Romanulu, noiembrie 1891 (Anul 35)
1891-11-24
mis acesta îl punea în față faptele lui, învinuindu-l, iei tăcea molcom și de voie de nevoie, îl asculta sfaturile. Pe mulți a scos din ghiara lui, dascălul Procop, pe mulți i-a isbăvit de chinuri și de nedreptăți, fie’l ierba ușurâ !...... Pe atuncea casa dascâlului iera în florea iei lei voinic, nevasta sa blajină și grijitóre, fetița, ia așa cât Catinca mea și un baetaș — sufletul lui — care măcar ca iera numai de patru anișori dar avea un glas frumos mai da hai ca al lui tat’-seu și citea ln biserică tot așa de bine ca și dânsul. — Casa casă, masa masă, tóte bune și la locul lor. Dascălul Procop era cel mai fericit.... — Când dă norocul peste om, apoi, val de bietul român pe capul căruia a căzut — mai 4use uncheșul cu un glas temător-Noi ne înghesuirăm unul în altul mai mult stând decât lucrând, cu un fel de groza fiorasa. — Nu stiu cum se f ăcu că în una din «Jile, Ioana nevasta dascălului muri, fără veste, și de aci încolo a ține-te bâete ! Unii zic că In ajun ar fi bâtut’o arendașul, alții câ a fost otrăvită de cineva din porunca arendașului și ca mulțime de bazeonii, tóte pe socotela arendașului. Dascălul se întrista, își jefui mut tovarășa perduta, dar nu desnădajdui. Avea pe fata și pe băiat inca, pe cari trebuia sa’ii facă fericiți. Dar ca prin minune tate lucrurile îi mergeau dascălului anapoda. Vitele îl piereau,razind cu ochii, pasările tot așa, semănaturile se stricau fata sa știe cum și dascălul scobora mereu mereu. Că data, intr’un amurg de vara când fata se intorse de la secere mai târziu decât alta dată, galbena și deznădăjduită, căzu in genunchi innaintea tătine-sed spuindu'l ca arendașul i-a întins ua cursă viclena, a prins’o și a nenorocit’o. De atunci ea că<fu la pat și peste puțin se duse la mama sa. De ceba alergase badea Procoppe la judecățile de pe vremea aceea ! Dreptate nu’i s’a dat de loc că del trebuie să știți flăcăi și baerandri, ca mai bine de cât astâzi n’a fost nici atuncea, ca și atunci ca și acuma dreptatea era a celui ma puternic în pungă , ea se putea cumpără. In chipul acesta i se dusese dascălului două din odorurile cele mai scumpe ale vieței lui. Reminea batul singura fericire, singura minguere a bătrânului nenorocit. Să mai lungesc vorba ? să mai Înconjur cele intimplate? O, mă dore inima când mă gândesc la.... — La ce, moșule ? strigarăm cu toții atilutul căzut pe gânduri. — Mai devreme ori mai târziu, urmă glesul,— tot ce este in lume are același sfirșit trist. Aceeași menire a condus și va conduce pe om de la naștere și până la mormânt. Țarina In țarina se preface Nici ua stare de lucruri nu este vecinică In lume: totul se schimba, ióte’s tretatóre. Belșug ori lipsă, înțelepciune ori nebunie, iute se isprăvesc uâ dată cu martea, și dincolo de marte, in gropa. In același joc putrezește trupul omului ca și al dobitocului al apăsătorului ca și al apăsatului al geniului ca și al zmintitului. .. Lumea cea l’alta, iad sau raid, cine știe ? Ce vă uitați așa de sperioși? știa ea de la un învățat cu vorbă mare; de, dar nu v’o pot spune. Dascălul Procop cădea din ce în ce mai rea, și nu mult după mortea copilei ’l s’a îmbolnăvit și băiatul. Mult s’a rugat bietul Procopiul Dumnedeu să’l scape, să i’l dea iarâși sănătos precum fusese, multe acatiste a plătit pe la tote bisericele din ținut... In zadar totul. Copilașul se topea cât vedea cu ochii și Dumnezicu e prea departe, daca e 0, ca sa ne mai audă, pe noi ăștia de pe pâmînt... Peste puțin mult și el, umplind de cea mai mare jale, de cea mai strașnica desnâdejde și de un dor necuprins de mórte, inema părintelui. L’a pus pe patul de mórte cu mâinele Încrucișate peste piept, cu flori și cu busuioc mirositor la cap, cu sfeșnice pline de lumânări aprinse împrejur, iar el, dascălul îngenuchia înaintea acelui care mai odiniora fusese viu, cu pârul alb și mătăsos în neregula, galben ;i și sfrijit la față ca mortul de lângă el,u ochii stinși de plâns, plângea necontenit... Cristea a Dinei ne spunea ca a fost pe acolo a doua zi după gmartea copilului și l’a găsit pe dascăl răcnind turbat la icóne. Apoi le-a dat jos din perete și începu a le călca in piciore sfărâmându-le și zicând: „dacă este Dumnezeu, s8 _ vie $8 m8 „pedepsescă pentru nelegiuirea ce o să verșesc! ”, dar nu, nu este !Dumnedeu, tot «ce am cântat până acuma în biserică sunt „fleacuri, basme scornite pentru interesul «unei pături mici de ómeni care vrea să „ție cea mai mare parte a societatei în întuneric, se o opresca de a se bucura de «rudele bine facetore ale științei. Nu este „nici un Dumneata, altfel copilașul nu „mi-ar fi murit. La rugăciunile mele chiar «pietrile s'ar fi imuiat. Nu, minciuni sunt »tóte ! țiua trecu și sora cu umbrele iei veni sa cuprindă natura. Dascălul ji devenea din din ce în mai trist și un gând fix, părea câ-i turbură gândirea. Sora ei nu vru sa lase pe nimenea în casă, ci însuși se însărcina cu privegherea trupului mort. Timpul trecea, era târziu, satul Stăvilenilor dormea adânc. Pe la miezul nopței strigătele înfioratóre ale strejarilor, răspândiră uă veste groznica și neașteptata prin sat! Arde casa dascălului! Cu mic cu mare sătenii se îmbrăcară care cu ce gaseau și alergară în ajutor Flăcările cuprinse tata casa, spărsese geamurile și ieșea prin ele ca niște limfei uriașe de pară. Nici un glas nu se auflea dinăuntru, nici un murmur deznădăjduit nu ajungea la urechile omenilor. Numai trosniturile scândurilor arflende, uă sfârlituri și un miros nâbușitor de carne arsă, umpleau vazduhul înnegrit de fum. Cu tote silințiieamenilor zadarnic fu totul , casa arse până în temelii. I-au găsit pe urmă prefăcuți în cărbune sub dărâmături. Dascălul ținea pe copil în brațe , murise îmbrățișându’l. Au trecut ani de atuncea. Stavilenii au crescut, mai toți cari traiau atuncea, sunt morți;—cu tote acestea și astă de prin tot ținutul se aude povestea íngrozitore a morței dascălului Procop. Iar daca veți trece pe lângă ruinile ce se văd la 20 pași mai încolo de biserica cea nouă, pe cari nici un om nu le atinge, ci toți le ocolește ca pe un loc blestemat, veți vedea și astăzi pe săteni și pe sătence da la uncheși și până la copil, târându și cruce sperioși ; îi veți vedea aretând cu degetul și din cad cu glas misterios . — Acolo a fost casa Dascălului fără Dumnedeu.“ — De mult n’am mai dat pe la Stavileni,— satul mieu de naștere,—de mult... și dat de departe, din Intunerecul trecutului, uáj amintire mai uriașa mi se arata totdeauna In minte de câte ori voia dice Stăvileni, se povestea vieței și a morței dascălului Procop,—sfârși bătrânul. Const. I. Buzdugan. FELURIMI ln nebun Macedonian.—Următorul fapt a atras atențiunea Bitolienilor. Un ore care Grigori, comerciant de spirtase a fost lovit de altenațiune mintala. In nebunia lui s’a crezut un om important, chemat a aduce servicii însemnate patriei sale și combină tot felul de proiecte pentru îmbunătățirea sortei concetățenilor sai. Imr’una din ddine trecute sus-numitul Grigori depeșa Majestatei Hale Sultanului că are sa i comunice lucruri interesante dar nu scie in ce mod sa i vorbesca. Telegrama lui Grigori s’a luat în serios la Palat, și telegrafic a fost chemat in Constantinopole, in urma instrucțiunilor primite de la Sublima Porta. Excelența savadul din Bitolia a pus la disposiția lui Grgon un trăsură și i-a înmânat 150 megidi de argint (lei 665,40) pentru chesueri de transport. La 50 Octombrie Grigon porni spre Constantinopole. Insă nu st im dacă i se va permite a se înfațișa inaintea M. S. Sultanul tară a fi examinat mai intaiu de către medicii Palatului, cari ușor se vor pute convinge de starea anormală a lui Grigon. Vom aștepta cu orecare impaciență finele acestui fapt. In Turcia nu se cam obicinuesc cererile de a fi admis înaintea Majestatei Sale, și daca vreun alt decât un alienat, prost, sau nebun ar Indrasni să cera vreun audiență, s’ar fi considerat ca cutesator și temerar. Unde duce gelosia.—Un violonist țigan numit Andrei Jiga, în vârstă de 35 ani, care locuește de multa vreme la Paris, într’un otel din Pasagiul J Bosquet, a tras la 12 Noembre mai multe tocuri de revolver asupra stăpânei casei, d-na Jeandrin, care venise să ’i spue ca numai póte să ’i fie ca chiriaș, din causa declarațiunilor pasionate ce ’i făcea necontenit violonistul, dupa cum spun durele parisiane. Dorina Jeandrin, apărată de corsetul său n’a avut decât răni neînsemnate. Speriată cu tote acestea, ea a căzut jos grămadă. Jiga a credut că a omorât-o și a încercat sa se sinucidă și densul. El și-a tras doua focuri de revolver, unul in regiunea inimei și altul în templu. Dar la spitalul Neckar, el a dat se iintelega ca a procedat astfel din causa gelostei. Starea mea e forte gravă. Triumful educațiunei. — Micul Alexandru e un copil forte bine crescut, pe care între altele părinții sai ’l-au învețat a fi Intotdeauna amabil cu domnele. Intr’una din dile merse în tramvay, care fiind plin de pasageri, tatăl seu îl luă pe genuchi. In timpul acesta intra un domna care căuta în zadar un loc de serjluf. Atuncea Alexandru sare jos de un dată de pe genuchii tatălui său și facând un salut duei in cestiune, ’idise . Permiteți-mi domnă, de a vă oferi locul meu!» ROMANUL 24 NOEMBRE 1891 £ 9fe rește preciune femeiască. — Vă domna cam betrâna și bogată (pe care o invită la “ la danț un domn tener). O să dansez cu d-ta, dar îți spun de pe acuma — n’o să fii ginerele meu !! Metafore persane.—Iată câteva exemple despre aptitudinea persanilor de a -și împodobi graiul. Palatul Șahului se numesce: «Vârful axei, In jurul căreia se învârtește mărirea omenesca.» Pe Khanis și Begii ’i numesc de multe ori: «Ornamente ale scarei de șea a Șahului.» Persanii cred că e prea prospic de adice: ’Mi aduc aminte și spun : Despic cu cuțitul amintire! midele (scoici de mărgăritar) ale memoriei mele.» ri'elef Exrame Viena, 21 Noembre. Regele, Regina și Prințul George de Saxa cu familia au replecat la Dresda ; ei au fost însoțiți la gară de împăratul care și-a luat concediu de la M. M. U. și de la Prinți în modul cel mai cordial. Prințul Frederic Leopold al Prusiei a depus ad’, carta sa la Contele Taffe, președintele consiliului ; el a plecat in timpul serii la Berlin, Paris, 21 Noembre Cercurile diplomatice cred cat nu de Giers va profita de presența sa la Paris pentru a da deslușiri asupra falsei interpretări ce arecari cercuri politice dau Înțelegerii franco-rusești și asupra speranțelor exagerate ce aceste cercuri întemeiază pe ea. D-nu de Giers ar dori de asemenea să fie fixat din sorginte competente, asupra situațiunei politicei Franciei și asupra condițiunilor mersului monetar. Visdele d lui de Giers la Paris și la Berlin sunt interpretate intr’un sens pacific. Colonia, 21 Noembrie. Gageta de Colonia anunță că mai multe persone din anturagiul Țarului la Livadia sunt lovite de grippa. Berlin, 21 Noembre. Dnu de Giers va sosi la 23 Noembre. D-nu de Caprivi a primit invitația la prințul ce Contele Sehnwaloff va da în onorea d-lui de Giers. Berlin 21 Noembrie. După Gazeta Crucei negocierile ar fi avut loc la Berlin spre a deschide piața germană împrumuturilor rusești; din garanțiile oferite sunt considerate de guvernul Imperiului ca neindestulatare. Respunsul la acest refus ar fi prohibițiunea exportului griului așa de mult interdiat. Petersburg, 21 Noembre. Prohibițiunea exportului griului a fost publicatadi, ea va intra in vigore mâine Un termen s’a acordat până luni sara pentru a complecta încărcaturile incepute înainte de publicarea prohibițiunei. Paris, 21 Noembre. Camera a discutat budgetului poștelor și a adoptat o parte a bugetului de interne. Dan Bas’y a renunțat de a întreba guvernul asupra interziicerei de a lăsa să descindă pe delegații minelor inminile, deorece d-na Guyot a promis să telegrafieze prefectului din Pas-de-Calais, ca să facă sa se aplice legea asupra delegaților minerilor. Paris, 21 Noembrie. Uă notă a delegației Brasiliei diCe că liniștea cea mai perfectă domnește in tota țara afară de provincia Rio Grande. Guvernul ia măsuri pentru a înăbuși mișcarea și pentru a stabili blocul portului Rio Grande. Lens, 21 Noembre. Comitetul basmelor de cărbuni a primit arbitragiul guvernului. Londra, 21 Noembre Uă depeșă a Agenției Reuter din Zanzibar reproduce o o declarație a consulului general englez dupó care Zanzibar va fi declarat probabil port liber importurilor la începutul anului 1892. Aceeași agenția află din Buenos Aires ca se crede acolo ca va fi greu insurgenților de a îmbrăca și de a arma pe cei 50,000 de omeni resculați in Rio-Grande. Insurgenții au construit forturi in acest oraș. Petersburg, 21 Noembrie. Se anunță din Taskend ca vr’uâ 1300 de familii care suferă de fure, emigrate au sosit pe teritoriul lui Sir-Darya; un numer egal de familii este inca pe drum. Londra, 21 Noembre. Buletinul medical de dimineradice, cu prințul, George de Galles a petrecut uu bună nopte. Puterile nu s’au micșorat, dar frigurile au crescut puțin. Palermo, 21 Noembre Regele însoțit de miniștrii marinei, răsboiului și agriculturei a trecut în timpul dimineței revista escadrei italiene compusă din 14 corăbii de resbel, ancorate în port. Regele a fost aclamat via la sosire și la plecare. Paris, 21 Noembre. D. Lafargue a remis biroului al 7 al Camerei un document care emană de la consulul Franciei la Santiago-de-Cuba și care certifică că tatăl său a fost înscris la consulat ca supus francez. Paris, 21 Noembre. Gaulois anunță că niște negocieri cari se urmăresc încă din luna Mai între Banca Franciei și ministrul de finanțe al Rusiei sunt aprope terminate; ele au de scop cesiunea de lingouri de argint tesaurului rusesc în cantitate suficientă pentru a permite baterea a 150,000,000 de ruble pentru a retrage din circulație u o sumă egală de bilete de credit. Tesaurul rusesc posedând deja peste un miliard de franci în aur va putea se incepa plățile sale în bani. Cursul rublei se va urca astfel și va câștiga fixitatea necesară in transacția. Agenția Havas lasă duidul Goutois, or ce răspundere în privința acestei știri. Ziarul Rebats o desminte. Mexico, 21 Noembre Ministrul de finanțe a dat ordin băncii Naționale de a trimite in Europa sumele necesare pentru plata cupanelor din Ianuarie a celor două împrumuturi străine 6 la rută. A apărut: Almanahul Românului pe 1892. Acest almanah, format mare, pe harik.,velină conține : Partea calendaristică Călendarul pe 1892 Gregorian și Iulian,— Sărbătorile legale,—sărbătorile naționale,—sărbători catolice— calendar ebraic. II. , Partea literară . Despre calendar de Zamfir Filotti. —Ion Brătianu, geniul seu, opera sea economică și financiară de I. I. Nacian.—Cele trei lădițe, poveste de A. Mariewsky.—Din jurul vetrei, ghicitori de G. Bulgărescu.—Danie de Sărbători de Radu D. Rosetti.—Blagoslovirea Țiganului, anecdotă populară de I. Demitrescu Ghiocel.— Manera, schiță din viața Bucuresciană, de Ion Russu.—Gând de stamnă (poesie) de Radu Rosetti. — Cugetări de Elena Veronca.—La cerul Pe câmp (poesie) de D. Teleor.— Naturalistul și prietenul seu, dialog in versuri de Cecilia.—Orgoliu, poesie de Teleor. —Brócca și Boul de idem. Teodor Aman de G. Stâncescu. — Catastrofa din Moenchenstein de Zibel — Prinderea lui Licinski.—Dicționar de proverbe—Fasele Lunei. ilustrațiuni C. A. Rosetti după ultima fotografie,—Biserica Bucur, — General Florescu, — Mănăstirea Argeș, — M. Cogâlnicenu,—Biserica din Câmpu Lung—Dimitre Giani,—Catastrofa de la Moechenstein,—Ion Ghica, — Mitropolia din Iași,—Mitropolia din Bucuresci,— Th. Aman,—Sf. Gheorghe Vechiu,—P. P. Carp, — T. Maiorescu. Prețul broșat 1 lea 50 bani, cartonat 2 lei. La administrația Românului și la principalele librării. Biblioteca „Românului“ Romane a 1 lea volumul 1. Zaira de Â. Malhey 1 volum (488 pagina). 2. Crima din strada Monge de Pierre Zaccone, 2 volume. 3. Grósnica résbunare (fiul lui Antony) de Alexis Bouvier 1 voi. 4. Femeia misteriósa de Jules Mary 2 voi. 5. Pirații ciegi de Fanny Loviot și și Ramura de liliac de Ovida 1 volum. 6. In anul 2000 de Ed. Bellamy 1 voi. (462 pagine) 7. Căpița Roșie de Fanny Notley 2 volume. 8. Gagetano Victoria de Lucien Biart 1 vol. Ulmit de Henry Grenville 1 voi. 10. Vă căsătorie strălucită de Emilia Carlen 1 vol. Orfana de Henry Conscience 1 volum. De vondare la administrația Românului și la principalele librării. BIBLIOGRAFI A eșit de sub tiparul broșură de actualitate : Dobrogea. — Reformele economice și sociale ce ea reclamă de d. I. I. Nacian. De vendare la librariele Haimann și Soceca. Prețul 2 lei. * A eșit de sub tipar. Vechile cronice moldoveneșci, până la Utrechia. Texte slave cu studiu, traduceri și note de Ion Bogdan. Un volum in 4 °, XVI+291 pagini și două facsimile. Lito-Tipografia Carol Gabi. Prețul 6 lei. Se află de vintrare la principalele Librării din Capitală. * A eșit de sub presă și se află la libibraria Socec prețul 2 lei, Istoria literaturei latine, de dr. Teodorescu G. Dem., pentru clasele VI—VII liceale și bacalaureat u(conform programei învețâmântului secundar). ♦ In editura magasinului de musica Const Gebauer a apărut o elegie asupra morții lui Ion Brătianu intitulată, Plângere asupra eternei despărțiri a marelui patrio Ion C. Brătianu, și compusa de D-na Esmeralda Gardéev. Edițiunea este forte frumosa și are pe coperta fotografia bine reușita a răposatului. Composițiunea corespunde perfect cu titlul: I Prețul 1 leu și 50. « Culegere de articole d'ale lui Mihai Eminescu, apărute în Timpul din anii 1880 și 1881, broșura in 8-a mare, prețul 1eu, a apărut in edițiunea Librăriei Ig. Haimann în Bucuresci. * in editura librăriei Soceca & Comp. au apărut de sub tipar Legende române culese și adnotate de V. A. Urechiă și se află de véndare la librăria editurei ia tote librăriile din țerâ. Prețul unui exemplar 3 lei. * Noutăți musicale : in editura magasinului de musica Const. Gebauer a apărut Barba Popilor cu text comic de Turel, I. Anestin. Prețul lei 150. A apărut: «Noțiuni de estetica de P. Dulfu. Prețul 1 lei 80 bani. FARMACIA SA „Camera deputaților“ 58 Bulevardul Elisabetha 58 Acesta farmacie, slistă a d-lui Jura ©, devenind proprietatea subsemnatului, va purta de acii înainte din cauza „situațiunei sale (Bulevardul Elisabetha) următoarea firmă : Farmacie la «Camera deputaților» Cu acesta ocaziune comunic Onor, mei clienți câ am aranjat-o și am aprovisionat-o așa cum progresul și cerințele moderne o reclama. In curând voia instala, pe lângă farmacie și un Laboratoriu de chimia în care voi efectua tot felul de analize și în special ale lichidelor fiisiologice și patologice. Acest laborator va avea și oă secțiune anume pentru lucrări microscopice- Alxandri Varlanesen Licențiat în farmacie Proprietar al formației la „Camera deputaților” Bólele Sifilitice NEPUTINȚA BARBATESC1 Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere și împedicare, după experiență de 21 ani. Specialist în bóle lumești. II. THOR Strada Emigrata No 1, intrarea NUMAI prin strada Sf. Voivozi. Consultații de la 8 dim. până la 8 sura. Loc separat de așteptare pentru fiecare. 4909—154 d.l.m.v. D-nu H0RÍA 0- A. ROSETTI Doctor in drept și Avocat al Creditului Funciar Urban Face cunoscut că să Insărcinatjă cu orice fel de Procese și afaceri de Notariat și dă consultațiuni in tote filele de la 8—11 dimineța. 20 bis. strada Speranței. 1107 BfASS Stena A apăut: ANUL 2000 de BD. BELLAMY 1 LEU la administrația Românului și principalele librării. Br. I. Kiriac S’a mutat strada Primaverei, 38 Consultațiunl de la 5 la 6 UA CARETA Se vinde un caretă nouă de ocaiune pentru patru persone cu prețul forte redus, doritorii se pot adresa la proprietarul ei din Calea Crivițil Mo. 165 de la 8 ore a. m. până la 11. Suntem rugați din partea dor.- Lincoln Benett Comp. celebrii fabricanți de pălării engleze, Sackville Street No. 3 Londra să anunțăm că singurul representant la tota România al firmei d-lor și al firmei Melton & Comp. care le aparține este d. H. Fain, Bucuresci calea Victoriei No. 52 pentru a se feri publicul de contrafaceri. Un profesor doresce a da lecțiuni în vreun institut particular sau prin familii. Informații la d. H. Mihi, cafeneaua Macedonia. OOR8UL PILEI BURSA BUCURESCI — A pre p. », — 9 K«em. Cisa BluiM Seats rem. per. 1876 6*|, , 99» — •• Santa români amort. 6 ‘|, , 98 l/i — Seat» amort. 4 °|, . . . , 81 *|i — ~ » (Sohnldrerschreib.) , — Oblig, de Stat 0. P. R. 6«|, . 98 */« — *. Senta rom. (Bur, oonr.) 68|. , 156 ^ Împrumutul municipal 5“* . 98 •/« *** împrumutat Oppenheim 8%. — — *«. Obi. Casei Pensiunilor. . . — »— — — Oblig. ale com Bucur. 1883. 94 — — — * * » * 1884. — — — — » * * * 1890. 94 — “t . com Buc. on los. a 201. — Ä **• Scrisuri fune. rural« 7*.. . 99 •/• Scrisuri func. rural« 6*/, . 103 — ■** — Idem urbane 7*/, .... 192 — » 8*/........ 91 •/. 92 f. * 5*/, . . . 83 — — Scrisuri foncisr8 urb.ingî . — — — — Banca Naj. (5001. vîrentr.) — — 1519 8oa, Daoist-Kom. (SSöreklin) — ~ 891 Sas. d’Asig. N*l. (2001. firs.)------*68 Prima Soc. rom de rewig. ------— — 3m. r. de cos. (dSO 1. mn ) — ± 83 — 8oo. de basalt artiűoial , ■ — _ ** — R pentru fabric, hfatsel . — — — — Agio. — “* -•« Sefäissfe *-■-* Londra 3 Inni . , » , . — — *» — » oek. . ..... *— •«* Paris 3 taaS......... — — — * eek. . . , . . — — <■» Berlin 3 íaní * . . . — — ~~ •— » flak, — — — •*> Viena ... ‘..., — — » csk. . • , . . — — — -Ago -- ~ ä*. BURSA STREI KE Napoleon de aur........................ • 9 38 Galbenul................................................ — — Imperial................................................. 19 71 j Lira turoásoi...................................... ÍOO — I Argintul conic* hârtiei ..... 115*25 Ruble hârtie comptat ..... 270^75 Acțiuni eredit metalt........................ 90 20 Renta metalici 5 la sutan. . • • 107 50 Renta Hârtie.............................. 101 90 Renta aur ...................................... .980 SCHIMB. Londra la redere.................... 118 65 , Paris la redere..................... 47 — > Berlin la redere..................... 58 SO » Amsterdam la radere . . 918 O PARIS Renta francași 4 */* p. */,. . . Renta români 3 sută . . . . . 94 86 Renta români 5 la sud C. F. H. . • Credit mobiliar român............ 87 60 Împrumutul elen 1889 ........................ 522 50 » 1881 eu cupon .... *73 75 _ Banca otomani...................... 576 25 Datoria turcesci......................... Lose turco ... ............................. SCHIMB. Londra la redare.................... " » Amsterdam 8 luni , . , » Berlin 8 luai.. lit 9Í BULIN Napoleon ......... 16 155 Beata amort, 5 suta C. F. B. . . 54 70 Qbligajjiunî noul 6 suta........................ 99 78 împrumutul Oppenheim 8*/. . . . . 80 — Rubla hârtie cooptant. . . . . . 91 75 SSCHIMB. Londra Slour............ 1.* 95 * Paris 2 luni . . . . . 163 75 , Amsterdam luni. , , * . • 20 28 Viena 21 Ntsmbr*