Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)

1891-11-24

mis acesta îl punea în față faptele lui, învinu­­­indu-l, iei tăcea molcom și de voie de nevoie, îl asculta sfaturile. Pe mulți a scos din ghiara lui, dascălul Procop, pe mulți i-a isbăvit de chinuri și de nedreptăți, fie’l ierb­a ușurâ !...... Pe atuncea casa dascâlului iera în flo­­rea iei­ lei voinic, nevasta­ sa blajină și grijitóre, fetița, ia așa cât Catinca mea și un baetaș — sufletul lui — care măcar ca iera numai de patru anișori dar avea un glas frumos mai da hai ca al lui tat’-seu și citea ln biserică tot așa de bine ca și dânsul. — Casa casă, masa masă, tóte bune și la locul lor. Dascălul Procop era cel mai fericit.... — Când dă norocul peste om, apoi, val de bietul român pe capul căruia a că­­z­ut — mai 4use uncheșul cu un glas te­mător-Noi ne înghesuirăm unul în altul mai mult stând de­cât lucrând, cu un fel de groza fiorasa. — Nu stiu cum se f ăcu că în una din «Jile, Ioana nevasta dascălului muri, fără veste, și de aci încolo a ține-te bâete ! Unii­­ zic că In ajun ar fi bâtut’o arenda­­șul, alții câ a fost otrăvită de cine­va din porunca arendașului și ca mulțime de ba­­z­­eonii, tóte pe socotela arendașului. Dascălul se întrista, își jefui m­u­t tova­rășa perduta, dar nu desnădajdui. Avea pe fata și pe băiat inca, pe cari trebuia sa’ii facă fericiți. Dar ca prin minune tate lucrurile îi mergeau dascălului anapoda. Vitele îl piereau,razind cu ochii, pasările tot așa, semănaturile se stricau fata sa știe cum și dascălul scobora mereu mereu. Că data, intr’un amurg de vara când fata se intorse de la secere mai târziu de­cât alta dată, galbena și deznădăjduită, căzu in genunchi innaintea tătine-sed spu­­indu'l ca arendașul i-a întins ua cursă vi­­clena, a prins’o și a nenorocit’o. De a­­tunci ea că<fu la pat și peste puțin se duse la mama sa. De ceba alergase badea Pro­­cop­pe la judecățile de pe vremea aceea ! Dreptate nu’i s’a dat de loc că del trebuie să știți flăcăi și baerandri, ca mai bine de cât astâ­zi n’a fost nici atuncea, ca și a­­tunci ca și acuma dreptatea era a celui ma puternic în pungă , ea se putea cum­pără. In chipul acesta i se dusese dascălului două din odorurile cele mai scumpe ale vieței lui. Reminea ba­tul singura fericire, sin­gura minguere a bătrânului nenorocit. Să mai lungesc vorba ? să mai Înconjur cele intimplate? O, mă dore inima când mă gândesc la.... — La ce, moșule ? strigarăm cu toții atil­utul căzut pe gânduri. — Mai de­vreme ori mai târziu, urmă glesul,—­ tot ce este in lume are acela­și sfirșit trist. Aceea­și menire a condus și va conduce pe om de la naștere și până la mormânt. Țarina In țarina se preface Nici ua stare de lucruri nu este vecinică In lume: totul se schimba, ióte’s tre­­tatóre. Belșug ori lipsă, înțelepciune ori nebu­nie, iute se isprăvesc uâ dată cu martea, și dincolo de marte, in gropa. In acela­și joc putrezește trupul omului ca și al do­bitocului al­ apăsătorului ca și al apăsatului al geniului ca și al zmintitului. .. Lumea cea­ l’alta, iad sau raid, cine știe ? Ce vă uitați așa de sperioși? știa ea de la un învățat cu vorbă mare; de, dar nu v’o pot spune. Dascălul Procop cădea din ce în ce mai rea, și nu mult după mortea copilei ’l s’a îmbolnăvit și băiatul. Mult s’a rugat bietul Procop­iul Dumnedeu să’l scape, să i’l dea iarâ­și sănătos precum fusese, multe acatiste a plătit pe la tote bisericele din ținut... In zadar totul. Copilașul se topea cât vedea­ cu ochii și Dumnezicu e prea departe, daca e 0, ca sa ne mai audă, pe noi ăștia de pe pâmînt­­... Peste puțin mult și el, umplind de cea mai mare jale, de cea mai strașnica des­­nâdejde și de un dor necuprins de mórte, inema părintelui. L’a pus pe patul de mórte cu mâinele Încrucișate peste piept, cu flori și cu bu­suioc mirositor la cap, cu sfeșnice pline de lumânări aprinse împrejur, iar el, dascălul îngenuchia înaintea acelui care mai odi­­niora fusese viu, cu pâru­l alb și mătăsos în neregula, galben ;i și sfrijit la față ca mortul de lângă el,­­u ochii stinși de plâns, plângea necontenit... Cristea a Dinei ne spunea ca a fost pe acolo a doua­ zi după gmartea copilului și l’a găsit pe dascăl răcnind turbat la i­­cóne. Apoi le-a dat jos din perete și începu a le călca in piciore sfărâmându-le și zi­când: „dacă este Dumnezeu­, s8 _ vie $8 m8 „pedepsescă pentru nelegiuirea ce o să ver­­­șesc! ”, dar nu, nu este !Dumned­eu, tot «ce am cântat până acuma în biserică sunt „fleacuri, basme scornite pentru interesul «unei pături mici de ómeni care vrea să „ție cea mai mare parte a societatei în în­tuneric, se o opresca de a se bucura de «rudele bine facetore ale științei. Nu este „nici un Dumneata, alt­fel copilașul nu „mi-ar fi murit. La rugăciunile mele chiar «pietrile s'ar fi imuiat. Nu, minciuni sunt »tóte ! ț­iua trecu și sora cu umbrele iei veni sa cuprindă natura. Dascălul ji devenea din din ce în mai trist și un gând fix, părea câ-i turbură gândirea. Sora ei nu vru sa lase pe nimenea în casă, ci însuși se în­sărcina cu privegherea trupului mort. Tim­­­pul trecea, era târziu, satul Stăvilenilor dor­mea adânc. Pe la miezul nopței strigătele înfioratóre ale strejarilor, răspândiră uă veste groznica și neașteptata prin sat! Arde casa dascălului! Cu mic cu mare sătenii se îmbrăcară care cu ce gaseau și alergară în ajutor Flăcările cuprinse tata casa, spărsese gea­murile și ieșea prin ele ca niște limfei u­­riașe de pară. Nici un glas nu se auflea dinăuntru,­ nici un murmur deznădăjduit nu ajungea la urechile omenilor. Numai trosniturile scândurilor arflende, uă sfârli­­turi și un miros nâbușitor de carne arsă, umpleau vazduhul înnegrit de fum. Cu tote silințiie­amenilor zadarnic fu totul , casa arse până în temelii. I-au găsit pe urmă prefăcuți în cărbune sub dărâmături. Dascălul ținea pe copil în brațe , murise îmbrățișându’l. Au trecut ani de atuncea. Stavilenii au crescut, mai toți cari traiau atuncea, sunt morți;—cu tote acestea și astă de prin tot ținutul se aude povestea íngrozitore a mor­­ței dascălului Procop. Iar daca veți trece pe lângă ruinile ce se văd la 20 pași mai încolo de biserica cea nouă, pe cari nici un om nu le a­­tinge, ci toți le ocolește ca pe un loc bles­temat, veți vedea și astă­zi pe săteni și pe sătence da la uncheși și până la co­pil, târându și cruce sperioși ; îi veți ve­dea aretând cu degetul și din­ cad cu glas misterios . — Acolo a fost casa Dascălului fără Dumnedeu.“ — De mult n’am mai dat pe la Stavi­­leni,— satul mieu de naștere,—de mult... și dat de departe, din Intunerecul trecutu­lui, uáj amintire mai uriașa mi se arata tot­dea­una In minte de câte ori voia dice Stăvileni, se povestea vieței și a m­orței dascălului Procop,—sfârși bătrânul. Const. I. Buzdugan. FELURIMI l­n nebun Macedonian.—Următorul fapt a atras atențiunea Bitolienilor. Un ore care Grigori, comerciant de spirtase a fost lo­vit de altenațiune mintala. In nebunia lui s’a crezut un om important, chemat a a­­duce servicii însemnate patriei sale și com­bină tot felul de proiecte pentru îmbună­tățirea sortei concetățenilor sai. Imr’una din ddine trecute sus-numitul G­­rigori de­peșa Majestatei Hale Sultanului că are sa i comunice lucruri interesante dar nu scie in ce mod sa i vorbesca. Telegrama lui Grigori s’a luat în serios la Palat, și te­legrafic a fost chemat in Constantinopole, in urm­a instrucțiunilor primite de la Su­blima Porta. Excelența sa­vadul din Bito­lia a pus la disposiția lui Grgon un tră­sură și i-a înmânat 150 m­egidi de argint (lei 665,40) pentru chesueri de transport. La 50 Octombrie Grigon porni spre Con­­stantinopole. Insă nu st im dacă i se va permite a se înfațișa inaintea M. S. Sulta­nul tară a fi examinat mai intaiu de că­tre medicii Palatului, cari ușor se vor pute convinge de starea anormală a lui Grigon­. Vom aștepta cu ore­care impaciență fi­nele acestui fapt. In Turcia nu se cam o­­bicinuesc cererile de a fi admis înaintea Majestatei Sale, și daca vre­un alt de­cât un alienat, prost, sau nebun ar Indrasni să cera vre­un audiență, s’ar fi considerat ca cutesator și temerar. Unde duce gelosia.—Un violonist țigan numit Andrei Jiga, în vârstă de 35 ani, care locuește de multa vreme la Paris, în­­tr’un otel din Pasagiul J Bosquet, a tras la 12 Noembre mai multe tocuri de revolver asupra stăpânei casei, d-na Jeandrin, care venise să ’i spue ca numai póte să ’i fie ca chiriaș, din causa declarațiunilor pasio­nate ce ’i făcea necontenit violonistul, dupa cum spun durele parisiane. Dorina Jeandrin, apărată de corsetul său n’a avut de­cât răni neînsemnate. Speriată cu tote acestea, ea a căzut jos grămadă. Jiga a credut că a omorât-o și a încercat sa se sinucidă și densul. El­­ și-a tras doua focuri de revolver, u­nul in regiunea ini­­­mei și altul în templu. Dar la spitalul Ne­ckar, el a dat se iintelega ca a procedat ast­fel din causa gelostei. Starea mea e forte gravă. Triumful educațiunei. — Micul Alexan­dru e un copil forte bine crescut, pe care între altele părinții sai ’l-au învețat a fi In­tot­dea­una amabil cu domnele. Intr’una din dile merse în tramvay, care fiind plin de pasageri, tatăl seu îl luă pe genu­­chi. In timpul acesta intra un dom­na care căuta în zadar un loc de serjluf. Atuncea Alexandru sare jos de un dată de pe ge­­nuchii tatălui său și facând un salut d­uei in cestiune, ’i­dise . Permiteți-mi domnă, de a vă oferi locul meu!» ROMANUL 24 NOEMBRE 1891 £ 9fe­ rește preciune femeiască. — Vă domna cam betrâna și bogată (pe care o invită la “ la danț un domn tener). O să­­ dansez cu d-ta, dar îți spun de pe acuma — n’o să fii ginerele meu !! Metafore persane.—Iată câte­va exem­ple despre aptitudinea persanilor de a -și împodobi graiul. Palatul Șahului se nume­­sce: «Vârful axei, In jurul căreia se în­vârtește mărirea omenesca.» Pe Khanis și Begii ’i numesc de multe ori: «Ornamente ale scarei de șea a Șahului.» Persanii cred că e prea prospic de a­dice: ’Mi aduc a­­minte și spun : Despic cu cuțitul amintire! midele (scoici de mărgăritar) ale memoriei mele.» ri'elef Exrame Viena, 21 Noembre. Regele, Regina și Prințul George de Saxa cu familia au replecat la Dresda ; ei au fost însoțiți la gară de împăratul care și-a luat concediu de la M. M. U­. și de la Prinți în modul cel mai cordial. Prințul Frederic Leopold al Prusiei a de­­pus ad’, carta sa la Contele Taffe, preșe­dintele consiliului ; el a plecat in timpul serii la Berlin, Paris, 21 Noembre Cercurile diplomatice cred ca­t nu de Giers va profita de presența sa la Paris pentru a da deslușiri asupra falsei inter­pretări ce are­cari cercuri politice dau În­țelegerii franco-rusești și asupra speranțe­lor exagerate ce aceste cercuri întemeiază pe ea. D-nu de Giers ar dori de asemenea să fie fixat din sorginte competente, asupra situațiunei politicei Franciei și asupra con­­dițiunilor mersului monetar. Visdele d lui de Giers la Paris și la Berlin sunt inter­pretate intr’un sens pacific. Colonia, 21 Noembrie. Gageta de Colonia anunță că mai multe persone din anturagiul Țarului la Livadia sunt lovite de grippa. Berlin, 21 Noembre. D­nu de Giers va sosi la 23 Noembre. D-nu de Caprivi a primit invitația la prinț­ul ce Contele Sehnwaloff va da în onorea d-lui de Giers. Berlin 21 Noembrie. După Gazeta Crucei negocierile ar fi a­­vut loc la Berlin spre a deschide piața germană împrumuturilor rusești; din ga­ranțiile oferite sunt considerate de guver­nul Imperiului ca neindestulatare. Respun­­sul la acest refus ar fi prohibițiunea ex­portului griului așa de mult interdiat. Petersburg, 21 Noembre. Prohibițiunea exportului griului a fost publicat­adi, ea va intra in vigore mâine Un termen s’a acordat până luni sara pen­tru a complecta încărcaturile incepute îna­inte de publicarea prohibițiunei. Paris, 21 Noembre. Camera a discutat budgetului poște­lor și a adoptat o parte a bugetului de interne. D­an Bas’y a renunțat de a întreba gu­vernul asupra interziicerei de a lăsa să descindă pe delegații minelor in­minile, de­ore­ce d-na Guyot a promis să tele­grafieze prefectului din Pas-de-Calais, ca să facă sa se aplice legea asupra delega­ților minerilor. Paris, 21 Noembrie. Uă notă a delegației Brasiliei diCe că liniștea cea mai perfectă domnește in tota țara afară de provincia Rio Grande. Gu­vernul ia măsuri pentru a înăbuși mișca­rea și pentru a stabili blocul portului Rio­ Grande. Lens, 21 Noembre. Comitetul basmelor de cărbuni a primit arbitragiul guvernului. Londra, 21 Noembre Uă depeșă a Agenției Reuter din Zan­zibar reproduce o o declarație a consulului general englez dupó care Zanzibar va fi declarat probabil port liber importurilor la începutul anului­ 1892. Aceeași agenția află din Buenos­ Aires ca se crede acolo ca va fi greu insurgen­ților de a îmbrăca și de a arma pe cei 50,000 de omeni resculați in Rio-Grande. Insurgenții au construit forturi in acest oraș. Petersburg, 21 Noembrie. Se anunță din Taskend ca vr’uâ 1300 de familii care suferă de fur­e, emigrate au sosit pe teritoriul lui Sir-Darya; un nu­­mer egal de familii este inca pe drum. Londra, 21 Noembre. Buletinul medical de diminera­dice, cu prințul, George de Galles a petrecut uu bună nopte. Puterile nu s’au micșorat, dar frigurile au crescut puțin. Palermo, 21 Noembre Regele însoțit de miniștrii marinei, răs­­boiului și agriculturei a trecut în­ timpul di­­mineței revista escadrei italiene compusă din 14 corăbii de resbel, ancorate în port. Re­gele a fost aclamat via la sosire și la plecare. Paris, 21 Noembre. D. Lafargue a remis biroului al 7 al Camerei un document care emană de la consulul Franciei la Santiago-de-Cuba și care certifică că tatăl său a fost înscris la consulat ca supus francez. Paris, 21 Noembre. Gaulois anunță că niște negocieri cari se urmăresc încă din luna Mai între Ban­ca Franciei și ministrul de finanțe al Ru­siei sunt aprope terminate; ele au de scop cesiunea de lingouri de argint tesaurului rusesc în cantitate suficientă pentru a per­mite baterea a 150,000,000 de ruble pen­tru a retrage din circulație u o sumă egală de bilete de credit. Tesaurul rusesc pose­dând deja peste un miliard de franci în aur va putea se incepa plățile sale în bani. Cursul rublei se va urca ast­fel și va câștiga fixitatea necesară in transacția. Agenția Havas lasă duidul Goutois, or ce răspundere în privința acestei știri. Zia­rul Rebats o desminte. Mexico, 21 Noembre Ministrul de finanțe a dat ordin băncii Naționale de a trimite in Europa sumele necesare pentru plata cupanelor din Ianua­rie a celor două împrumuturi străine 6 la rută. A apărut: Almanah­ul Românului pe 1892. Acest almanah­, format mare, pe harik.,velină conține : Partea calendaristică Călendarul pe 1892 Gregorian și Iulian,— Sărbătorile legale,—sărbă­torile naționale,—sărbători catolice— calendar ebraic. II. , Partea literară . Despre calendar de Zamfir Filotti. —Ion Brătianu, geniul seu, opera sea economică și financiară de I. I. Nacian.—Cele trei lădițe, poveste de A. Mariewsky.—Din jurul vetrei, ghi­citori de G. Bulgărescu.—Danie de Sărbători de Radu D. Rosetti.—Bla­goslovirea Țiganului, anecdotă po­pulară de I. Demitrescu Ghiocel.— Manera, schiță din viața Bucuresciană, de Ion Russu.—Gând de stamnă (po­esie) de Radu Rosetti. — Cugetări de Elena Veronca.—La cerul­ Pe câmp (poesie) de D. Teleor.— Naturalistul și prietenul seu, dialog in versuri de Cecilia.—Orgoliu, poesie de Teleor. —Brócca și Boul de idem. Teodor A­­man de G. Stâncescu. — Catastrofa din Moenchenstein de Zibel — Prin­derea lui Licinski.—Dicționar de pro­verbe—Fasele Lunei. ilustrațiuni C. A. Rosetti după ultima foto­grafie,—Biserica Bucur, — General Florescu, — Mănăstirea Argeș, — M. Cogâlnicenu,—Biserica din Câmpu­ Lung—Dimitre Giani,—Catastrofa de la Moechenstein,—Ion Ghica, — Mi­tropolia din Iași,—Mitropolia din Bu­­curesci,— Th. Aman,—Sf. Gheorghe Vechiu,—P. P. Carp, — T. Maio­­rescu. Prețul broșat 1 lea 50 bani, car­tonat 2 lei. La administrația Românului și la principalele librării. Biblioteca „Românului“ Romane a 1 lea volumul 1. Zaira de Â. Malhey 1 volum (488 pagina). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Grósnica résbunare (fiul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 voi. 4. Femeia misteriósa de Jules Mary 2 voi. 5. Pirații c­­i­egi de Fanny Loviot și și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 voi. (462 pagine) 7. Căpița Roșie de Fanny Notley 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 vol. Ulmit de Henry Grenville 1 voi. 10. Vă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De vondare la administrația Românului și la principalele librării. BIBLIOGRAFI­ A eșit de sub tipar­ul broșură de ac­­­­tualitate : Dobrogea. — Reformele economice și so­ciale ce ea reclamă de d. I. I. Nacian. De vendare la librariele Haimann și So­­ceca. Prețul 2 lei. * A eșit de sub tipar. Vechile cronice moldoveneșci, până la U­­t­rechia. Texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum in­ 4 °, XVI+291 pagini și două facsimile. Lito-Tipografia Carol Gabi. Prețul 6 lei. Se află de vintrare la princi­palele Librării din Capitală. * A eșit de sub presă și se află la libi­­braria Socec prețul 2 lei­, Istoria litera­­turei latine, de d­r. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalau­reat u(conform programei învețâmântului secundar). ♦ In editura magasinului de musica Const Gebauer a apărut o elegie asupra morții lui Ion Brătianu intitulată, Plângere asu­pra eternei despărțiri a marelui patrio Ion C. Brătianu, și compusa de D-na Es­meralda Gardéev. Edițiunea este forte frumosa și are pe coperta fotografia bine reușita a răposa­tului. Composițiunea corespunde perfect cu titlul: I Prețul 1 leu și 50. « Culegere de articole d'ale lui Miha­i Em­inescu, apărute în Timpul din anii 1880 și 1881, broșura in 8-a mare, prețul 1­­­eu, a apărut in edițiunea Librăriei I­g.­­ Haimann în Bucuresci. * in editura librăriei Soceca & Comp. au­­ apărut de sub tipar Legende române cu­lese și adnotate de V. A. Urechiă și se află de véndare la librăria editure­­i ia tote librăriile din țerâ. Prețul unui exemplar 3 lei. * Noutăți musicale : in editura magasinului de musica Const. Gebauer a apărut Barba Popilor cu text comic de Turel, I. Anestin. Prețul lei 150. A apărut: «Noțiuni de estetica de P. Dulfu. Prețul 1 lei 80 bani. FARMACIA SA „Camera deputaților“ 58 Bulevardul Elisabetha 58 Acesta farmacie, slistă a d-lui Jura ©, devenind proprietatea subsemnatului, va purta de acii înainte din cauza „situațiunei sale (Bulevardul Elisabetha) următoarea firmă : Farmacie la «Camera deputaților» Cu acesta ocaziune comunic Onor, mei clienți câ am aranjat-o și am aprovisionat-o așa cum progresul și cerințele moderne o reclama. In curând voia instala, pe lângă farmacie și un Laboratoriu de chimia în care voi efectua tot­ felul de analize și în special ale lichidelor fiisiologice și pa­tologice. Acest laborator va avea și oă sec­țiune anume pentru lucrări microscopice- Alxandri Varlanesen Licențiat în farmacie Proprietar al formației la „Camera deputaților” Bólele Sifilitice NEPUTINȚA BARBATESC1 Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere și împedicare, după experiență de 21 ani. Specialist în bóle lumești. I­I. THOR Strada Emigrata No 1, intrarea NU­MAI prin strada Sf. Voivozi. Consultații de la 8 dim. până la 8 sura. Loc separat de așteptare pentru fie­care. 4909—154 d.l.m.v. D-nu H0RÍA 0- A. ROSETTI Doctor in drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că să Insărcinatjă cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni in tote filele de la 8—11 dimineța. 20 bis. strada Speranței. 1107 BfASS Stena A apă­ut: ANUL 2000 de BD. BELLAMY 1 LEU la administrația Românului și­ prin­­cipalele librării. Br. I. Kiriac S’a mutat strada Primaverei, 38 Consultațiunl de la 5 la 6 UA CARETA Se vinde un caretă nouă de oca­­­­iune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Crivițil Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. Suntem rugați din partea dor.- Lincoln Benet­t Comp. celebrii fabricanți de pălării engleze, Sack­­ville Street No. 3 Londra să anun­țăm că singurul representant la tota România al firmei d-lor și al firmei Melton & Comp. care le aparține este d. H. Fain, Bucuresci ca­lea Victoriei No. 52 pentru a se feri publicul de contrafaceri. Un profesor doresce a da lecțiuni în vre­un institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. OOR8UL PILEI BURSA BUCURESCI — A pre p. », — 9 K«em. Cisa BluiM Seats rem. per. 1876 6*|, , 99­­­» — •• Santa români amort. 6 ‘|, , 98 l/i — Seat» amort. 4 °|, . . . , 81 *|i — ~ » (Sohnldrerschreib.) , — Oblig, de Stat 0. P. R. 6«|, . 98 */« — *. Senta rom. (Bur, oonr.) 68|. , 156 ^ Împrumutul m­unicipal 5“­* . 98 •/« *** împrumutat Oppenheim 8%. — — *«. Obi. Casei Pensiunilor. . . — »— — — Oblig. ale com Bucur. 1883. 94 — — — * * » * 1884. — — — — » * * * 1890. 94 — “t . com Buc. on los. a 20­1. — Ä **• Scrisuri fune. rural« 7*­.. . 99 •/• Scrisuri func. rural« 6*/, . 103 — ■** — Idem urbane 7*/, .... 192 — » 8*/........ 91 •/. 92­­ f. * 5*/, . . . 83 — — Scrisuri foncisr8 urb.­ingî . — — — — Banca Naj. (5001. vîre­­ntr.) — — 1519 8oa, Daoist-Kom. (SSörek­lin) — ~ 891 Sas. d’Asig. N*l. (200­1. firs.)------*68 Prima Soc. rom de re­wig. ------— — 3m. r. de cos. (dSO 1. m­n ) — ±­ 83 — 8oo. de basalt artiűoial , ■ — _ ** — R pentru fabric, hfatsel . — — — — Agio. — “* -•« Sefäissfe *-■-* Londra 3 Inni . , » , . — — *» — » oek. . ..... *— •«* Paris 3 taaS......... — — — * eek. . . , . . — — <■» Berlin 3 íaní * . . . — — ~~ •— » flak, — — — •*> Viena ... ‘..., — — » csk. . • , . . — — — -Ago -- ~ ä*. BURSA STREI KE Napoleon de aur........................ • 9 38 Galbenul................................................ — — Imperial................................................. 19 71 j Lira turoásoi...................................... ÍOO — I Argintul con­ic* hârtiei ..... 115*25 Ruble hârtie comptat ..... 270^75 Acțiuni eredit m­etalt........................ 90 20 Renta metalici 5 la suta­n. . • • 107 50 Renta Hârtie.............................. 101 90 Renta aur ...................................... .9­80 SCHIMB. Londra la redere.................... 118 65 , Paris la redere..................... 47 — > Berlin la redere..................... 58 SO » Amsterdam la radere . . 91­8 O PARIS Renta francași 4 */* p. */,. . . Renta români 3 sută . . . . . 94 86 Renta români 5 la sud­ C. F. H. . • Credit mobiliar român............ 87 60 Împrumutul elen 1889 ........................ 522 50 » 1881 eu cupon .... *73 75 _ Banca otomani...................... 576 25 Datoria turcesci......................... Lose turco ... ............................. SCHIMB. Londra la redare.................... " » Amsterdam 8 luni , . , » Berlin 8 luai.. lit 9Í BULIN Napoleon ......... 16 155 Beata amort, 5 suta C. F. B. . . 54 70 Qbligajjiunî noul 6 suta........................ 99 78 împrumutul Oppenheim 8*/. . . . . 80 — Rubla hârtie cooptant. . . . . . 91 75 SSCHIMB. Londra S­lour............ 1.* 95 * Paris 2 luni . . . . . 163 75 , Amsterdam luni. , , * . • 20 28 Viena 21 Ntsmbr*

Next