici facu mare haz de sudalma asta și ridea din tóta vrema. «Sa vedem cui o sâ’î lasă mațele mai íntâiu, mie sau lor! cine a dus asta ? Tiș­­ka, de?» «Ce bine nu te-a vorbit nici unul. Toți te înjură, te blestemă și te amenința.» „Der Petrușka Micheiew ? ce spune ? T’a apucat­ și el de blestemății?» «Nu, Mihail Semionovici, Petru nu înjură.» „Atunci ce fac,e ?» „El e singurul dintre țărani, care n’a dis nici măcar ua vorbă. Ciudat om ! m’am­ mirat și eu.» «Te-ai mirat ?—de ce ?» „S’au mirat toți țăranii... de ce cea s’a apucat el sa faca...“ «Dar ce a făcut ?» „Cum am ajuns pe câmp,—el ara pe locul cela pieziș de lânga Türkin— aud cântând, încet și frumos, și pe plug între oiști lucesce ceva...» „Hei ?» «Nu flacărâza. Mă apropii și văd­ un luminare de paște de cinci copeice e li­pita de oiște, arde și nu se stinge.» Vechilul ’nceta a rîde, puse guitara la ua parte, lasa capul în jos, cădu pe gîn­­duri, ședea și tot ședea; pe urma trimise afara pe staroste și bucataresa, se culcă in pat după perdea și ofta — oftatul lui semăna cu gemătul unui car greoia. Nevasta se apropia de el și începu sa’i spue câte și mai multe, sâ’l întrebe ca ce are de ce oftaza. El însa nu respunse. De la data striga: «M’a biruit. De acu­m­­ mai sunt cel de de alta data.» Femeia se puse sâ’l liniștescă. „Dute la el, da le voia se plece acasă», dise ea. «Atunci n’o sc ai să te temi de ni­mic. Ce ai ? înainte erai atât de nefricos, și acuma arăți a fi așa de speriat.» «Sunt pierdut», striga el, „m’a biruit. Cât despre tine, fugi de aici, câta vreme mai ești sanatasa, mintea ta nu ajunge pentru a ’nțelege acesta.» Și nu se sculă din pat. Dimineța se scula, își cânta de treaba ca de obicei— dar nu mai era acelaș Mi­hail Semionovici, sufletul său era tulbu­rat de un presimțire. Din ce in ce deveni tot mai gânditor și nu se mai interesa de nimic. Sta mereu acasa. Boieria lui n’a mai durat munta vreme. După paște a ve­nit moșierul. Chema pe vechil. Acesta insă era bolnav. A doua d’ a mai trimis uă data după el, dar tot bolnav era și acum. Și cum a aflat boierul ca vechilul s’a fă­cut bețiv, i’a dat afara din slujba. De aci înainte Mihail Semionovici trăiește lângi omenit din curte, fără nici ua îndeletnici­re. Ajunse­réa de tot, își lcuse tota averea și în cele din urma cădu atât de jos în­cât fura de la nevasta sa brobodele și le punea amanet în cârciuma din sat, pen­tru băutura. Până și țăranii începură sa aiba mila de el și -l mai cinsteau din când în când. Nu trecuse bine un an, și Mihai Semionovici muri ca cerșetor și bețiv. FELURIMI Ua femee bandită. — Din New York se scrie: De câte­va luni fneece împrejurime­­le orașului Helena, din statul Montana,­­ (America de Nord) au fost adânc emoțio­nate de niște coșuri de jaf care devenea­­ din ce în ce mai dese. După ce însera, po­­pulațiunea nu îndrăznea sa iasă in oraș, și încă in penultima săptămână trei per­­sone au fost prădate din a­n’amiada mare, în mijlocul orașului. Poliția cercetă cu for­­te multa activitate, pe tote­­ drumurile cir­­culau patrule, și agenți secreți cantau pes­te tot locul și stetea la pânda. In zadar. Câ singura dată numai a avut loc un co­­lisiune intre poliție și bandiți, in care po­lițistul Grogan a fost rănit de morte cu au giente. După aceea autoritățile recurseră la garda civică, și mai multe companii în­armate pănă în dinți porniseră sa caute pe rău­­făcători. In naptea de 17 Oc­tombre două agenți polițienești puseră mâna In apropiere de calea ferata Pacifica, pe un baiat care le păru a fi suspect și care nu le putea da răspunsuri satisfaca­­tore la întreuârile ce i ie-au pus. Începând de a ’i cota cu deamânuntul prin tote buzunarele,­­ei găsiră la densul un cosomic furat, și ce e mai mult, din cercetarea acesta a resultat ca „baiatul“ e un femee. Um íuchisarea preventiva ea a­­dresa un răvaș unui prieten anume «Henry Miller,» prin ajutorul cărui râvaș a pus mâna pe el și l-a arestat. Arestata aflând despre a­­cesta noua arestare, a mărturisit totul. Nu­­­­mele ei este Helene Forsland și e de ori­­­­gina din Norvegia. Părinții ei au locuit­­ timp de mai mulți ani în Oregon. In vir­­­­sta de șapte­spre­­zece ani ademenise pe­­ un concetațen al ei Clark, din Stavanger,­­ de a fugi cu dânsa și de atunci înainte,­­ sedusa de Clark și lipsita de ori-ce mij­­­­lace de traiu, s’a dedat împreuna cu den­ j­sul banditismului, la început cu neplăcere­­ pentru ca era cam fricosa, pe urma insa ! când a vănjut cât e de ușor de a despoia­­ și pe omul cel mai sdravan de obiectele l­ui de valore, când îl pus pistolul pe piept; ea incepu a ’și exșercita singură mește­șugul într’un district, iar tovarășul ei baga grota într’un alt district. Printre alte multe Helene Forsland a pătruns într’un casa din orășelul Butte, în care dormea ua dómna, o amenința c­u revolverul și scose de la ea 30 de dolari. Clark (Hen­ry Miller) e un bărbat îndrăzneț și zdra­­van, tot el e acela care a împușcat și pe Grogan. Merse așa de departe cu cutezan­ța, în­cât pătrunse va data într’un restau­rant unde amenințând cu revolverul pe restauratorul, acesta a fost silit sa -i dea toți banii din casa. Tovarășa Iul se teme de brutalitatea sa si -i e frica ca el sa nu o omore deca va afla ca ea­­ a aruncat în m­ânere poliției, din nebăgare de somn. Bandita purta un comptabilitate perfecta despre «veniturile» sale. Totuși se crede ca „doamna“ Forsland va scapa cu va pedepsa ușura. Jucării de ale poeților.— Pierius, un poet încornorat din evul mediu, a scris un poesie dedicata lui Cristos, în care fie ce vorba începea cu „C“ și o poesie Impératului Maximilian, La care fie ce vorba începea cu „M.“ Lope de Vega, celebrul scriitor spaniol a scris cinci nuvele, din care în­tâia nu conținea nici un „A,“ a doua nici un «E.» a treia nici un «I.» a patra nici un „D“ iar a cincea nici un «U.» Un mijloc nou pentru îm­pedecarea accidentelor pe căile ferate. — Un 4>ar­pansian ne spune ca preotul Vergely, de la biserica Uapolenac ar fi inventat un mi­­­jiloc de a imspedeca accidentele drumuri­lor de fier, atât de multe aeji la ordinea­­ zilei. Ce credeți ca este acest mij­ioc? Ma­suri de precauțiune ? combinațiuni protec­­tare ? Nici de cum. Procedeul este mai pu­țin complicat. Pentru ce,­­și a 4tf­el, calatorii n’ar a­­vea un patrona speciala ca marinarii ? și a Înființat Notre Dame­ de la Gare. Cu puțini bani, neaparat, aderenții vor primi Rugăciunea Intinerarului, cuvinte de preotul Vergely și musica de Wagner de la Gardenac. Acest intinerar este pus pe versa unei imagine a Feciorei ce pre­otul adreseza credincioșilor doritori de a se înscrie In In cartea de aur a asociațunei, ba vede de aci însemnatul serviciu C3 acest imn intempinator este chiemat a da. Când din întâmplare va locomotiva, prin neglijența unui magasin ar intra pe un cale gresita și ar ajunge cu fata ințiala înaintea unui tren care vine in sens in­vers, e destul ca mecanicul, lăsând d’ua parte frâul adesea neputincios, se incepa cu glas tare întâiul cuplet al Itinerarului pentru ca amandoua trenurile imarmurite a acesta musica sânta, sa se opresca Indéta. Piarul francez dupa care reproducem a­­cesta scrie curiosa, se razama pe umani­tatea companiilor drumurilor de fier spre a cumpâra un număr însemnat de acest cântice pentru călători și a le răspândi cu gramada prin vagone. Cu modul acesta cutiele mișcâtore vor deveni cutii de mu­sica cari vor fi cântate ca și concertele și cele l’alts locuri da petrecere. Femelele francese de altă data.—Cu ocasiunea săpăturilor făcute la Schleiden, în Prusia renana, s’a descoperit un cimi­tir franc care se crede câ este din secolul al 11- lea son al IV-lea. El cuprinde 100 morminte. Scheletul femeielor masura cele mai multe un metru și opt­ d^ei centimetrii lungime, acelea ale bărbaților nu sunt mult mai lungi. Spionul. — Intr’un hotel mobilat un domn întreba pe stăpână casei: — Cine este acel domn care ?ede In camera de lângă mine ? Trebue se fii un om finiseit, căci nu face nici un zgomot. — Ași voi se scia bucuros cine este, răspunse stăpână casei, câci nu’mi face nici un déta un cuvânt, sta tota ciMa în­chis în camera sea. — Nu ese nici un déta ? — Nu, domnule, încet. —■ Negreșit, décá este din al Poliției 1 l­ețeta­­liIei Baia de mare artificială : Clorura de sodă 7 kg. = 500 gr. Clorura de magnesia 2 kg. 500 » Clorura de sodă 2 kg. 500 » Clorură de calciu 500 » Clorură de potasiu 60 » Se se disolve totul in apă caldă, și se se zabovesca 20 minute în baia. A apărut: Almana­hul Românului pe 1892. Acest almanah­, format mare, pe hârtie velină conține : Partea calendaristică Calendarul pe 1892 Gregorian și Iulian,— Sărbătorile legale,—sărbă­torile naționale,—sărbători catolice— calendar ebraic. Partea literară Despre calendar de Zamfir Filotti. —Ion Brătianu, geniul seu, opera­r­a economică și financiară de I. I. Nacian.—Cele trei ludițe, poveste de A. Mariensky.—Din jurul vetrei, ghi­citori de G. Bulgărescu.—Dame de Sărbători de Radu D. Rosetti.—Bla­goslovirea Țiganului, anecdota po­pulară de I. Demitrescu Ghiocel.— Mariera, schița din vil­a Bucuresciană, de Ion Russu.—Gând de tomna (po­esie) de Radu Rosetti. — Cugetări de Elena Veronca.—La cerul­ Pe câmp (poesie) de D. Teleor.— Naturalistul și prietenul seQ, dialog In versuri de Cecilia.—Orgoliu, poesie de Teleor. —Brosca și Boul de idem. Teodor A­­man de G. Stanceacu. — Catastrofa din Moenchenstein de Ziber — Prin­derea lui Licinski.—Dicționar de pro­verbe—Fasele Lunei. SOIRI ECONOMICE* I Operațiunile cerealelor efectuate în portul Brăila la 28—30 Octombre st. v. Felul Ilector. Libre Lei Observațiuni Por. v. 1300 58 l/a 11. Magazi , 1000 59l/s 11.20 Por. u. 1500 60[/2 10.85 » Orz 2300 421/2 8. » » 2000 43­8 20 » 1200 ° lo ki. 14.40 Gran 6000 58 14.90 , 12000 53 [/2 15.80 , 2500 53 ]/a 13. » 1600 57 14.25 » 2000 563M 14.40 Meia 450 58­8. » Secară 2300 51 l/a 13.75 Cab­. « 2200 513/4 13.80 V. F. Sbbsu. Ilustrațiuni C. A. Rosetti după ultima foto­grafie,—Biserica Bucur, — General Florescu, — Mănăstirea Argeș, — M. Gogâlnicean,—Biserica din Câmpu­ Lung—Dimitre Giani,—Catastrofa de la Moeehenstein,—Ion Ghica, — Mi­tropolia din Iași,—Mitropolia din Bu­­curesci,— Th. Aman,—­Sf. Gheorghe Vechiu,—P. P. Carp, — T. Maio­­rescu. Prețul broșat 1 leu 50 bani, car­tonat 2 lei. La administrația Românului și la principalele librării. Biblioteca „Românului“ Romano a 1 leu volumul 1. Zaira de A. Mathey 1 volum (488 pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccoue, 2 volume. 3. Grósnica rSsbunare (fiul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 voi. 4. Femeia misteriósa de Jules Mary 2 voi. 6. Pirații chintei de Fanny Loviot și și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 vol. (462 pagine) 7. Căpița Roșie de Fanny Notley 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 vol. Ulmit de Henry Grenville 1 voi. 10. Uă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De voudare la administrația Românului și 4 la principalele librarii. Sumarul revistelor A apârut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Balcescu (Biografie) de N. Iorga. Albastrele (Poesia) de G. din Moldova. Un francez candidat la tronul țarei româ­nești de G­­. Ionnescu—Gion. Cântăreți (Poesia) de Șt. Crucian, Operile lui Anton Pan de G. Dem. Teodorescu. Il Marina.r(Po­­esia) de N. Iorga. Materialismul în Spiri­tism de B. P. Bărdău Cine-î Nu dăm (A­­necdota de Th. D. Speranță. Ovreiul la Raia­­ snova) de D. Stancescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne des­părțim (Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatorele ilustra­­țiuni : Nicolae Bâlcescu.—Banchetul lui Herod.­­ de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. BIBLIOGRAFI­ A eșit de sub tipar uă broșură de ac­tualitate : Dobrogea. — Reformele economice și so­ciale ce ea reclamă de d. I. I. Nacian. De ven4are la librariele Haimana și So­­ceca. Prețul 2 lei. * A eșit de sub tipar. Vechile cronice moldoveneșci, pănă la U­­rechia. texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum in-4», XVI+291 pagini și doue facsimile. Lito-Tipografia Carol Gabi­­t­rețul G­iei. Se afla de vinoare la princi­palele Librării din Capitală. • * A eșit de sub presa și se afla la lib­răria Socec (prețul 2 lei), Istoria litera­­­turei latine, de d­r. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalau­reat (conform programei învețâmântului secundar). In editura magasinului de musica Const Gebauer a apârut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu intitulata, Plângere asu­pra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusa de U­na Es­meralda Gardéev. Edițiunea este forte frum­asa și are pe­­ coperta fotografia bine reușita a răposa­­­­tutlui. Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 50. « Culegere de articole d’ale lui Mih. Eminescu, aparute in Timpul din anii 1880 și 1881, broșura în 8-a mare, prețul 1 leu, a aparut in edițiunea Librăriei lg. Ravnani în Bucuresci. * In editura librăriei Socecu­l Comp. au aparut de sub tipar Legende române cu­lese și adnotate de V. A. Urechiă și se alia de vetere la librari editure și la tote librăriile din țara. Prețul unui exemplar 3 lei. 31. A apârut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 pâna la 3 luni ie 1891 precum și cu jurisprudența­­ celor alte instanțe judecăto­resc! „e George N. Fratoștițeanu, procu­ror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. For­­­mat în 16 °, conține 310 pagine. Se afla de vândare la tipografia «Guten­berg, strada Dorinel, 23, Bucuresci. * Noutăți musicale : In editura magasinului de musica Const. Gebauer a aparut Sărba Popilor cu text comic de Turel, J. Anestin. Prețul lui 150. * A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogălnicen­u, discursuri pronunțate de de­legații studenților universitari cu prilejul inuformintal lui M. Cogalnicenu. Broșura se vinde in folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului ră­posat, și in folosul liget pentru Unitatea culturala a Românilor. A aparut ia carte cu titlul: Fata Lunei» și Biserica infinitului». Iancu Theor. Pre­țul 3 lei, 60 bani. Pentru cereri de ori­unde, depasit la librăria Theodosiu Ioani­­țiu l’strada Șelari 18. * A apărut de sub tipar A uă interesantă lucrare intitulată: Sch­nța armelor de D. E­­lian de la Gruea. Cartea cuprinde 250 pagine și peste 50 gravuri privitore la e­­xercițiul armelor. Prețul este 3 lei. * A apărut in editura lito-tipografiei Carol Gobi, str. Domnei 16. Noul plan al Bucu­­rescilor (nu 8 culori) însoțit de un indica­tor alfabetic de tote stradele capitalei și monumentele­­ principale, autoritățile, fabri­­cele, instituțiunile publice, sc0lele comu­nale cu noile denumiri, hotelurile, princi­palele localuri de petrecere, casârmile, etc. indicând și situațiunea lor pe­­ plan. Prețul unui exemplar lei 3.50. Dr. î. I­iriac S’a mutat strada Primăverei. 38. Consultațiuni de la 5 la 6­ 0A CARETA Se vinde oă caretă nouă de oca­­z­iune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Griviții Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. 107 A apăul: ANUL 2000 de E­D. BALLAN.U 1 LEU la administrația Românului și prin­cipalele librării. D-nu HORIA C-­A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că să insarcineiia cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni In tote filele de la 8—11 dimineța, 20 bis. strada Speranței. Un profesor doresce a da lecțiuni în vre­un institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. A APARUT IN EDITURA CAROL ÉI, Mi 16, strada Doamnei, 16 ’* ANUARUL BUCURESCILOR PE ANUL 1891-1892 EDIȚIA IX COPRIN P&ND: IM tuturor powurounftUr fi tchurtruar&r­tm ;7«­ritmlc, «trui­l «utorMfoor ft­­ un.­i)marorr,.it/lettoor mfttUH tlin MrwlMnl, strtin«t» starttottMro, AwtttuMlo <U *rt4U fi 1» Mu-Awtn, SeMtN­ftU, pro/MoniU re, Jioul lori/ at tai­lor JWata Mamena, JWnorortiit ft Tariful ~ •ia taaUUr ft TatfraJetar, Taaihr nan Polidrolor ! Pu­ J taaUlar 11 TaUfra/dar. Taa*k>r nannale­r«cM ft «*ul, JM Tarif mimam, Mintami, tiroide OarilaU­ m noimi« Wu­ștf« M MtAiiul, fiamul crețului »utur.rH eu un Imit­­«Su țt tratdm, triiemi rub­fo ta jU­tar. terai* «wi fi fta. «wM tataiam Mm OvUalț, Taieta Minților, h­o­tM monetar, tu., ele. Fitpd mai exemplar NUMAI 8 LSI Mm fMtft U Sdttor, tirada Viurai IO. șl la pSitaaipalola tJÎrirll die Capital*. OU 4 4^ uUt ț>I u JE MJJS8A BUCUKE8C1 â sire p. oi: — 81 Oet. 1888. 1884. 1890. i 20 1. 1.. . */. . i­enta rom. per. 1876 6*1, . Renta română smort. 6 T. . Renta smort. 4 ° 1„ . . . . » (Schnldgersehreib.) . Oblig. de Stat U. P. R. 8*|, . Renta rom. (Rar, conv.J 6"f. . împrumutat Municipal 68|o . Imprimutul Oppenheim 8*/0. Obl. Casei Pensiunilor. . Oblig. sie cem Bnom­. B » » * » » » » „ corn. Bne. en Ses. Scriari­ funo. rurale 7" Scrisori funo. rurale 5" Idem urbane 7*/, . * 6 •/.. . . . » 5'/............... Scrisori fonc­are orb. lag­ . Bane» Naț. (5001. vin Intr ) See. Dada­ttom. (2SO Ief­tin) Boo. d'Reig. N*­, (2001. rl­t.) Prima Sos. rom de vestig. Boa­­r. de eos. (350 i. Th­e) Loc. de basalt artificial , , n pentru f„feri8. hârtie­ . Agio.................................... Strainab Londra 8 ion! ................... * oek. Parie 3 luni....................... cek. . ’ . . . . 3 luni * . . . oek. . * . . . . » Berlin» Viena » Ag­e­rsk. Casa 99 */« 96 - 81 *­* 102 - 268 92 % 94 */« 99 */» 103 — 102 -92 •/« 84 >„ 1475 358 362 85 ultim 1472 BURSA STREINE Viena 12 Noembre Napoleon de aur................... Galbenul................................. Imperial............................ . Lira turcaiei ....................... Argintul contra hârtie! . . Buble hârtie compter . . Acțiuni credit anstatt . . . Renta metalică 5 la suta .. . Henta Hârtie . . ... Renta aur ....................... SCHIMB. Londra la vedare. .­ ­î Paris la yedere . . > Berlin la yedere . . » Amsterdam la yodsre P A B I S 9 */. C. Renta francesă 4 1 Renta română 3 sută . Ren­ta romănâ 5 la sută Credit mobiliar remis . , împrumutat elen 1839 . . » 1881 ca cupon Banc« otomană .... Datoria turcéesi .... Lese turce........................ SCHIMB. Londra la vedere. » Amsterdam 3 ian! » Berlin 8 Iun! . . BISLIN B Napoleon .... Renta amort. 5 suta .. Obligațiuni nou! 6 suta. , împrumutul Oppenasim 8% Rubla hârtie «asrptaat. . SCHIMB. Londra & Isn.. . * Paria 2 luni , Amsterdam 2 Iun!. . . F. R. 1 36 10 69 100 — 116 — 272 25 90 80 108 40 103 — 113 10 46 77 57 95 97 85 46 66 16 15 94 60 80 60 866 525­­­­ 25 235 212 — 206 36 122 56 122 62 16 15 95 20 100 « 80 40 92 60 205 26 157 10 20 2«

Next