Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)

1891-11-15

vom­ putea stimula pe ci­ xton­ Romănului cari putând vor Întreprinde asemenea lucrări ce aduc felose reale autorilor lor, cum și economiei naționale, exploatând în limitele posibilităței tot ce natura ne-a oferit în sânul pământului, vă rog să primiți cu a­­castă ocasiune pe lângă afecțiunea, stima și considerația ce ve port. De la Câmp. File din vreme i. Singur. In odaia mea liniste de mormînt. La gura sobei liniscii stau și privesc lemnele care ard , încet, la flăcările nebunatice ce’și schimb mereu culorile. Vai ce pustie’­ odaia ce bine ar fi se mai fie cu mine un singur prietin ! Ce dulce ne-am povesti Intre noi ale nostre, n’am mai simți vremea cum curge; am fi atât de fericiți! Dar și prietinii cât sunt de rari. Totuși însă nu uit că am și eu prietini buni și curați la inimă, dar cari sunt departe de mine. NI revăd și surid când atâtea amintiri frumóse mi se redeștept în minte. Acele luni perdute, acele vre­muri de-atunci când eram alături cu toții s’au stins. Și amintirea nu ie de­cât simfonia dub­să a unui cân­tec trecut, depărtat, pe care cu cât dorim să-i mai ascultăm vă dot­, cu atâta devine mai încet, se perde mai mult. N­ Me gîndesc la tine iubito, ș’ade­­sea ori încep să pling. Nu’mi pot închipui cum nenorocul a putut să ne fie dușman pân’într’atâta ca să ne despartă atît de mult unul de altul. îmi pare a fi un lucru aprópe fatal, că uă dragoste curată și pro­fundă Urăște după sine uă lume de întristări, uă lume de nefericiri. Am citit din suferințele sărmanului Wer­­ther, și mi se pare c­ă aceiași surb­ a studoniat dragostea nóstră atît de mare. Sărmanul cât a suferit, cât amar n’a sorbit dinsul până ce uă viață plină de atîta sbucium, a tre­buit să fie curmată. NII E mult timp de atunci iubito, de când ne-am despărțit, de când par­fumul buzelor tale a putut să se așternă pe ale mele. Acel săruți lung și dulce, mi-a înseninat mult viața mea. Ce vrei ? așa e omul. Când ini­ma lui se mistuie și glodurile veș­nic îl sunt în luptă — totul pentru a’și ajunge idealul său:—s­cînd viața fără acel ideal i se pare un labirint de supărări, uă singură raZă, uă singură adiere de sus, de la idealul seu, i-ar reîmprospăta puterile, I ar da curaj înseninîndu’l sufletul și i’ar zice mereu înainte ! Dar mie cine să'mi mai dea curaj, cine să’m­i mai șoptescă, înainte! Tu ești a­­tât de departe și adierea buze­lor tale nu póte s’ajungă la mine. De câte ori nu mă gândesc la tine și plâng când văd cât e de pustie lumea fără tine. IV. Citesc scrisorile tale, și de ași pu­tea le ași ceti mereu, uă viață întrega. Dar ele sunt de mult. Acum m’ai dat uitărel, căci nu’mi mai scrii un rând. Și cuvintele poetului îmi resar ca niște flori în minte . De ce nu ’mi scrii un rând iubit-o Pe fața mută a unei foi­țe fericită ar fi lumea De ne-am iubi într’ânsa noi ? * E vreme de­­ când tu nu ’mi-a­ scris, zadarnic aștept scrisori’e tale. Dar le citesc pe cele din trecut. Și ele ’mi spun multe, ș’atât de drag pare că ’mi vorbesc și iarăși mă gân­desc la tine. Negreșit ș’acum trebue să fii frumosu, vai cât sunt de fericit, că am putut săruta acel ochi plini de o îngeresca văpaie să’i sarut­ numai o dată. îmi e deajuns. Chipul tau însă ie atît de viu In sufletul meu de'mi pare că te văd stringăndu’mi manele cu putere, trăgîndu-mă mai mult la fi­nul tau, șoptindu’mi, te iubesc. V. Ș’adesa ori, gînditor mai trec pe aceleași cărări pe care am mai tre­cut vă dată. Te aștepti în zadar , pustiu. Zadarnic nopțile te aștept In pielea razelor de stele Mai pârfisit, nu’mi mai apari Miresa visurilor mele. Obosit, cu pașii liniștiți, cu gîn­­durile triste încet mă reîntorc acasă. Și adormind, visez că tu iarăși vii lângă mine, șoptindu’mi te iubesc. Gheorghe din Huși. ROMANUL 15 NOEMBRE 1891 Iubita lui Robespierre Când după vestita măcelărire de pe câmpul lui Mart, Robespierre s’a mutat cu locuința la familia Duplay, acesta se compunea dintr’un fiu de 18 ani și patru fete. Iată numele celor patru fete : Sofia, Victoria, Eli­­­sabeta și Eleonora. Acesta din urmă * era pe atunci de 25 ani, un fată * care nu era tocmai frumosă, dar * frumușică. Fața ei drăgălașe dar tot l­uă dota energică, era încadrată de­­ un por blond auriu care prins în­­ plete în giurul capului, lăsa se a­­­­pară uă frunte plastică care trăda uă resoluțiune bărbătescă. Sunetul vocei sale și ochii aveau uă espre­­­­sie melancolică, ca și cum ar vedea­­ cu spiritul apropierea unei nenoro­­­­ciri, trăsătura acesta a feței sale era­­ atenuată pre­cum prin vioiciunea și i­mobilitatea sa. Eleonora purta un o îmbrăcăminte simplă dar plină de­­ gust. Tenora fată, daci trebue să ne exprimăm ast­fel, a primit un dublă educație: acea care’i au dat’o pă­rinții și aceea pe care ’și a dat'o ea însăși. Era în stare se petreca ceasuri întregi de a rîndul în bibli­oteca tatălui ei pentru a studia a­­colo uvragii prăfuite despre Morală, Economia politică și națională etc., după cum se vede uvragii, care nu prea sunt cetite de femei. Și fața asta cu caracterul straniu se amoreză cu uă paternă ard­orare de Robespierre al cărui exterior nu avea nimic care se fi putut explica­­ un ast­fel de înclinare pătimașă. Era el dera atât de simplu, ba chiar cât se pute de neînsemnat, la vedere. Cu fața lui îngustă, palidă, care se­măna cu cea a unui dihor și care trădea puterni neinfrânate, el părea a fi mai degrabă un tartuffe, de­cât un «tribun incoruptibil». Dispunea însă de un elocința cu totul particu­lară și vocea lui avea ceva senti­­m­ental: împrejurarea acâstă ca și fața sa suferitőre și palidă, o fi fost pute pricina dragostei Eleonorei pen­tru el. Eleonora își petrecea filele cu gos­podăria, cetirea și pictura; era un elevă a celebrului pictor Regnault, rivalul lui David.. Ea lucra cu alte trei­zeci de eleve în atelierul lui Regnault, dar grație facultăților sale sufletești și mai ales a întregei lirei sale, ea ocupă un­ loc singular, co­legele o iubeau și o stimau, nu în­­drăzneatt insă să intre in legături mai intime cu densa. Nu scia ni­meni despre relațiunele ei cu Robes­pierre. Cu atât mai mult fetele au fost viu impresionate de două întâmplări care s-au urmat una după alta și care au înălțat și mai mult stima și con­siderația de care se bucura Eleonora. Regnault, care purta u­ barbă lungă impunetare, a fost denunțat de ri­valul și dușmanul său David la un ședința a clubului iacobin pentru a­­cesta modă neobicinuită pe vremea aceea, și era să fie arestat după in­­sistențele și m­trigele lui David. Eleo­nora afla aceasta la oă întâlnire ce a avut’o cu Robespierre, se hotărî de a ’șl scăpa pe iubitul ei profe­sor. Pictorul primi un avis anonim scris de uă mână de femee, și în acelaș timp și sfatul urgent de a-și tunde barba. El a fost destul de cu­minte și a ascultat de sfatul anonim ; a doua­­ zi intră în atelier , cu barba rasă , de­ore­ce însă fața lui era forte brună, părțile obrajilor acoperite î­­nainte de barbă, contrastau foarte mult la culoarea lor albăstriu-albă cu restul obrajilor, amenințaseră ast­fel de a’l da de gol. Elevele au ris cu hază afară de Eleonora. Ea scose din scrin două culori, le ames­tecă și frecă cu ele atât de bine o­­brajii și bărbia lui Regnault în­cât de acuma nu mai contrastau de loc cu părțile feței arsă de sare. «Acuma n’o să vă mai aresteze»,­­pse ea cu glas hotărât, «se urmăresce barba, dar nu omul!» și așa s’a și întâm­plat, după cum a precis ea. Regnault n’a fost arestat. Al doilea cas e următorul : Uă colegă a Eleonorei veni într’una din Zile la atelier forte mâhnită, cu ves­tea, că e aleasă de a reprezenta la «sărbatórea tinereței» rolul rușinos, pentru că fată mșinosă, al zeiței. Tote erau adânc mâhnite de știrea asta, dar nu scia nimeni ce să facă. Eleonora încă sfătui pe desnădăjduita de a’și face la croitor «costumul» respectiv și de a’și arăta peste tot locul veselia cea mai mare, că toc­mai ea a fost alesa pentru acésta onore. Insă în ajunul serbătoriei se bea trei grame de acid tartric ; și când vor veni se o ia, vor găsi’o bolna­vă și ast­fel va fi dispensată de a lua parte la serbare“, fără de a cădea ■ pe densa cea mai mică bănuială.— Se împlinise și prezicerea asta a Eleonorei! Mai necunoscută și mai originală va fi, credem, susținerea noistră că Robespierre n’a fost doborât nici de Caterina Teo, nici de Madame Saint- Amaranthe, nici de Cabarrus—ci de însuși iubita lui, că Eleonora Duplay a adus la îndeplinire peirea sa. Ou­mar acesta care nu a putut fi sdro­­bit de către dușmani cu tdtă șirete­nia și înverșunarea lor, a căzut din pricina unei vorbe imprudente a unei fete, rostită într’un moment când el avea de gând de a săvârși oă acțiu­ne puternică și colosală. Iată cum: Eleonora se certa într’un Z* in a­­telier cu un colegă nou intrată ce era amanta lui Billaud Varennes, și o a­­menință : «O să pun să se înscrie în condica roșie a lui Robespierre, numele teu și al amantului teu.» Vorbele astea avea­u să devie fatale pentru Robespierre. Fata cea ame­nințata, (numele ei nu se cunoște) s’a speriat și s’a deconcertat forte mult de cuvintele Eleonorei, dar pen­tru că era viclană și cu sânge rece, își stăpâni emoțiunea. Ea simulă multă căință, plânse și cer i ertare de la Eleonora, în sufletul ei însă s’a hotărât de a se încredința de a­­devĕrul a­ustunei Eleonorei. Se apu­că de fă cu ochi dulci fratelui Eleo­norei, care o iubea deja de mult, și acesta punându­se pe cercetare a aflat că Robespierre avea în adever uă condicuță legată în marochin ro­­șiu, în care erau notate numele de­putaților suspecți. Condicuță asta, Robespierre o purta la el în­tot­dea­­una într’un buzunar secret al sau­­ducului. Cum a aflat Billaud-Varennes des­pre acesta, el se grăbi de a pune în cunoștință despre cele aflate pe prietenii săi Vadier, Fouche, Garnier și Tallien. Acesta din urmă a cărui amantă Teresa Cabarrus era deja a­­restatâ și care el singur se aștepta de a fi arestată din moment în moment, declara că ar muri cu mare plăcere, numai dacă s-ar putea resbuna pe Robespierre și al sei, începură deci de a făuri tot felul de planuri, dar nici unul nu părea realizabil; de a­­ceea Vadier alerga la prietenul său Carnot spre a se sfătui cu el. Car­not însă care în chestii militărești era un geniu, în dar averi politice era tocmai contrariul : nu se ia nici un mijloc cum s’ar putea pune mâna pe condicuță. Atunci supra­veni­tă Întâmplare, care, hotărîtă de a’l nimici, le aduse mântuire la toți. Coulhon a dat uă masă la care a invitat pe toți de­putații care trebuiau să cadă in cap­cana lui Rob­espierre. Veniră Billaud- Varennes, Carnot, Vadier, Garnier și alți. Era u­ căldură înăbușitore și de aceea fie­care își desbrăca sur­­ducul în antreu înainte de a intra în sala de mâncare. Carnot, care regluse că și Robespierre s’a des­­bracat de surduc, lăsa să treca câte­va minute și după aceea a simulat ua mică indisposiție spre a se pu­tea depărta de la masă. Se furișă în antreu, se încredința dacă nu’l vede nimeni, începu să caute prin buzunarele surducului lui Robes­pierre, dete de buzunarul cel secret și scose condicuță. Acolo găsi notat numele lui și al altor patru­zeci ! Puse iute la loc condicuță, aseme­nea și surducul, și intră apoi prin uă altă ușă în sala de mâncare. I­ cuprinse insă uă frică mortală când băgă de semn că Robespierre lipsea din sală! întrebând unde el i s’a răspuns că fiindul cam rece, s’a dus în antreu spre a’și îmbrăca surdu­cul ! în adevăr Robespierre se în­­torse peste câte­va minute, dar de pe fața sa nu se putea ceti dacă nu cum­va a început a bănui de cea ce s’a întâmplat. Cu toate acestea Car­not nu mai putea ședea liniștit lângă primejdiosul seu dușman, simulă din nou uă indisposiție și se îndepărta pentru a nu se mai re’ntorce. Din întâmplare îl întălni pe Tallien, că­ruia ’i comunică cele descoperite și că și numele sui e printre cele no­tate. Cei amenințați nu luaseră încă nici uă hotărîre­­ ce se facă, când Tallien primi (7 Thermidor) de la a­­manta sa din închisore, să scrisore, în care ’I făcea cunoscut, că a doua zi diminuță va fi dusă la eșafod; și că nu­mai lașitatea lui (Tallien) și a prietenilor sal­e de vină că Robespierre n’a fost încă doborît! scrisórea acesta a înflăcărat energia lui Tallien și ’i dădu curagiul de a merge până la estr­em. Se convinse că singurul mij­loc de a se putea scăpa pe el în­suși, pe amanta sa și pe prieteni, e nimicirea teroristului, întâmplările din­­ Termidor sunt destul de cunoscute, acea ședință memorabilă în care deputații se ri­­ridicară mai întâiu cu sfială, pe ur­mă cu un energie din ce în ce mai mare, împotriva celor doi Robespierre, împotriva lui Couthon,­­Saint-Just și Lebas, și care sfârși cu arestarea celor cinci teroriști. Chiar a doua zi diminuță, Robes­pierre a fost esecutat pe eșafod... Familia Duplay a fost arestată în Ziua de 9 Termidor. Puțin timp după aceea Eleonora cu tatăl ei au fost eliberați; mama ei însă se sinucise în Inchisorea din Saint-Pelagie. Ele­onora muri în epoca restaurațiunei. In moștenirea rămasă după ea, s-a găsit un medalion, păstrat ca uă re­­ligură. Conținea portretul lui Robes­pierre­­... SOIRI ECONOMICE ! Operațiunile cerealelor efectuate în portul Brăila la 31 Octombre st. v.· Felul Ilector. Libro Lei Observațiuni Por. v. 1150 60­/4 10.75 Magaz. » 650 59 10.55 Pol. v. 1000 61V* 11. I » Orz 1000 46­8.85 s » Secară 800 521/a 14. » Meia 850 581/s 7.85 Grau 650 56 14.75 Cai­. Y. P. Sassu. A apărut: Almanahhul Românului pe 1892. Acest almanah­, format mare, pe hârtie velină conține : Partea calendaristică Călendarul pe 1892 Gregorian și Iulian,— Sărbătorile legale,—sărbă­torile naționale,—sărbători catolice — calendar ebraic. Partea literară Despre calendar de Zamfir Filotti. —Ion Brătianu, geniul seu, opera sea economică și financiară de I. I. Nacian.—Cele trei lădițe, poveste de A. Mariewsky.—Din jurul vetrei, ghi­citori de G. Bulgărescu.—Danie de Sărbători de Radu D. Rosetti.­—Bla­goslovirea Țiganului, anecdota po­pulară de I. Demitrescu Ghiocel.— Mariera, schiță din via­ța Bucuresciana, de Ion Rdssu.—Gând de tomna (po­­esii) de Radu Rosetti. — Cugetări de Elena Veronca.—La cerul­ Pe câmp (poesie) de D. Teleor.— Naturalistul și prietenul seu, dialog în versuri de Cecilia.—Orgoliu, poesie de Teleor. —Brósca și Boul de idem. Teodor A­­man de C. Stancescu. — Catastrofa din Moenchenstein de Zibel — Prin­derea lui Licinski.—Dicționar de pro­verbe—Fasele Lunei. Ilustrați­uni C. A. Rosetti după ultima foto­grafie.—Biserica Bucur, —— General Florescu, — Mănăstirea Argeș, — M. Cogălniceni,—Biserica din Câmpu­ Lung—Dimitre Giani,—Catastrofa de la Moechenstein,—Ion Ghica, — Mi­tropolia din Iași,—Mitropolia din Bu­­curesci,— Th. Aman,—Sf. Gheorghe Vechiu,—P. P. Carp, — T. Maio­­rescu. Prețul broșat 1 leu 50 bani, car­tonat 2 lei. La administrația Românului și la principalele librării. Biblioteca „Românulu“ Romana a 1 leu volumul 1. Zaira de A. Matbey 1 volum (433 pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Grósnica résbunare (flul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 voi. 4. Femeia misteriósa de Jules Mary 2 voi. 5. Pirații c­ineei de Fanny Loviot și și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 vol. (462 pagine) ^7. Căpița, Roșie "de Fanny Nolley 2 volume» 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 voi. Ulmit de Henry Grenville 1 vol. 10. U­ căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De vă aflare la administrația Românului Și la principalele librării. Sumarul revistelor A apărut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Bălcescu (Biografie) de N. Iorga. Albăstrele (Poesia) de G. din Moldova. Un frances candidat la tronul țerei româ­nești de G. I. Ionnescu—Gion. Cântăreți (Poesia) de Șt. Crucian, Operile lui Anton Pan de G. Dem. Teodorescu. Marinar(Po­­esiă) de N. Iorga. Materialismul in Spiri­tism de B. P. Hăjdău Cine-l Naham (A­­necdota de Th. D. Speranță. Ovreiul la Rain­­ snova) de D. Stancescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne des­părțim (­Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatorele ilustra­­țiuni : Nicolae Bălcescu.—Banchetul lui Herod, de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. BIBLIOGRAFI­ A eșit de sub tipar­uă broșură de ac­tualitate : Dobrogea. — Reformele economice și so­ciale ce ea reclamă de d. I. L Nacian. De vânzare la librariele Haimana și So­­ceca. Prețul 2 lei. * A eșit de sub tipar: Vechile cronice moldovenesti, pana la U­­­­rechia. Texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum în­ 4 °, XVI+291 pagini și doue facsimile. Lito-Tipografia Carol Gobi. Prețul 6 lei. Se afla de vizitare la princi­palele Librării din Capitala. * A eșit de sub presa și se afla la lib­răria Socec (prețul 2 lei), Istoria litera­­turei latine, de d­r­. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalau­reat (conform programei învățământului secundar). * Ia editura magasinului de musica Const Gebauer a apărut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu Intitulata, Plângere asu­­pra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusa de D­na Es­meralda Gardéev. Edițiunea este forte frumosa și are pe coperta fotografia bine reușita a răposa­­tului. Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 50. # Culegere de articole d'ale lui Mih. Eminescu, apărute in Timpul din anii 1880 și 1881, broșura In 8-a mare, prețul 1 leu, a aparut In edițiunea Librăriei Ig. Haimann In Bucuresci. « In editura librăriei Soceca & Comp. au aparut de sub tipar Legende române cu­lese și adnotate de V. A. Urechiă și se afla de verisare la librăria editure gi la tote librăriile din țara. Prețul unui exemplar 3 lei. * A aparut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 pânâ la 3 iunie 1891 precum și cu­­ jurisprudența­ celor alte instanțe judecăto­­resci de George N. Fratoștițeanu, procu­ror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. For­mat în 16 °, conține 310 pagine. Se află de verisare la tipografia «Guten­berg, strada Domnei, 23, Bucuresci. * A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogălnicenu, discursuri pronunțate de de­legații studenților universitari cu prilejul înmormântarii lui M. Cogâlnicenu. Broșura se vinde în folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului ră­posat și în folosul liget pentru Unitatea culturală a Romanilor. Dr. I. Kiriac S’a mutat strada Primăverei, 38. Consultativul de la 5 la 6 UA CARETA se vinde un caretă nouă de oca­ziune pentru patru persone cu prețu forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea „Criviți Mo. 165 de la 8 ore a. [m. la ÎL 1075 A apăut: ANUL 2000 de ED. BALLANY 1 LEU la administrația Românului și prin­cipalele librării. D-na HORIA C-­A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că să însărcinază cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni In tote Zilele de la 8—11 dimineța. 20 bis. strada Speranței. ....... ..........ii I­I­I— Un profesor doresce a da lecțiuni în vre­un institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. A APĂRUT in­ EDITURA CM ES,­te»« 16, Strada Doamne!, Í6 < ANUARUL5 BUCURESCIL0R PE ANUL 1891-1892 EDIȚIA IX COPRINpEND: OCJJEL^STIL. SURSA BUC­URES­CI­ ­ & pre p. #».g— 1 Noem. 1/Ma Eentarom. per. 1875 5*|, , 99 */1 ' Renta română amort. 5 '|, , 95 *u _. _ Renta amort. 4«|.................. 82 —____ » (Schuldversehreib.) . _____________ Oblig, da Stat 0. F. fi. 6*j . 98 ,|4 __ _ fienta rom, (fior, eon?.) 6"|, , 2t*5 _ _ împrumutul Municipal 5*|» . 9a *­. _ împrumutat Oppenheim 8%. _ ~ Obl.­ganea Pensiunilor. . ________________ _ Oblig­­ale eom Bucur. 1885. 92 ■/« — — n » * * 1884.--------------------1 * * » * 1890. 94 — ____ n cern. Buc. cu log. a 20­1. — — _ Scrisuri fune. rurale 7*1.. . 99 — _ __ Scrisuri fune. rurale 5*/, . 103 —­­____ Idem urbane 7*/................. 102 — _ _ Scrisuri fond­are nrb. IajI . — _ _ Banca Naj. (5001. rk­* într.) 1472 14*a Soc. Dacia-Rom. (250 lei Tire) — — §80 Sec. d’Asig. Na$. (8091. rk­*.) — — gpg Prima Sec. rom da reasig. — —____ aoo. r. de ooa. (S50 1. t!h ) _ 85 — Soc. de basalt artificial , .____. _ _ „ pentru fabric. hârtiei ---------------------------­Atio. _ _ _ ... Spălat. ____ Londra 8 luni...................................... _ » eek. .__________ — Pari* 8 ioni . .... _ — _ ® eek. -------«. Berlin 8 luni • . . . _________ _ » cek. ------_ _ Vwna ... —— __ a 08k. » • » * « — M M Ago ........ — — _ _ Gata alttal BURSA STREINE Viena 13 Noembre' Napoleon de aur........................ Galbenul..................................... Imperial............................ Lira turceecă ............................ Argintul contra hârtiei . . . Ruble hârtie comptat . . . Acțiuni credit anstalt .... Renta metalică 5 la suta .s. . Renta Hărtie ...... Renta aur ................................ SCHIMB. Londra la vedere. . . ^ Paris la vedere . . . » Berlin ia vedere . . . » Amsterdam la vedere . PARIS 1 86 10 69 100 — 116 — 272 25 99 80 108 40 103 — 113 10 46 7T 57 95 97 85 46 66 Renta franceo­ 4 p. •­.. . . Renta română 3 sută . . . . . Renta română 5 la sută C. F. R. . . Credit mobiliar romăn ...... Împrumutul elen 1889 ....................... » 1881 cu cupon . . . . Banca otomană................................. Datoria turcescă ....... . Soje turce ......................................... SCHIMB. Londra la vedere................... . Amsterdam 7 luni . . . a Berlin 8 luni ..... BÉRLIK 16 15 94 60 80 60 866 — 525 — 25 235 212 — 206 66 122 66 122 62 Napoleon ....... Renta amort. 5 suta C. f. R. Obligațiuni con! 6 suta. . . împrumutul Oppenheim 8*/, . Rubla hârtie comptant. . . SCHIMB. Londra 3 luni. . . * Paris S luni . . Amsterdam 2 luni. . . . . 16 15 95 20 . , 100­­. • 80 40 . . 92 5p . . 205 25 . : 157 10 , 80 2S

Next