Romanulu, mai 1892 (Anul 36)

1892-05-01

ANUL AL 36-LEA—Ediția l-a Yoesce și vei putea. ABONAMENTE: 3 lei pe lună în tota (ora; 4 lei „ „ străinătate. ANUNCIURI: Pag. IV linia 20 baut; P. ni 1 leu. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrâncate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. EXEMPLARUL IO BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE BILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VIMTILĂ C. A. ROSETTI DUMINECĂ, 1 MAIU, (19 APRILE) 1892 L­umineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: 1 > FRANCIA, la d­uil Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis rue Faub, Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN UERA1AN1A la d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și d. G. L. Haube (Frankfurt.) IN ELVEȚIA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Hukes, l Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote fclurourile poștale din țeră și streinătate. EXEMPLARUL io Anunciuri și abonamente se primesc la administrația­­ harului. BULETIN Bucur­esei, 19/1 Florar In ședința Camerei de la 16 (28) Apri­lie curent, d. deputat Pâsâreanu a între­bat pe guvern când are se aduca în des­­baterea corpurilor legiuitóre proectul de lege pentru îmbunătățirea sortei clerului mirean ? D. Lascar Catargiu, s’a grăbit se res­­pnnda în data. D-sea a promis ca va pre­­senta proectul de lege în cestiune chiar in sesiunea actuala. D. Deputat Pasarea nu póte sa se fi mulțumit cu acest respuns. Inse noi nici­de cum, pentru ca el nu da nici va sa­tisface acelora cari aștept cu nerăbdare Îmbunătățirea sortei lor. Ce va se­­rică «se va presenta chiar sesiunea actuala ?» CIU va dura acesta se­siune ? Cestiunea îmbunătățirii sortei preoților a trecut prin multe peripeții. Subt guver­nul liberal s’a presantat un proiect de lege și ni se pare ca chiar s’a votat de unul din corpurile legiuitore. Cu tote acestea din neglijență séu din repedea retragere de la putere, proectul n’a devenit un lege definitiva. Sub guvernele conservatoire, de la 1888 păna asta din Camera și Senatul s’au ocu­pat in mai multe rinduri de acesta cestiu­ne, s’au numit comisiuni peste comisiuni, prelații au propus un profet al lor și au cerut in mai multe rânduri punerea la or­dinea dilei a îmbunătățirii sortei clerului mi­­ren. S’au pus insă tot­deuna piedici. Guver­nele conservatore a paralizat necontenit pro­­ectele propuse din inițiativa parlamentului, sub cuvânt ca nu au fonduri și trebuesc prevăzute In budget, ceea ce nu se pote face de­cat după un studiu serios și amă­nunțit al cestiune!. Acum d. Catargiu spune ca va veni chiar In acesta sesiune cu proectul. Póte se se ție de cuvânt, dar care va fi resul­tatul ? Sesiunea acesta nu póte se dureze mai mult de­cat până la 15 sau până 20 Main. In acest interval sunt un sumă de legi cari se afla în programul guvernului ca cele mai urgente. Ste­ele­dér se va ocupa mai intâio Camerile și pe urma de altele. A­­cele legi Inse avem convingerea ca nu se vor termina tote. Cum ar putea atunci se se mai ocupe și de legea pentru îmbună­tățirea sortei preoților? D. Catargiu o va depune negreșit pe biu­ron pe la sfârșitul sesiunei și va spune preo­ților ca n’a avut vreme să se ocupe de ea,dar ca In sesiunea de tamna îi va veni rândul și el. In sesiunea de tomna va veni alegerea biuroului, răspunsul la mesagiu bugetele și diferitele credite. Cu acestea se va sfârși sesiunea și nenorocita lege pentru îmbunătățirea sortei preoților se va trimite la calendele grecesci. Am dori să rămânem de minciuna, dar după precedentele urmate până acum, re­­sultatul nu póte să fie de­cât acela pe care sI prevedem noi. Daca intr’adevĕr guvernul conservator ar fi voit sincer îmbunătățirea sortei pre­oților de mir, nu gasea el are în curs de patru ani trecuți câte­va­­ file libere pen­tru a propune și vota acest proect de lege, când s’a găsit mai multe flile pentru alte cestiuni de la importanța secon­dară ? Când e buna voința, totul se póte face In lumea acesta? Iasa după cât vedem tocmai acea buna voința lipsesce. Conser­vatorii nu voesc luminarea și îmbunătăți­rea sórtei preoților, cum nu voesc nici lu­­minrea și îmbunătățirea sórtei poporului muncitor, căci din acesta schimbare în clasele poporului esș peirea clasei bogate și dirigente pe care ne-o desemnă organul d-lor Manu și Lahovary ca singura In drept se guverne acesta­­ era. Origina­lul C. A.Rosetti (Urmare) IV Act constatând genealogia anticei și nobilei familii Rossetti în România DECLARAȚIE fi E Noi subsemnații declarăm și afir­măm, în tdtă consciința, că tatăl actualului comite de Rossetti, era Constantin de Rossetti, decedat, și care a avut 4 fii, a­nume : Comiții Ion, Carol, Alexandru, decedați și Ni­­colae singurul care este in viață, căte și patru fără descedință mas­culină și două fete cu descendință de ambele sexe, a­nume : Efrosina născută com­­tesa de Rossetti căsă­torită cu d. Gr. Grădiștanu, mare boer din România, și Zoe, născuta contesă de Rossetti, încă in viață, măritată cu d. C. Fălcoianu, mare boer din România, că sus numitul Constantin de Rossetti, tatăl actua­lului comite Nicolae de Rossetti, a avut doi frați, din același tată și a­­ceași mamă, a căror descendință s’a urmat in linie directă, după cum se arată mai jos, adecă : 1) Alexandru de Rossetti, dece­dat, mare boer de clasa I-a, în Ro­mânia, care a avut doi fii: Dumi­tru, decedat și Constantin, încă In viață, născut in luna vor primar cu actualul Iunie 1816, Comite N. Rossetti, sus numitul Constantin a avut trei fii, cari trăesc, anume : Mircea, Vintilă și Horia de Rossetti; 2) Carol de Rossetti, decedat, mare boer de clasa I-a, in Roma­nia, care a avut un fiu Dumitru, decedat, care asemenea a avut un fiu numit Radu, decedat asemenea. Acesta din urmă a lasat un fiu incă in viată, născut la 17 Aprilie 1860 și numit Dumitru de Rossetti, stră­nepot in linie directă al actualului comite Nicolae de Rossetti. Ne credem datori­a adaoga cu descendenții celor două frați al lui Constantin de Rossetti, tatăl actua­lului Comite Nicolae de Rossetti, de care am vorbit mai sus, a­dică : Con­stantin de Rossetti, văr primar și Dumitru de Rossetti, stănepot al comitelui Nicolae de Rossetti, fac parte în România, patria lor și a noistră, din cea mai inaltă societate și sunt înconjurați de tostă conside­­rațiunea pe care ați dobândit’o prin serviciile aduse țetei lor și posedă averea lor proprie care­­ face să suporteze în mod strălucit sarcinile unui nume atât de ilustru. Dar, de­ore­ce Constantin de Ros­setti, văr primar al comitelui Ni­colae de Rossetti, nu mai poseda actul de naștere, țara fiiind supusă la tote perturbațiunile unei existențe politice p­­e carie, legea necerând drept act al stărei civile de­cât mărturi­sirea unei sau mai multe persone de ore­care notorietate. In consecință, noi sub­semnații, contimporani ai părinților sus numi­ților de Rossetti, dăm presinta dec­­larațiune spre a servi membrilor a­­celei familii de act veridic și auten­tic, când trebuință va fi. Drept dovada am pus semnăturile nós­tre și sigiliile nóstre. Facut la Bucuresci, capitala României, la 12 (24) Iunie 1874. (ss) Constantin Cantacuzino, ex­­caimacan și Senator. Prefectura orașului Bucuresci Noi sub­ semnatul Prefect al poliției o­­rașului Bucuresci, semnăturelor d-lui C. certificam veracitatea Năsturel Herescu, mare Ban și general și a d-lui Constantin Cantacuzino, ex-caimacan și Senator. L.S. (ss) Prefect, D. R. Rosetti. No. 74, Iulie, 6 Anul 1874 Ministrul Afacerilor străine Certifica autenticitatea legalisărei făcută de Prefectura Poliției, Bucuresci, 6 iulie, 1874. No. 548.­­ss. Ministru, B. Boerescu. No. 300. Gesehen zur Beglaubigung der vorste­henden Amtsfertigung des f&rstlich rumä­nischen Ministeriums des Aussern. Bukarest, am 19 Iuli 1874 Von der k. u. k. öster. ung. diplema­­tischen Agenzie und General Konsulat. L. S. (ss) H. Freih. y. Calice. Ministrul afacerilor streine Pentru copie conformă cu originalul. Bucuresci, 29 Mai 1889. p. Ministru, A. Em. Lahovari. No. 644. (ss) Constantin Năsturel Herescu, mare Ban și ge­neral. Locul sigilului ARBORELE GENEALOGIC AL FAMILIEI tatăl lui ROSSETTI format pe baza actelor de mai sus : ANTON ROSSETTI avu de fiu pe domn al Moldovei, 1676 BEIZADEA IORDACHE ROSSETTI NICOLAE ROSSETTI care se căsători cu Domnița Ancuța, fiia lui Constantin Vodă Brâncoveanu Basarab, principe al Imperiului. Din acesta căsătorie se născu : CONST. ROSSETTI Ion Rossetti, Efros. Grădișteanu, Carol Rossetti, Alex. Rossetti, Zoe Fălcoianu, Nicolae Rossetti. ALEX. ROSETTI I). Rossetti. C, A. Rosetti Sofia Komé Mircea Rosetti, Ion Rosetti, Vintilă Rosetti, Horia Rosetti, Anton Rosetti, Elena Rosetti, Florea Rosetti, CAROL ROSSETTI Dimitrie Rossetti Radu Rossetti Dimitrie Rossetti, Coralia Săvescu, Caterina Budișteanu Maria Negruți, Ana Maiorescu, Zoe Bengescu. Din­ giurul lumei un corp de velocipediști. Ca ordonanță a ministerului de resbel francez, dispune crearea unui corp de ve­locipediști militari pentru serviciul de șta­fete; acest corp va cuprinde 3100 omeni. Femetea în Rusia După informațiunile oficiale privitore la aprovisionarea cu d’ale hranei a celor 17 guvernamente, ce sufer de fómete, s’a cheltuit până la 1 Aprilie st. n. 123.100.000 ruble pentru pâne și groji de sămânță. In Martie s’au dat celor in lipsa 10.100.000 pumfi de pâne luata din stolul existent. Au mai rămas Inca 17.600.000 pum­fi. S’a cumpărat pentru semănat 4.600.000 pum­ni de grâu de sămânță. La 1 Aprilie mai ră­măsese Inca 2.300.000. Subvenționarea teatrelor unguresci In ședința de la 25 Aprilie a dietei un­­guresci, deputații Pazmandy și Madarasz au cerut ca guvernul să prelimineze din budgetul statului câte un anumita sumă și pentru subvenționarea teatraliștilor ma­­­­ghiari din provincie. Ministrul președinte­i Szapaiy­a’a și grăbit a promite că «în lo­curi de acelea unde teatrele au un Înse­mnata' e politica, teatraliștii vor fi ajuto­rați în viitor din partea statului.» — Oare mai are națiunea maghiară să­răntoci, cărora guvernul sa nu le fi dat hrană din sudarea nostra ? Leul din San­ Marco ! Renumitul monument artistic din Vene­ția, este iarăși pus la locul său cel vechi, în curtea internă din Palazzo ducale pe colina ce se află aici, după ce a stat cinci luni în arsenal, de­ore­ce trebuia să fie restaurat. Dintele timpului a ros și la a­cest ien istoric, alta data atât de temut și a rupt din el mai mult de 50 de bul cați, cari amenințau să cada. La început se gândiră se ia leul jos și să-l înlocu­iască cu altul. Administratorul palatului Ducale fuse­se opuse cu energie ,ficând, că acesta ar fi un vandalism modern și un profanațiune. In arsenal a fost leul repa­rat, așa in­cât acum pare câ e nou și va mai dura încă câți­va secuii. Leul e câr­pit cu plăgi legate cu sârma și încheiate cu 350 de șirofe, dar în mod atât de mă­­estrit, în­cât nu se văd cârpiturile. In­formațiuni S’a agitat cestiunea (in reuniunea ultimă a secțiunei conferinței inter­parlamentare pentru pace) despre a­­șezarea la piciorele columnei lui Traian de la Roma, a unui semn amintitor vizitei a 20 de senatori și și deputați, din anul trecut. Cestiu­nea a rămas a se mai discuta la o altă ședință. —x— D. I. L. Caragiale va publica în Main viitor un volum întitulat: Note și schițe menite a face mult zgomot prin unele note intime ce conține, mai ales cu privire la poetul Emi­­nescu cu care D. Caragiale a trăit în cele mai strânse relații timp de vrouă <zece ani. —"— Citim în Alegatorul din Giurgiu . In ultimul moment aflăm, cu pri­vire la omorul birjarului Nicola Bul­­garu, câ­m a făcut descoperiri însem­nate. Se cunoște pănă acum mai mulți indivizi cari au luat parte la plânuirea și executarea acestui omor afară de cei patru cari au fost prinși imediat după săvârșirea faptului. Tot cu acesta ocasiune s’au des­coperit și făptuitorii a mai multor tâlhării anteriore cari rămăseseră nedescoperite. —x— Tunelul de la Bordea de pe linia Iași-Vaslui, va fi iluminat cu electri­citate de d-l N. Ostapovici. —x— D. Sandu Rășcanu va scote în cu­­rând un­­hiar și va combate pe cel de la Era Nouă. D. Sandu Rășcanu redactor de ga­zetă 1 —x— Din Iași ne sosește să scrie forte curiose. Un portărel de la tribunal, I — orice corespondentul—ar fi ames­­­­tecat în uâ recentă prădăciune în­­­­tâmplată în Iași, și că chiar ar fi­­ fost depus. Numele portărelului e I Paraschiv. —x— 1 Uă măsură bună. Societatea de navigație pe Dunăre­­ a redus cu 60 la sută prețul trans­­s­portului pe vaporele sale pentru toți­­ călătorii cari vor proba că sunt­­ funcționari ai statului român. —x— D. Iacob Cerchez, profesor de­­ limba latină la liceul din Iași, a de TM I cedat filele acestea în urma unei­­ lungi suferințe. —"— Erl au plecat la Paris, tinerii noș»­ș­trii artiști Toneanu și S­rezeanu, pen­­­­tru a visita teatrele din capitala­­ Franciei. ( Congresul din Paris Numerosele adesiuni pentru con­gresul din Paris au dovedit, că lupta inaugurată în străinătate de Liga din Paris, din Anvers și din Berlin are un temuü puternic și stăruitor în străinătate. Cele mai multe societăți și grupuri de studenți români din străinătate au aderat la ideea con­gresului, care se plănuise pentru 3 (15), Maiü la Paris. Dar toți au ce­rut cu insistență amânarea lui, de­ore­ce luna Maia este tocmai luna examenelor. In urma acestora Liga din Paris înșciințasă lumea româ­­nască, că ideea congresului remâne, dar ținerea lui s’a amănat pentru timpuri mai oportune.

Next