Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)
1891-11-14
Și cine știe ? vom trăi încă destul timp peste, pentru a vedea acesta reformă introdusă și în alte țări. Deorece am recomandat Elvețienilor referendul, care a dat resultate destul de proste, pentru ce are să nu împrumutăm și noi vă dom de la dânșii uă reformă resonabilă, care respunde unei necesități recunoscute? Xreo Tolstoi ),uminarea (Urmare și fine (1) Nevasta vechilului autoise ce a poruncit barbatu-séa starostelui, merse la el și începuse-l rege. Ea era un femee tâcuta și avea un inima bună. Pe cât putea, domotea pe bărbatul seu și lua In apărare pe țerani. — Prietine Mișinka, — <J*se ea acuma, — dar e pacat sa lucreze ómenil Intr’un di mare cum adi, serbatórea domnului. Pentru numele lui Christor îndurate de țărani, Mihail semienovici nici nu baga in sema vorbele ei, le lua in rîs și dise batjocoritor . — Mă muiere, se vede ca prea de multa vreme nu ț’am mai uns spetele cu biciul, ca ai devenit așa de Indrasnec, de a te amesteca In nisce lucruri care nu te privesc ? — Prietene Mișinka, visat-am un vis rea despre tine. Lasa-l in pace pe bieții țerani. _ Curat vorba mea ! Nu t’am mai dis că prea mi te ai îngrășat, și credi ca de acu biciul nu te va mai pătrunde. Mai bine căutați de tiéba 1 Mihail Semionovici se și supărase iac, o lovi peste gură cu luleaua aprinsă, o puse pe fuga și dete porunca de a pune masa. Le amiaza mânca racituri, ciorba cu varza, carne de porc, friptura de vițel, compot, bea lichior de cireș, mânca prăjituri dulci și chema apoi pe bucataresa, se-i cânte ceva, el singur lua guitara și o acompania. Mihail Semionovici e vesel, glumesce și se juca cu bucatăresa. Starostele vine spre a-și face raportul, și pleca. «Ara amețiil?» striga Mihaiu Semionovici. „O seara el are un despatiu« intrega»? «Ați arat deja mai mult ca jumătate“. «Lucréza are cu hărnicia? «Ua, lucréza bine—ii e frica». „Dar brazdeza are pământul, cum se cuvine?» „famentul e mele și brazdele se trag cu ușurința». După un tăcere de câteva clipe, vechilul Începe din nou : «El, dar de mine ce mai vorbesc ? — mă blestema, ha?» Starostele halaluiește din gara, Mihail Semionovici Insa ’i poruncesce a spune adeverul adevărat. — Spune bre! ce te ,codești— dar n’ai dis tu, ei au da». Pi n urmare ce-ți pasa ție? Spune adeverul și o se te resplatesc. in cas insa daca ’i vei ascunde, se știi — să nu-ți fie cu supărare, te biciuesc până ce te vei satura. Hei, Katiușa, ia dar un pahar de rachiu, să aiba chef de vorba.» Bucataresa dete starostelui un pahar de rachiu. »Starostele ’1 felicita de sărbători, bău rachiul presentat, își șterse buzele și începu a povesti. Tot una e, se gândesce el—a mea e vina, dacă omenii nu e prea lauda? o să-i spun adevărul cum este, dacă vrea așa. „Da, Mihail Semionovici, te vorbesc de zeu—nu’8 mulțumiți de tine.» „Ce die, ce die ?» «pic ca... tu nu credi in D-zeu.“ Vechilul rise. «Cine a dis ca nu cred?» «Nu uuu, dar toți die așa, că... ai făcut tovărășie cu dracul.» Vechilul zise iar: „Bine, bine, dar acuma să’mi spui ce graesce fiecare în parte, Vasuka ce a mai dis ?» Starostele nu prea avea pofta de a vorbi de râu pe însăși satenii săi, dar hrănise el de multa vreme uâ dușmănia apriga împotriva lui Vasile. „Asta,“ respunse el, «te înjura mai reu ca toți cei l’alți.* «Ce did ? i-a spune’mi și mie.» „ZoÜ, mă îngrozesc sa repet vorbele lui. Di ca n’o sa mori ca creștinii...» «Ai aracului hoț 1 dar cât nu me fura și nu me ciupește ”. Boțul aracului 1 bine, bine Vasylia 1 lasă ca ne socotim no, n’ai grija. Hei, dar Tișka, câinele cela ce mai latra de mine?“ „Toți sunt nemulțămiți de tine.» „Dar spune și tu mai lămurit, anume ce die ei de mine». «Zău ca nu’mi vine sa mai repeti și cu vorbele lor nelegiuite.» «Dar fugi încolo cu nelegiuirea. Hiî începe de spune și nu mi te mai codi.» 1) A se vedea „Românulu“ d; la 13 Noembre. 1. _____ ROMANUL 14 NOEMBRE 1891 „Au spus : să dea D-zeu, ca să’ti plesnească burta, pentru ca să’țliasâ matele.» Mihail Semionovici facu mare haz de sudalma asta și ridea din tóta vrema. «Sa vedem cui o sâ’î lasă mațele mai íntâiu, mie sau lor! cine a dus asta ? Tișka, de?» «Ce bine nu te-a vorbit nici unul. Toți te înjură, te blestemă și te amenința.» „Der Petrușka Micheiew ? ce spune ? T’a apucat și el de blestemății?» «Nu, Mihail Semionovici, Petru nu înjură.» „Atunci ce fac,e ?» „El e singurul dintre țărani, care n’a dis nici măcar ua vorbă. Ciudat om ! m’am mirat și eu.» «Te-ai mirat ?—de ce ?» „S’au mirat toți țăranii... de ce cea s’a apucat el sa faca...“ «Dar ce a făcut ?» „Cum am ajuns pe câmp,—el ara pe locul cela pieziș de lânga Türkin— aud cântând, încet și frumos, și pe plug între oiști lucesce ceva...» „Hei ?» «Nu flacărâza. Mă apropii și văd un luminare de paște de cinci copeice e lipita de oiște, arde și nu se stinge.» Vechilul ’nceta a rîde, puse guitara la ua parte, lasa capul în jos, cădu pe gînduri, ședea și tot ședea; pe urma trimise afara pe staroste și bucataresa, se culcă in pat după perdea și ofta — oftatul lui semăna cu gemătul unui car greoia. Nevasta se apropia de el și începu sa’i spue câte și mai multe, sâ’l întrebe ca ce are de ce oftaza. El însa nu respunse. De la data striga: «M’a biruit. De acum mai sunt cel de de alta data.» Femeia se puse sâ’l liniștescă. „Dute la el, da le voia se plece acasă», dise ea. «Atunci n’o sc ai să te temi de nimic. Ce ai ? înainte erai atât de nefricos, și acuma arăți a fi așa de speriat.» «Sunt pierdut», striga el, „m’a biruit. Cât despre tine, fugi de aici, câta vreme mai ești sanatasa, mintea ta nu ajunge pentru a ’nțelege acesta.» Și nu se sculă din pat. Dimineța se scula, își cânta de treaba ca de obicei— dar nu mai era acelaș Mihail Semionovici, sufletul său era tulburat de un presimțire. Din ce in ce deveni tot mai gânditor și nu se mai interesa de nimic. Sta mereu acasa. Boieria lui n’a mai durat munta vreme. După paște a venit moșierul. Chema pe vechil. Acesta insă era bolnav. A doua d’ a mai trimis uă data după el, dar tot bolnav era și acum. Și cum a aflat boierul ca vechilul s’a făcut bețiv, i’a dat afara din slujba. De aci înainte Mihail Semionovici trăiește lângi omenit din curte, fără nici ua îndeletnicire. Ajunseréa de tot, își lcuse tota averea și în cele din urma cădu atât de jos încât fura de la nevasta sa brobodele și le punea amanet în cârciuma din sat, pentru băutura. Până și țăranii începură sa aiba mila de el și -l mai cinsteau din când în când. Nu trecuse bine un an, și Mihai Semionovici muri ca cerșetor și bețiv. FELURIMI Ua femee bandită. — Din New York se scrie: De câteva luni fneece împrejurimele orașului Helena, din statul Montana, (America de Nord) au fost adânc emoționate de niște coșuri de jaf care devenea din ce în ce mai dese. După ce însera, populațiunea nu îndrăznea sa iasă in oraș, și încă in penultima săptămână trei persone au fost prădate din an’amiada mare, în mijlocul orașului. Poliția cercetă cu forte multa activitate, pe tote drumurile circulau patrule, și agenți secreți cantau peste tot locul și stetea la pânda. In zadar. Câ singura dată numai a avut loc un colisiune intre poliție și bandiți, in care polițistul Grogan a fost rănit de morte cu au giente. După aceea autoritățile recurseră la garda civică, și mai multe companii înarmate pănă în dinți porniseră sa caute pe răufăcători. In naptea de 17 Octombre două agenți polițienești puseră mâna In apropiere de calea ferata Pacifica, pe un baiat care le păru a fi suspect și care nu le putea da răspunsuri satisfacatore la întreuârile ce i ie-au pus. Începând de a ’i cota cu deamânuntul prin tote buzunarele,ei găsiră la densul un cosomic furat, și ce e mai mult, din cercetarea acesta a resultat ca „baiatul“ e un femee. Um íuchisarea preventiva ea adresa un răvaș unui prieten anume «Henry Miller,» prin ajutorul cărui râvaș a pus mâna pe el și l-a arestat. Arestata aflând despre acesta noua arestare, a mărturisit totul. Numele ei este Helene Forsland și e de origina din Norvegia. Părinții ei au locuit timp de mai mulți ani în Oregon. In virsta de șaptesprezece ani ademenise pe un concetațen al ei Clark, din Stavanger, de a fugi cu dânsa și de atunci înainte, sedusa de Clark și lipsita de ori-ce mijlace de traiu, s’a dedat împreuna cu den jsul banditismului, la început cu neplăcere pentru ca era cam fricosa, pe urma insa ! când a vănjut cât e de ușor de a despoia și pe omul cel mai sdravan de obiectele lui de valore, când îl pus pistolul pe piept; ea incepu a ’și exșercita singură meșteșugul într’un district, iar tovarășul ei baga grota într’un alt district. Printre alte multe Helene Forsland a pătruns într’un casa din orășelul Butte, în care dormea ua dómna, o amenința cu revolverul și scose de la ea 30 de dolari. Clark (Henry Miller) e un bărbat îndrăzneț și zdravan, tot el e acela care a împușcat și pe Grogan. Merse așa de departe cu cutezanța, încât pătrunse va data într’un restaurant unde amenințând cu revolverul pe restauratorul, acesta a fost silit sa -i dea toți banii din casa. Tovarășa Iul se teme de brutalitatea sa si -i e frica ca el sa nu o omore deca va afla ca ea a aruncat în mânere poliției, din nebăgare de somn. Bandita purta un comptabilitate perfecta despre «veniturile» sale. Totuși se crede ca „doamna“ Forsland va scapa cu va pedepsa ușura. Jucării de ale poeților.— Pierius, un poet încornorat din evul mediu, a scris un poesie dedicata lui Cristos, în care fie ce vorba începea cu „C“ și o poesie Impératului Maximilian, La care fie ce vorba începea cu „M.“ Lope de Vega, celebrul scriitor spaniol a scris cinci nuvele, din care întâia nu conținea nici un „A,“ a doua nici un «E.» a treia nici un «I.» a patra nici un „D“ iar a cincea nici un «U.» Un mijloc nou pentru împedecarea accidentelor pe căile ferate. — Un 4>arpansian ne spune ca preotul Vergely, de la biserica Uapolenac ar fi inventat un mijiloc de a imspedeca accidentele drumurilor de fier, atât de multe aeji la ordinea zilei. Ce credeți ca este acest mijioc? Masuri de precauțiune ? combinațiuni protectare ? Nici de cum. Procedeul este mai puțin complicat. Pentru ce,și a 4tfel, calatorii n’ar avea un patrona speciala ca marinarii ? și a Înființat Notre Dame de la Gare. Cu puțini bani, neaparat, aderenții vor primi Rugăciunea Intinerarului, cuvinte de preotul Vergely și musica de Wagner de la Gardenac. Acest intinerar este pus pe versa unei imagine a Feciorei ce preotul adreseza credincioșilor doritori de a se înscrie In In cartea de aur a asociațunei, ba vede de aci însemnatul serviciu C3 acest imn intempinator este chiemat a da. Când din întâmplare va locomotiva, prin neglijența unui magasin ar intra pe un cale gresita și ar ajunge cu fata ințiala înaintea unui tren care vine in sens invers, e destul ca mecanicul, lăsând d’ua parte frâul adesea neputincios, se incepa cu glas tare întâiul cuplet al Itinerarului pentru ca amandoua trenurile imarmurite a acesta musica sânta, sa se opresca Indéta. Piarul francez dupa care reproducem acesta scrie curiosa, se razama pe umanitatea companiilor drumurilor de fier spre a cumpâra un număr însemnat de acest cântice pentru călători și a le răspândi cu gramada prin vagone. Cu modul acesta cutiele mișcâtore vor deveni cutii de musica cari vor fi cântate ca și concertele și cele l’alts locuri da petrecere. Femelele francese de altă data.—Cu ocasiunea săpăturilor făcute la Schleiden, în Prusia renana, s’a descoperit un cimitir franc care se crede câ este din secolul al 11- lea son al IV-lea. El cuprinde 100 morminte. Scheletul femeielor masura cele mai multe un metru și opt d^ei centimetrii lungime, acelea ale bărbaților nu sunt mult mai lungi. Spionul. — Intr’un hotel mobilat un domn întreba pe stăpână casei: — Cine este acel domn care ?ede In camera de lângă mine ? Trebue se fii un om finiseit, căci nu face nici un zgomot. — Ași voi se scia bucuros cine este, răspunse stăpână casei, câci nu’mi face nici un déta un cuvânt, sta tota ciMa închis în camera sea. — Nu ese nici un déta ? — Nu, domnule, încet. —■ Negreșit, décá este din al Poliției 1 lețetaliIei Baia de mare artificială : Clorura de sodă 7 kg. = 500 gr. Clorura de magnesia 2 kg. 500 » Clorura de sodă 2 kg. 500 » Clorură de calciu 500 » Clorură de potasiu 60 » Se se disolve totul in apă caldă, și se se zabovesca 20 minute în baia. A apărut: Almanahul Românului pe 1892. Acest almanah, format mare, pe hârtie velină conține : Partea calendaristică Calendarul pe 1892 Gregorian și Iulian,— Sărbătorile legale,—sărbătorile naționale,—sărbători catolice— calendar ebraic. Partea literară Despre calendar de Zamfir Filotti. —Ion Brătianu, geniul seu, operara economică și financiară de I. I. Nacian.—Cele trei ludițe, poveste de A. Mariensky.—Din jurul vetrei, ghicitori de G. Bulgărescu.—Dame de Sărbători de Radu D. Rosetti.—Blagoslovirea Țiganului, anecdota populară de I. Demitrescu Ghiocel.— Mariera, schița din vila Bucuresciană, de Ion Russu.—Gând de tomna (poesie) de Radu Rosetti. — Cugetări de Elena Veronca.—La cerul Pe câmp (poesie) de D. Teleor.— Naturalistul și prietenul seQ, dialog In versuri de Cecilia.—Orgoliu, poesie de Teleor. —Brosca și Boul de idem. Teodor Aman de G. Stanceacu. — Catastrofa din Moenchenstein de Ziber — Prinderea lui Licinski.—Dicționar de proverbe—Fasele Lunei. SOIRI ECONOMICE* I Operațiunile cerealelor efectuate în portul Brăila la 28—30 Octombre st. v. Felul Ilector. Libre Lei Observațiuni Por. v. 1300 58 l/a 11. Magazi , 1000 59l/s 11.20 Por. u. 1500 60[/2 10.85 » Orz 2300 421/2 8. » » 2000 438 20 » 1200 ° lo ki. 14.40 Gran 6000 58 14.90 , 12000 53 [/2 15.80 , 2500 53 ]/a 13. » 1600 57 14.25 » 2000 563M 14.40 Meia 450 588. » Secară 2300 51 l/a 13.75 Cab. « 2200 513/4 13.80 V. F. Sbbsu. Ilustrațiuni C. A. Rosetti după ultima fotografie,—Biserica Bucur, — General Florescu, — Mănăstirea Argeș, — M. Gogâlnicean,—Biserica din Câmpu Lung—Dimitre Giani,—Catastrofa de la Moeehenstein,—Ion Ghica, — Mitropolia din Iași,—Mitropolia din Bucuresci,— Th. Aman,—Sf. Gheorghe Vechiu,—P. P. Carp, — T. Maiorescu. Prețul broșat 1 leu 50 bani, cartonat 2 lei. La administrația Românului și la principalele librării. Biblioteca „Românului“ Romano a 1 leu volumul 1. Zaira de A. Mathey 1 volum (488 pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccoue, 2 volume. 3. Grósnica rSsbunare (fiul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 voi. 4. Femeia misteriósa de Jules Mary 2 voi. 6. Pirații chintei de Fanny Loviot și și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 vol. (462 pagine) 7. Căpița Roșie de Fanny Notley 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 vol. Ulmit de Henry Grenville 1 voi. 10. Uă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De voudare la administrația Românului și 4 la principalele librarii. Sumarul revistelor A apârut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Balcescu (Biografie) de N. Iorga. Albastrele (Poesia) de G. din Moldova. Un francez candidat la tronul țarei românești de G. Ionnescu—Gion. Cântăreți (Poesia) de Șt. Crucian, Operile lui Anton Pan de G. Dem. Teodorescu. Il Marina.r(Poesia) de N. Iorga. Materialismul în Spiritism de B. P. Bărdău Cine-î Nu dăm (Anecdota de Th. D. Speranță. Ovreiul la Raia snova) de D. Stancescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne despărțim (Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatorele ilustrațiuni : Nicolae Bâlcescu.—Banchetul lui Herod. de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. BIBLIOGRAFI A eșit de sub tipar uă broșură de actualitate : Dobrogea. — Reformele economice și sociale ce ea reclamă de d. I. I. Nacian. De ven4are la librariele Haimana și Soceca. Prețul 2 lei. * A eșit de sub tipar. Vechile cronice moldoveneșci, pănă la Urechia. texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum in-4», XVI+291 pagini și doue facsimile. Lito-Tipografia Carol Gabitrețul Giei. Se afla de vinoare la principalele Librării din Capitală. • * A eșit de sub presa și se afla la librăria Socec (prețul 2 lei), Istoria literaturei latine, de dr. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalaureat (conform programei învețâmântului secundar). In editura magasinului de musica Const Gebauer a apârut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu intitulata, Plângere asupra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusa de Una Esmeralda Gardéev. Edițiunea este forte frumasa și are pe coperta fotografia bine reușita a răposatutlui. Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 50. « Culegere de articole d’ale lui Mih. Eminescu, aparute in Timpul din anii 1880 și 1881, broșura în 8-a mare, prețul 1 leu, a aparut in edițiunea Librăriei lg. Ravnani în Bucuresci. * In editura librăriei Socecul Comp. au aparut de sub tipar Legende române culese și adnotate de V. A. Urechiă și se alia de vetere la librari editure și la tote librăriile din țara. Prețul unui exemplar 3 lei. 31. A apârut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 pâna la 3 luni ie 1891 precum și cu jurisprudența celor alte instanțe judecătoresc! „e George N. Fratoștițeanu, procuror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. Format în 16 °, conține 310 pagine. Se afla de vândare la tipografia «Gutenberg, strada Dorinel, 23, Bucuresci. * Noutăți musicale : In editura magasinului de musica Const. Gebauer a aparut Sărba Popilor cu text comic de Turel, J. Anestin. Prețul lui 150. * A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogălnicenu, discursuri pronunțate de delegații studenților universitari cu prilejul inuformintal lui M. Cogalnicenu. Broșura se vinde in folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului răposat, și in folosul liget pentru Unitatea culturala a Românilor. A aparut ia carte cu titlul: Fata Lunei» și Biserica infinitului». Iancu Theor. Prețul 3 lei, 60 bani. Pentru cereri de oriunde, depasit la librăria Theodosiu Ioanițiu l’strada Șelari 18. * A apărut de sub tipar A uă interesantă lucrare intitulată: Schnța armelor de D. Elian de la Gruea. Cartea cuprinde 250 pagine și peste 50 gravuri privitore la exercițiul armelor. Prețul este 3 lei. * A apărut in editura lito-tipografiei Carol Gobi, str. Domnei 16. Noul plan al Bucurescilor (nu 8 culori) însoțit de un indicator alfabetic de tote stradele capitalei și monumentele principale, autoritățile, fabricele, instituțiunile publice, sc0lele comunale cu noile denumiri, hotelurile, principalele localuri de petrecere, casârmile, etc. indicând și situațiunea lor pe plan. Prețul unui exemplar lei 3.50. Dr. î. Iiriac S’a mutat strada Primăverei. 38. Consultațiuni de la 5 la 6 0A CARETA Se vinde oă caretă nouă de ocaziune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Griviții Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. 107 A apăul: ANUL 2000 de ED. BALLAN.U 1 LEU la administrația Românului și principalele librării. D-nu HORIA C-A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că să insarcineiia cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni In tote filele de la 8—11 dimineța, 20 bis. strada Speranței. Un profesor doresce a da lecțiuni în vreun institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. A APARUT IN EDITURA CAROL ÉI, Mi 16, strada Doamnei, 16 ’* ANUARUL BUCURESCILOR PE ANUL 1891-1892 EDIȚIA IX COPRIN P&ND: IM tuturor powurounftUr fi tchurtruar&rtm ;7«ritmlc, «truil «utorMfoor ft un.i)marorr,.it/lettoor mfttUH tlin MrwlMnl, strtin«t» starttottMro, AwtttuMlo <U *rt4U fi 1» Mu-Awtn, SeMtNftU, pro/MoniU re, Jioul lori/ at tailor JWata Mamena, JWnorortiit ft Tariful ~ •ia taaUUr ft TatfraJetar, Taaihr nan Polidrolor ! Pu J taaUlar 11 TaUfra/dar. Taa*k>r nannaler«cM ft «*ul, JM Tarif mimam, Mintami, tiroide OarilaU m noimi« Wuștf« M MtAiiul, fiamul crețului »utur.rH eu un Imit«Su țt tratdm, triiemi rubfo ta jUtar. terai* «wi fi fta. «wM tataiam Mm OvUalț, Taieta Minților, hotM monetar, tu., ele. Fitpd mai exemplar NUMAI 8 LSI Mm fMtft U Sdttor, tirada Viurai IO. șl la pSitaaipalola tJÎrirll die Capital*. OU 4 4^ uUt ț>I u JE MJJS8A BUCUKE8C1 â sire p. oi: — 81 Oet. 1888. 1884. 1890. i 20 1. 1.. . */. . ienta rom. per. 1876 6*1, . Renta română smort. 6 T. . Renta smort. 4 ° 1„ . . . . » (Schnldgersehreib.) . Oblig. de Stat U. P. R. 8*|, . Renta rom. (Rar, conv.J 6"f. . împrumutat Municipal 68|o . Imprimutul Oppenheim 8*/0. Obl. Casei Pensiunilor. . Oblig. sie cem Bnom. B » » * » » » » „ corn. Bne. en Ses. Scriari funo. rurale 7" Scrisori funo. rurale 5" Idem urbane 7*/, . * 6 •/.. . . . » 5'/............... Scrisori foncare orb. lag . Bane» Naț. (5001. vin Intr ) See. Dadattom. (2SO Ieftin) Boo. d'Reig. N*, (2001. rlt.) Prima Sos. rom de vestig. Boar. de eos. (350 i. The) Loc. de basalt artificial , , n pentru f„feri8. hârtie . Agio.................................... Strainab Londra 8 ion! ................... * oek. Parie 3 luni....................... cek. . ’ . . . . 3 luni * . . . oek. . * . . . . » Berlin» Viena » Agersk. Casa 99 */« 96 - 81 ** 102 - 268 92 % 94 */« 99 */» 103 — 102 -92 •/« 84 >„ 1475 358 362 85 ultim 1472 BURSA STREINE Viena 12 Noembre Napoleon de aur................... Galbenul................................. Imperial............................ . Lira turcaiei ....................... Argintul contra hârtie! . . Buble hârtie compter . . Acțiuni credit anstatt . . . Renta metalică 5 la suta .. . Henta Hârtie . . ... Renta aur ....................... SCHIMB. Londra la vedare. . î Paris la yedere . . > Berlin la yedere . . » Amsterdam la yodsre P A B I S 9 */. C. Renta francesă 4 1 Renta română 3 sută . Renta romănâ 5 la sută Credit mobiliar remis . , împrumutat elen 1839 . . » 1881 ca cupon Banc« otomană .... Datoria turcéesi .... Lese turce........................ SCHIMB. Londra la vedere. » Amsterdam 3 ian! » Berlin 8 Iun! . . BISLIN B Napoleon .... Renta amort. 5 suta .. Obligațiuni nou! 6 suta. , împrumutul Oppenasim 8% Rubla hârtie «asrptaat. . SCHIMB. Londra & Isn.. . * Paria 2 luni , Amsterdam 2 Iun!. . . F. R. 1 36 10 69 100 — 116 — 272 25 90 80 108 40 103 — 113 10 46 77 57 95 97 85 46 66 16 15 94 60 80 60 866 525 25 235 212 — 206 36 122 56 122 62 16 15 95 20 100 « 80 40 92 60 205 26 157 10 20 2«