Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)
1891-11-16
— Da ce mai vrei babo ? Tot nu te-ai mai săturat de slavă ? — Nu moșnege. Dule la alun și cere-I să te facă pe tine Dumnezeu și pe mine Dumnezeiasă. Ai să veziți moșneag prost ce ești că alunul ne face și D-tfel. — Taci babă! Ce ai nebunit ? Ai îmbătrânit sărmană și ți-a cam sărit din cele doge. Ai ajuns în mintea copiilor — povestea vorbei. — Apoi dacă-oi mai cere și asta, ajunul, să știi, că se supără și rea scrie de noi pe urmă. — Ba nu moșnege, n’am înebunit. Ascultă ce-ț <juc eu și pleca la alun. — Ba eu nu mă mai duc. — Ba să te duci. Dacă vădu și văqlu moșnăgul că nu mai pute scăpa de cicăliturile babei, se duse la alun și când acesta ’l întrebă : ce mai vrea ? el respunse ! — Să mă faci pe mine Dumnezeu și pe babă Dumnezroiasă. — Apoi moșule,zise alunul, nemulțumitorului i se dea darul și de acum am să vă blestem. — Vai de mine, tăise moșnagul, fie-țl mila de bătrânețele mele și nu mă nenoroci, că eu nu-s vinovat, ci baba nu se mai mulțămește și m’a tot îndemnat să vin aici. Eu nu am mulțămit cu ce mi-ai dat întâi. — Ba nu moșule ! eu am să vă blestem. Fiindcă tu nu ești vinovat decât că te-ai uitat la gura cea păcalesă a babei sâ te faci „cine“ și cine te-o auzi cântând să se mchine la tine; iar baba ta „pupăză“ sa se facă și să fugă de ochii lumei și cine-o vedea-o să scuipe după ea. Și de atunci se închină omenii, când aud cântând cucul; iar când văd pupăza, scuipă. Iar eu încălicat pe-o micșunea și vă spusei o minciunea. Dacă credeți ce v’am spus, ve voi mai spune și altele , dar daca nu.... nopte bună. De la Soliau Huși, 29 Octombre 1891 LEO TOLSTOI AUR Trăit-am de demult In apropierea Ierusalimului doi frați, cel mai mare se numea Affanassis, iar cel mai tener Ion. Trăit-am pe un munte de lângă oraș și se hraniau cu cea ce le dadeau ómenii de pe acolo. Viața tata au petrecut’o cei doi frați cu munca, nu însă pentru denșii ci pentru cei săraci, se duceau pe la omenii ce oftau sub povara muncei lor, bolnavi, orfani și văduve, faceau treba și pe urmă plecau fără a cere plată. Astfel petrecură frații tota sămptămână, fiecare în altă parte, și numai Sâmbătă serii se întâlneau în locuința lor, petrecură Duminică împreună, se închinau și mai stateau de vorbă. Și îngerul lui Dumnezeu veni pe la dânșii și îl binecuvântă. Cum veni Ziua de Luni, se despărțeauă iar, plecând fiecare în altă parte- Dus-au frații vreme de mai mulți ani un astfel de train, și in fiecare săptămână se coboră îngerul la el și’I bine-cuventă. Intr’uă Luni, întorcându-se ca de obiceiu fiecare în altă parte, pentru a’și căuta de lucru, Affanssis simți uă mare părere de rea de a se despărți de frate său cel iubit și de aceea se opri uitându-se înainapol. Se oprise și Ion, ținând mâna la ochi și uitându-se țintă într’ră parte ; apoi se apropie de acolo, sări însă deuă dată, ca mișcat de uă viperă, și o rupe de fugă. Affanissis era forte uimit și se apropia și el pentu a afla pentru care pricina se speriase așa grozav frate-séu. Apropiindu-se, vede că scânteiază ceva ; și ajuns acolo, vede in iarbără grămadă de aur care pare că o pusese acolo anume cineva. Dar de ce s’a speriat și a rupt’o de fugă ? îșiilise Affanssis* Doară aurul nu e păcat. Păcatul e al omului, j Cu bani poți săvârși multe fărădelegi, dar și mult bine —câți orfani și văduve nu poți nutri, câți desculți nu poți îmbrăca, câți bolnavi și nenorociți nu poți scote din nevoie, dacă ai atâta aur ! nu-l vorbă că lucrăm și acuma pentru omeni, dar serviciile și ajutorele ce le putem da noi sunt slabe ca și puterile nóstre, pe când cu aurul ăsta putem face mult mai mult pentru cei nevoiași. Afanassis voia să spue tote astea lui frate-său, Ion insă era deja departe, sus pe alt munte, că abia se mai vedea. Atuncea el se desbrăcă de suman, îl umplu cu atâta aur cât putea duce pe spinare și o porni spre oraș , intră într’uă cârciumă, dete în păstrare cârciumarului sarcina sa și se’ntorse înapoi spre a lua ce a mai rămas. După se luase totul, cumpără de la negustori mai multe locuri pentru clădit case, aseminea pietre și lemne, tocmi lucrători și clădi trei case : un asil pentru văduve și orfani, uă casă pentru bolnavi și un han pentru cerșetori și hangii. Și- a dat de trei moșnegi cu trei moșnegi cu frica lui D-zeu; unuia dintre acești ’l încredință supravegherea asilului, celui al doilea cea a spitalului, iar la al treilea cea a hangiului. Ii mai rămăseseră încă trei mii de monede, se apucă deci și dete câte uă mie fiecărui moșneag, pentru a veni în ajutorul nenorociților și nevoiașilor. Nu trecu mult și cele trei case se umplură cu musafiri, și sărmanii omeni tot lăudară pe Aftanassis pentru toate cele ce a făcut. Și atât de mare ia fost bucuria, încât parcă părea rău de a părăsi orașul. Dar pentru că ținea mult la frateséu, își lua rămas bun de la toți și plecă. Nu-și lăsase nici o monedă, și se îndrumă la întoarcere cu aceaș haine vechi cu care venise. Și cum ajunge în apropiere de munte un gând îl tae capul: rén a făcut fratele că a fugit de bani—n’am făcut eu oare mai bine ca el ? Și gândindu-se astfel, numai că vede la marginea drumului pe îngerul cela care binecuvântase pe el șpe frate-său, prvindu-l cu mânie. Alfui nissif rămase înțepenit și întrebă : „De ce te-ai mâniat, doamne?“ Și Îngerul deschise buzele,ficend: „Plăcă de aici, tu nu ești vrednic de a trăi împreună cu frate-teu. Nu, mai dă singură săritură din câte a făcut el, fugind de vederea aurului, prețuiesce mult mai mult ce toate binefacerile câte le-ai săvârșit tu cu aurul găsit.“ Atunci Affanassis începu a spune îngerului despre săracii și hagii fiecare’I hrănise, de orfanii și văduvele pe care’I a^I postea; dar acela grăi: „Aceeaș satană’ care aruncase aurul pe locul ăsta spre a te ispiti, te-a învățat și vorbele aste.“ Affanassii avu mustrare de cuget pricepând că faptele lui nu le făcuse după placul lui D-zeu, și începu a plânge căindu-se de cele făcute. Atunci îngerul se detera uă parte și lăsă slobodă drumul pe care stetea Ion, așteptându’și fratele. De atunci Athanassais nu se mai lăsa a fi ispitit de satană, care puse într’adins aurul acolo, și recunoscu nu prin aur, dar prin muncă se pate sluji lui D-zeu și oamenilor. Și frații urmară de a trăi ca mai înainte. Un cadavru fără cap l^la numarul nostru de Mercuri am arătat prima ancheta făcuta de D-nu Goron, judele de instrucție Jaume. In timpul de șase ore cât a durat constatările făcute de acești magistrați numeroșii locuitori din cartierul Charonne n’au încetat de a staționa în fața casei unde s’a comis crima. Trebue observat ca dată fiind disposițiunea casei, autorii acestui asasinat au trebuit sâ ia precauți unele cele mai minuțiose pentru a nu deștepta atențiunea locatarilor acestei case care este un adeverat oraș. Numărul 27 din rue Charonne conține nu mai puțin de 120 de familii. Cea mai mare parte de locatari sunt negustori sau fabricanți, ai căror numeros personal, ocupat fiind în ateliere, motivăzâ că circulațiune continuă. Totuși, pare că casa acesta nu este obiectul unei supraveghieri sârguinciose din partea portarului, a cărui loță e situata sub porta de intrare, la stingă, intrând și conducând ROMANUL 16 NOEMBRE 1891 tocmai peste drum de escalier la pivnițele unde se săvârșise asasinatul. Intr’adevĕr, póte pătrunde sau sâ iasă cineva la orice ceas al zilei sau al nopței, este închisa prin uă portă mare de fer. Dar pentru trecerea trecătorilor se lasă deschis intr’una un mică portiță care face parte din porta cea mare, și prin care au pătruns se vede, asasinii fără de a fi venuți de portar. Casa fiind deschisa pentru oricine vine, se póte explica astfel ușurința cu care s’a putut săvârși asta crima misteriosa. Sa aretam acuma resultatele anchetei ce s’a făcut, și ipotezele la care s’au oprit magistrații. E mai mult ca sigur că furtul n’a fost mobilul acestei crime, care nu e mai puțin și sfârșitul unei certe. Ne găsim aici in fața unei drame, a unei resbunari săvârșită cu calcul. Autorii crimei (pentru ca nu se pute admite ca un singură persona s’o fi putut săvârși, dat fiind faptul ca cadavrul a fost transportat pe ua distanță destul de mare de la un pivniță la alta) s’au preocupat intr’adever, de a face sa dispară identitatea victimei. Putea se va stabili oare acesta identitate ? trebue ca sa se fi semnat mai întaiu disparațiunea unui individ supravenită în ziua in care a fost săvârșită crima, adică dumineca sau lunea trecută (pentru că pâna aii nu s’a putut ficsa încă momentul când s’a facut asasinatul), se va putea vedea atunci dacă profesiunea dispărutului corespundea aceleia pe care o exercita defunctul. Se crede ca el era alamagiu, și ‘a nu practica un astfel de meserie care ar cere mulă putere, cum e de pilda minuirea care ar cere multa putere cum e de pilda mânuirea unui cocan. un adevăr nu s’a relevat pe mamele sale nici una din bătăturile ce ia capata lucratorii ocupați cu uă meserie grosieră, și pieptur s > nu rotund, cum sunt de obiceiü piepturile acestor lucratori. Încheieturile sunt delicate piciorele aseminea. Desvultarea mușchilor face a crede că el lucra secfnd la un uvragiu cum e pentura meiatelor, cu atât mai justificata este probabilitatea asta cu cât interiorul mânelor pare a fi încercat contactul uleiului. Ori și cât de slabe ar fi presupunerile aceste, Sf. Bertilion, șeful serviciului antropometric, cercetează acuma, dacă nu cumva a trecut omul acesta ca inculpat, prin serviciul său, dacă ar fi ca să fi fost măsurat alta data in prefectura poliției, atuncea s’ar putea reconstitui identitatea sa cu multă ușurință. Trebue notat ca are un mica cicatrice la genunchiul stâng. Trupul începuse deja a se descompune când magistrații sosiseră la fața locului, și ca exala deja un miros slab. Sigur este că crima nu s’a săvârșit la pivnița unde s’a descoperit cadavrul ; dar se săvârșise oare in pivnița d-lui Haile, unde s’au aflat mai multe urme de sânge? nu se pute respunde deoamdată la acesta Întrebare, cu tóte că e cam greu de a admite ca s’a putut aduce acolo un cadavru fara de a deștepta atențiunea unuia dintre locatari ai casei. Dar este oâ Întrebare la care se póte respunde : victima a fost decapitata în pivnița lui Halte. In adevĕr, s’au relevat mai multe urme de sânge, nu numai pe butelii, după cum am <zis, mai sus, dar și pe jos, oricâta ostenela s’a da a le spăla, ca și pe scândura care s’a găsit lângă butelii cu curea și frânghia, scândură pe care s’a pus se vede uâ luminare. De aseminea mai este sigur ca cadavrul a fost șters cu stângăcia la gâtul tăiat pentru ca sângele sâ nu facă prea mare murdărie pe jos. Fosta are victima strangulata’ sau lovit la cap cu toporul care a servit și la taiarea gâtului. Iată un cestiune la care va respunde poate medicul însărcinat cu autopsia trupului. Dervedit lucru este ca uâ lovitură a capului cu toporul, ar fi umplut pereții de sânge, ceea ce nu este cașul, deorece nu s’a găsit decât pe jos. Observația acesta mai confirma opinia publica ca el a fost decapitat după ce a fost omorât. Cadavrul a fost transportat la morga, dar nu se știe încă când se va face autopsia. DESLEGĂRI Cuvântul în cub Napoleo Nauralvimient Museum Aeitru 1 stii Tarentul gemorfic ai zl Mesa 1inA ARITMOGRIP Elveția Dunărea Isabela Minerva Brașovu Uruguai Rosetti Gambeta Inițialele din : Edimburg A apărut: Almanahul Românului pe 1892. Acest almanah, format mare, pe hărtie velină conține : Partea calendaristică Călindarul pe 1892 Gregorian și Iulian.— Sărbătorile legale,—sărbătorile naționale,—sărbători catolice — calendar ebraic. Partea literară Despre calendar de Zamfir Filotti. —Ion Brătuaiu, geniul seu, opera sea economica și financiară de I. I. Nacian.—Cele trei lădițe, poveste de A. Martewsky.—Din jurul vetrei, ghicitori de G. Bulgărescu.—Dame de Sărbători de Radu D. Rosetti.—Blagoslovirea Țiganului, anecdota populară de I. Demitrescu Ghiocel.— Mariera, schiță din viața Bucuresciană, de Ion Rassu.—Gând de tomna (poesie) de Radu Rosetti. — Cugetări de Elena Veronca.—La cerul Pe câmp (poesie) de D. Teleor.— Naturalistul și prietenul seu, dialog în versuri de Cecilia.—Orgoliu, poesie de Teleor. —Bracca și Boul de idem. Teodor Aman de G. Stanceacu. — Catastrofa din Moenchenstein de Zibel — Prinderea lui Licinakii.—Dicționar de proverbe—Fasele Lunei. Ilustrațiunii G. A. Rosetti după ultima fotografie,—Biserica Bucur, — General Florescu, — Mănăstirea Argeș, — M. Gogâlnicănu,—Biserica din Cămpu Lung—Dimitre Giani,—Catastrofa de la Moeckenstein,—Ion Ghica, — Mitropolia din Iași,—Mitropolia din Bucureșci,— Th. Aman,—Sf. Gheorghe Vechiu,—P. P. Carp, — T. Maiorescu. Prețul broșat 1 lea 50 bani, cartonat 2 lei. La administrația Românului și la principalele librării. Biblioteca „Românului“ Romane a 1 len yolnmnl 1. Zaira de A. Malhey 1 volum (488 pagine). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Grósnica rSsbunare (fiul Iul Antony) de Alexis Bouvier 1 voi. 4. Fetneia misteriósá de Jules Mary 2 voi. 6. Pirații cinest de Fanny Lovitt și și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed, Bellamy 1 vol. (462 pagine) 7. Căpița Roșie de Fanny Notley 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 vol. Ulmii de Henry Grenville 1 vol. 10. Uă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De vondare la administrația Românului și la principalele librării. Sumarul revistelor A apărut No. 6—7 din Revista nouă, cu următorul cuprins : Nicolae Bâlcescu (Biografie) de N. Iorga. Albăstrele (Poesia) de G. din Moldova. Un francez candidat la tronul țerei românești de G. Ionnescu—Gion. Cântăreți (Poesia) de Șt. Crucian, Operile lui Anton Pan de G. Dem. Teodorescu. Marina (Poesia) de N. Iorga. Materialismul în Spiritism de B. P. Hăjdău Cine-I Nuham (Anecdota de Th. D. Speranță. Ovreiul la Rain snova) de D. Stâncescu. Natura morta (Poesia) de Traian Dumitrescu. Ne despărțim (Poesia) de C. A. Bonachi. Fascicola cuprinde și urmatórele ilustrațiuni . • Nicolae Bălcescu.—Banchetul lui Herod. * de Rubens. — Aurora, de Guido Reni.— Desemn și fotografii spiritiste. BIBLIOGRAFI A eșit de sub tiparul broșură de actualitate : Dobrogea. — Reformele economice și sociale ce ea reclama de d. 1. 1. Nacian. De vénsare la librăriele Haimana și Soceca. Prețul 2 lei. * A eșit de sub tipar. Vechile cronice moldovenesce, până la Urechiă. texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum in 4 °, XVI+291 pagini și doue facsimile. Lito-Tipografia Carol Gobi. Prețul 6 lei. Se află de virijare la principalele Librării din Capitală. * A eșit de sub presa și se afla la librăria Socec (prețul 2 lei), Istoria literaturei latine, de dr. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—ViI liceale și bacalaureat (conform programei învățământului secundar). * In editura magasinului de musica Const Gebauer a apărut o elegie asupra morții lui Ion Bratianu întitulată, Plângere aupra eternei despărțiri a marelui patriot Ion C. Brătianu, și compusă de D-na Esmeralda, Gardéev. Edițiunea este forte frumósa și are pe coperta fotografia bine reușita a răposatului. Composițiunea corespunde perfect cu titlul. Prețul 1 leu și 60. * Culegere de articole d'ale lui Mih. Eminescu, apărute in Timpul din anii 1880 și 1881, broșură in 8-a mare, prețul 1 leu, a apărut în edițiunea Librăriei Ig. Raimann In Bucuresci. * In editura librăriei Soceca & Comp. au apărut de sub tipar Legende române culese și adnotate de V. A. Urechiă și se află de ventiare la librăria editare și la tote librăriile din ora. Prețul unui exemplar 3 lei. * A apărut: «Codicele Penal», adnotat cu jurisprudența Curții de Casațiune de la 1865 până la 3 iunie 1891 precum și cu jurisprudența celor alte instanțe judecătoresc de George N. Fratoștițeanu, procuror la tribunalul Ilfov. Prețul 4 lei. Format în 16 °, conține 310 pagine. Se află de venisare la tipografia «Gutenberg, strada Domnei, 23, Bucuresci. * A eșit de sub tipar Studenții și Mihail Cogalnicennu, discursuri pronunțate de delegații studenților universitari cu prilejul inmormintarii lui M. Cogalnicenu. Broșura se vinde în folosul fondului pentru ridicarea unei statui ilustrului răposat și în folosul ligei pentru Unitatea culturală a Românilor. Dr. I. Kiriac S’a mutat streda Primăverel, 38. Consnltațiunl de la 5 la 6 UA CARETA Se vinde oă caretă nouă de oca jsiune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Griviții Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. A apăut: kMh 2000 de ED. BALLANYI LEU la administrația Românului și principalele librării. D-na HORIA C-A. ROSETTI Doctor în drept și Avocat al Creditului Fundar Urban Face cunoscut că să însărcinămă cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni in tóte tablele de la 8—11 diminăța. 20 bis. strada Speranței. 1079 Suntem rugați din partea d-lor Lincoln Benet & Comp. celebrii fabricanți de pălării engleze, Sack*viile Street No. 3 Londra să anunțăm că singurul reprezentant In tota România al firmei d-lor și al firmei Melton & Comp. care le aparține este d. S. JET anu, Bucuresci calea Victoriei No. 52 pentru a se feri publicul de contrafaceri. Dicționar de Antropologie criminală și de medicină legată de Zamfir Filotti, doctor in drept — advocat. Lucrare forte importantă și trebuit are fiecarui magistrat și advocat din pricina progresului antrologiei criminale și a medianei legale din ultimii ani. Va eși in luna Ianuarie 1892 In : 26 esemplare numerotate la tipar ediție de lux forte îngrijită 10 lei. Acest tragiu nu se va pune in vânzare fiind reservat sub-scriitorilor. Primele zece exemplare sunt deja sub scrise. 175 esemplare ediție Îngrijită pe hârtie satinată, 5 lei esemplarul. Din acest tragiu se va pune în vânzare numai esemplarele remase nesub scrise. Sub scrierile se primesc la autor In Galați, péné la 15 Noembre 1891. No. 1305. Un profesor doresce a da lecțiuni in vre-un institut particular său prin familii. Informații la d. H. M*iil, cafeneaua Macedonia. Moșia Zăvideni Gara Zăvideni, linia Râmnicu- Vâlcea— Corabia) Este de arendat pe termen de cinci ani cu începere de la Sf. Dumitru viitor 1891 având arăturile de temne făcute. A se adresa la proprietara d-na Eva G. Farcășanu, in comuna Zăvideni alături cu gara Zăvideni. No. 1314. CUHSUL EPXILIE BURSA BUCURESCI - 4 ore p. b»:@— 1 Noem. Crvis Beata rom. per. 1875 5|, . 99 •/« _ Beata romiak amort. 5 *|, ; 95 '/< — _ Renta amort. 4°|, . , . t 89 — — _ > (Sohuldverechreib.) , - .... Oblig, ae Stat C. P. R. 6*|, , 98 ■/« —. _ Renta rom. (Rar, con?.) 6*|, . 3s5 — împrumutat Municipal 5*]* . 98 */.___ împrumutat Oppenheim 8*/0. _ _ _ Obi. Casei Pensiunilor. . . — _ _ *. Oblig, ale corn Bucur. 1883. 92 >/. _v n * » » 1884.------------------» » » » 1890. 94 — — — » corn. Buo. cu los. a 20 1. _ Ä -e* Scrisuri func. rurale 7*1,. . 99 — .... _ Scrisuri func. rurale 5’/, . 103 —« -____ Idem urbane 7*/, .... 102 — ~ — * «*/................. 92 'It 92 * 5*/................. 88 'It • — Scrisuri fondare urb. lagî . _ _ _. Banos Naț. (5001. gi» intr.j 1472 1432 Loc. Dacia-Rom. (250 iei rbil ... )60 Soc. 6’Asig. Naj. (800 ]. vlr e.)____315 Prima Soc. rom do reálig. _ _ _ _ Soc. r. de eon. (250 1. Tin.) _ 85 — Soc. de basalt artificial , . _ _ -___ „ pentru f .bnc. hirtiel _______________ Agios................................*_____ Söíalsaíí _ _ Londra 3 luni .....__________ » cek. _ __________ Parii 3 luai » oek. -Berlin 3 luni • . , . _ __ _, _ » cek. -7iena ... •.... _ — _ _ » oek. . • . . . *. AgO •«.•,.*, — — BURSA STREINE VieDa )3 Noembre Napoleon de aur................................. 18# Galbenul.............................................. ... _ Imperial............................................... 10 09 Lira turnéid..................................... 100 — Argintul contra hârtiei................... 110 _ Ruble hârtie comptat ................... 272 85 Acțiuni credit anstatt ...... 99 80 Renta metalica 5 la sutan. . . . 108 40 Renta Hârtie ...... 103 — Renta aur ..................................... 113 lO SCHIMB. Londra la ?edere................... 43 77 Paris la vedere................... 57 05 » Berlin la vedere ..... 97 85 > Amsterdam la vedere . . 43 65 PARIS Renta francesâ 4 */, p. •/.. . . 16 15 Renta română 3 sută . . . . . 94 60 Renta română 5 la entă C. P. R. . .-----Credit mobiliar român ...... 80 60 împrumutat elen 1889 ....................... 363 — 1881 cu cupon .... 525 — Banca otomană................................. 25 235 Datoria turcescă................................................... Lose turce......................................... — ~ SCHIMB. Londra la vedere................... 212 — » Amsterdam 8 luni , . , 2®® » Berlin 3 Iun! . . , . , 122 122 62 BERLIN Napoleon ......... 16 10 Renta amort. 5 suta C. P. B. . . 95 90 Obligațiuni noul 6 anta ...... 100 - gg împrumutul Oppenheim 8/. ... * 80 40 Rubla hârtie comptant....................... 92 Io SCHIMB. Londra 8 luni. . . . . . 205 95 > Paris 2 luni . . . . . 1ST 10 Asterdam m luni. . « . . , 302