Romanulu, mai 1892 (Anul 36)
1892-05-07
420 Uă întâmpinare Primim urmatorea acrisare la adresa d-lui I. M. Manolescu : la 1î, 17 Apilie 1892. Stimate d. maior I. Manolescu Mlădianu! Ați avut amabilitatea a’®? spune el?, Intalnindu-ma că m'ați menționat in ultimul d-v. articol din Românul și m’ați făcut astfel atent d’al căuta și ceti. Vă mulțumesc de buna voința d-vóstra, și mă grăbesc a releva cu recunostințâ realitatea de care ați dat proba, prindume in posițiunea verifica «Un episod din viața lui C. A. Rosetti, ministru de interne in ultimul seu minister» ce ați publicat in Românul din 13 (25) Aprilie a. c. spre glorificarea memoriei ilustrului Roman, și pentru a căruia autenticitate me dați ca martor. In interesul adevărului însă me simt dator a ve declara in modul cel mai formal, ca, în ce ma privesce, n’am absolut nici un cunoscința de faptele despre care vă raportați la mine, și că memoria d-v. vă inșira, daca credeți a le fi auzit din gura mea. •. Din contra, sunt întemeiat a crede, daca elevi s’ar fi relatat de altcineva, ca ele , nu sunt decât curate închipuiri.. " , Nici integritatea generalminte cunoscuta a lui C. A. Rosetti nu putea sa permită umbra unei presupuneri de mituire, nici posițiunea lui de șef al partidului de la putere nu admitea a se putea crede un moment ca va sacrifica pentru interesul lui personal acele ale partidului, care in ‘ ’ persecuțiunea evreilor ajunsese a’și câștiga popularitate și a se întări la guvern. Și daca nu voia îndrăzni a pretinde de la dv. (care în ultimul timp v’ați schim.bat atitudinea odiniora francaminte amicală către coreligionarii mei, în una, trebue sa mărturisesc, tot atât de francaminte dușmană), a ne atribui și noue uă mică părticică de moralitate, pentru combaterea acestei invenție răutaciose considerându-ne incapabili d’a ne apropie cu corupțiune până la miniștrii , îmi voi permite a ne ruga măcar să ne faceți grația a nu ne taxa de proști, cari s’ar servi de atari mijloce, chiar acolo unde de mai înainte, după elementele date, orice succes este exclus. Ca unul ce am venerat și eu pe C. A. Rosetti, cred că e o insultă ce se face memoriei lui, când numele său ilustru se pune în joc spre a legitima antisemitismul și a’l sprijini, căci el era sincer democrat egalitar și nu voia se știe de deosebiri de religiune. Încercările lui de emancipare a Românilor de religiunea mosaică la 1848 și 1866 , realizarea ei parțială la 1879, relațiunele lui sincere prietenesci cu Rosental, Iscovescu, dr. Iuliu Baraș, Lupu Zaraf, etc., sunt dovezi inecusabile despre adevăratele sele sentimente, și presintă mai edact ,caracteristica marelui bărbat în acesta ces... timiș, este, cât oricare episode, mai mult hasle decât, seriose, care, daca nu sunt Închipuite, precum cred, în tot cașul nu pot fi considerate decât ci niște incidente neplăcute ce i s’a putut impune momentan, în contra conșciinței și convingerea lui, de prejudecățile populare în interesul de guvernământ al partidului seu, și de care trebue se degajăm personaltatea lui C. A. Rosetti, ce dorim a păstra pentru posterioritate ca exemplu de emulațiune. Ve roga rectifica în concordanță cu mine, erorea ce vi s’a glisat sub condeiu ‘ tie sigur fără voie și fără de nici o intențiune, și în speranță că ve veți mai întorce la sentimentele dv.'tră, de odiniora față cu coreligionarii mei, ’mi fac o mare plăcere a răspunde la asigurările d vostra de amiciție personală pentru mine, exprimate la ultima intervedere, prin asigurarea unei persistențe și perfecte reciprocități, unită cu distinsă stemă ce ne păstrez. D. Wortmann rațiunea globului nostru mare înainte de a ajunge etatea de 7 ani, iar jumătate când ajunge la vârsta de 17 ani sau înainte- Din 10,000 persone numai una trăește până la o sută de ani, din 500 una până la 90 ani și din 100 persone ajunge una la 60 de ani. Oamenii însurați trăesc mai mult decât cei neînsurați. Felul meseriei exercită un mare influență asupra vieței îndelungate. Din 100 persane cari ajung la 70 ani, 43 aparțin clerului sau politicei, 40 agriculture, muncitorilor și 32 clasei militare, 29 sunt advocați sau ingineri, 27 profesori și 24 medici. * In America s’au făcut nu de mult încercări cu șese omeni spre a se vedea cât timp pâte un om sănătos se fie lipsit de somn. Experimentul a început intr’un di de Luni. Patru ómeni au dus’o până Jos fără se dorma, iar doi au ținut până Duminecă. In acesta di uații dn el au dormit dimineța iar al doilea a împlinit 7ile fără se uorma. Inse când era se fie condus într’un sala spre a fi presentat publicului el adormi în piciore de tribuna. In timpul nedormirii el perduse 6 kilograme de greutate. ■ De mult timp la Londra se caută locul în contra ceței. Un american, d. M. C. Johnson, de la Pittsburg, pretinde că l’a găsit. El zice că pate împrastia cea printr’un descărcare electrica de uă mare putere. Sub impresiunea acestei descărcări, se topesce și se preface în apă, adecă in plóc, și esperiențele ce s’au făcut la Bandy- Hook și in portul Boston tind a confirma spusele lui.—D. Johnson nu se măgulesce a scăpa numai pe Londonion de flagelul lor atmosferic, el predice, că la la data apropiată nici un steamer mare nu va porni pe mare fără, ca se aibă pe bord un „anihilator electrică“ de ceva, care va reduce la minimum catastrofele maritime. * Naturalistul Lieningsen din Stockholm, a găsit mijlocul de a da umenilor lumină gratis, el a inventat un glob de cristal cu vr un 300 de suprafețe găunos și având pe dinlăuntru uă căptușaia transparentă de ua substanță a cărei composite va ține secreta. Băgându-se că mica luminare aprinsă în acest glob, se dobândesceua lumină egala cu lumina a u0 de acele lumânări. Uă gămălie de chibrit, frecată puțin, și introdusă în acel glob, dăuă lumină egală cu aceea a unei lumânări. Experiențele făcute până acum într-un cerc de învățați din Stockolm, au dat resultate strălucite. Lumina este albă, întocmai ca cea electrică. Iată clar, că vom avea de acum uă lumină aprope degeaba, și lumină electrica, abia întronată, va fi răsturnata de acest glob magic. In ștința de orl a camerei s’a adus proiectul de lege prin care se acordă eminentului ostru artist Iulian un pensie viageră de 400 lei lunar. Comitetul Atheneului s’a adunat ori séra sub președinția d-lui N. Crețulescu și a proclamat ca membrii pe d-nii Al. Vlăhuță, de la Vrancea, dr. Urechiă și Gr. Maniu. Ministerul instrucțiunei a făcut propuneri comitetului Atheneului, ca Statul să complecteze sub anumite condițiuni construcțiunea palatului Atheneului. Comiteul Atheneului a decis să adere la propunerile ministerului. Cunoscutul lăutar Negrescu, din Bucuresci, se află actualmente in New-York, unde cântă cu o trupă de 14 omeni. Doina românască e mult apreciată de fiii noului continent. Curier genatiâe Mortalitatea.— Somnul.—Leac contra ceței.—Lumină gratis Uă fata engleză spune, că mortalitatea anuăla peste tot pământul se pote evalua la 33 milione omeni cu 91 554 cașuri de marte pe <Ji, 3730 pe cias și 63 pe minut.- De câte ori bate pulsul mareuă ființa o menesed. Durata mijlocie a vieței omenești este de 85 de ani. A patra parte a popii Sciințe, litere, arte La vitrina librăriei Rănișteanu din calea Victoriei, se afla expus un mare tablou lucrat in culori cu uleiu de M. Elian de la Gruea. De la curse. Obiectul de artă, care este oferit ca premiu de câteva doamne este un frumos calamar cu flambouri, stil Louis XV, de argint controlat, eșind din casa Bois Taburet din Paris. Obiectul a sosit cu Fulgerul de Sâmbătă și este expus în saloanele Jockey-Clubului. Lăutarul vestit, Ionică Dimon a fost angajat la Odessa, spre a cânta acolo în grădina Mica Fântână, cu tacâmul seu, în care intră și pianistul Ochi-Albi și cântărețul Garanții din Brăila. După cum am anunțat despre talentatul nostru autor dramatic, d. I. L. Caragiale, a pus sub presă un volum ce va cuprinde mai multe bucăți literare importante relativ la viața și activitatea lui Eminescu. Volumul va cuprinde în primul loc articolul întitulat In Nirvana, scris de d. Carageali cu ocasiunea morții marelui poet, apoi va cuprinde câteva notițe biografice și câteva răspunsuri adresate acelora ce au căutat să amintescă atât scrierile lui Eminescu și să ascundă adevărul asupra mizeriei în care a trăit regretatul nostru poet. ROMANULU GMAID Cunoscutul poet O. Carp publică o nouă poesie sub titlul de Doină, îi dăm loc cu plăcere în colanele nostre . Atât de trist resună doina, Fără cuvinte înțeasă! Ce dor își spune cine o cântă Și ce durere îl apasă ? Ascult-o bine cum adie Din munții noștri până 'n vale, Și spune-mi daca știi vr’un cântec Mai dulce și mai plin de jale. Nu i plânsul unei inimi numai Și-al unei clipe trecătore, Cinemul nostru întreg își cântă Durerile de care mare ! Pășunatul vitelor Circulare ministerială Față cu numerosele cereri făcute de arendași și de locuitori, pentru pășunarea vitelor în pădurile Statului, ministerul aduce la cunoșcința generală ca, afară de moșier« ale cărora contracte de arendare permit în mod expres pășunatul vitelor în păduri, până la expirarea acelor contracte, nu se va acorda absolut nici uă permisiune de pașunare decât in conformitate cu jurnalul consiliului de miniștri No. 1 din 12 Februarie 1892, a cărui cupriidere este innatarea : «Fașunatul vitelor în pădure sau in părțile de pădure de vert ce esența séa vârstă este cu desertișre apa. Prin excepțiune pășunatul este permis: a) bn pădurile de baltă ce au un etate mai mare de 5 ani, cum și cele exploatate in scaun ; b) La pădurile de munte numai în goluri, indicându-se de către agenții silvici trecatoare la acele goluri și la acele adâpături. Introducerea caprelor este cu desevirșire interzisă m pădurie de verice categorie. In caz de contravenire la disposițiunile aprinse în acest articol, arendașul va plăti, fără somațiune sau judecată, ci numai prin aplicarea legei de Urmărire, atât pentru vitele sale, cât și pentru cele învoite de dânsul, amenzile prevestate de codul silvic și valorea stricăciunilor causate dupe constatarea și estimarea ce se va face de către agenții silvici». Nu se va primi și nu se va da nici un curs cererilor făcute în contra disposițiunilor de față. ------------|------------ Streinii In spitalele românești Serviciul statistic al serviciului sanitar a întocmit un tablou de numărul bolnavilor de naționalitate streină, căutați în spitalele dependințe de stat, județ și comună în anul 1891. In spitalele dependințe de stat 606 din care 138 austro-ungari, — 64 germani,—15 italieni,—42 bulgari, —72 sărbi,—10 ruși,—42 otomani, —9 greci,—diferite naționalități 214. In spitalele dependințe de județ au fost în total 2.434,—din care 1.122 austro-ungari,—87 germani, — 131 italieni,— 485 bulgari,—122 șerbi,— 44 ruși,—142 otomani,—112 greci, —7 francesi,—nici un engles,—177 diferite naționalități. In spitalele dependințe de comună au fost : 1284 în total. Din cari 483 austro-ungarl, 121 germani, 44 itali eni, 137 bulgari 69 șerbi, 34ruși, 151 otomani, 113 greci, 7 francezi, 6 englezi, diferite naționalități 119. In total dér face 4324, din cari: austro-ungarl 1743 ; germani 272 ; italiini 190 ; bulgail 664 ; sârbi 263 ; ruși 88 ; otomani 340 ; greci 234 ; francezi 14 ; englezi 6 ; diferite națion. 510 . Tribunalele stréine Surprisele divorțului Un fabricant paruian, d-nul T...., obținuse mai acum un an divorțul de femeia sa. Hotârîrea divorțului, definitivă de opt luni, atribuia tatalul îngrijirea celor două copii, născuți în decursul căsniciei, dar decidea că mama divorțată sa’l póta videa de doue ori pe lună la un loc anumit. Intr’acestea d. T.... se reinsera. In decurs de căte va luni, soția divorțata fu admisă a’și vedea copii astfel, precum conveniseră, dar noua demna T..., uă femeie de uă geleste escesiva, vetju cu ochii rea aceste întrevederi. Ea se purta astfel și sori a captiva atât de bine afecțiunea celor două copii, încât intr ua bună dimineța aceștia refuzară d'a mai vedea pe buna lor mamă. Mama simți uă durere mare. Ea scrie fostului său soț, -i expune lucrurle intâmplate și ua întrevedere are loc intre foști, soți, pentru a regula acesta afacere. Acum vă luna, fosta domna T.... merse la un comisar de poliție și’l ruga sa faca sa fia admisă a’și vedea copiii. Comisarul consultat, ii da consiliul d’a se înțelege cu d. S... «Dér», ’i respunse «reclamanta, tocmai fostul me ü bărbat mi a dat statul să vin să ve rog a’mi spune ce să fac. D-nul !•••• și cu mine, am rupt’o in un moment de neînțelegere; acum suntem cu totul împăcați. Și soția divorțata,roșind și lâsănd ochii în jos tăcu pe comisar sa înțelega, ca este metresa fostului ei barbat. Comisarul de poliție, forte încurcat, promite d’a interveni in mod oficial pe lângă domna X.ca acesta sa se invoiasca ca să se reîncopa întrevederile dintre mamă și dintre copii. Demarșele începuseră, când domna T... fu informată prin’ua scrisore anonimă de relațiunile ce existau intre barbatul sea și toata lui soție. Acesta ii demasca pe culpabili și o punea in posibilitate de a’l prinde in flagrant delict d’adultenü intr’un hotel din cuartierul «fernes». Și când domna T.... arătă bărbatului său, că ea constatase flagrant delictul cu intenția d’a dobândi ua hotărîre de divorț, soțul culpabil îi respunse, ca este incarnat de decisiunea ei și ca va profita de acesta pentru a se reinsura cu fosta sea soție. Din nefericire pentru el, domna T.... are in ajutor codul și-i anunță, că ea va sta în contra unirea lor, în vedere, ca după lege, fiecare soț surprins in flagrant delict de adulterin, nu se pate căsători cu fosta sa femeie. Afacerea stă astfel și desbaterile acestei cause amusante se va trata dinaintea tribunalelor. Intâmpin x Incendiul din Iași.— Un incendiu isbucnit astă nopte in Iași. Au ars 7 case din strada de sus. Pagubele se urcă la 100 000 lei. Cauza incendiului a fost exploziunea unei lampe cu petrol. Hoț.—pilele trecute Marin Stoica Ghiorman, din Giurgiu s’a introdus în casa lui Dumitru Ivan, spărgând uă ferestru și furând mai mulți icosari. Hoțul a fost prins imediat și lucrurile urâte au fost găsite la un bărbier și la taraful Dragne, cărora fusese vândute. Afacerea e la Parchet până acum. Nenorocirea de la Hârláu. In naptea de 3 spre 4 Aprilie a. c., pe la orele 10, copila Elena, în etate de 6 ani, fiica locuitorului Gheorghe Șoric, din urbea Hârlau județul Botoșani, stând lângă muma ei la foc, a versat lampa cu gaz care, cadând pe ea, ’s-a aprins hainele, ar freudu’i tot corpul și fața. Pacienta a fost transportată imediat la spitalul din localitate, insă cu tot ajutorul medical ce ’i s’a dat, a încetat din viață a doua (1, 4 Aprilie pe la orele . 10 a. m. . ... FELURIMI Cânele Adelinei Patti.— Din Chicago se scrie cfiarului Köln Zig: «Tocmai a sosit aici scirea trista, că unul dintre cei mai interesanți contimporani, nu mai este intre cei vii. «Ricci», actorul Adeline Patti nu mai este. Martea lui «Ricci» a fost forte mișcatore de inimă, așa incât și Ravachel ar fi plâns. «Ricci», un câne mexican, zacea învelit In plapuma de iâna, lângă focul căminului din camera hotelului Windsor și Patti, ii cânta până când obosi cu totul. Apoi jise ea catra Nicolini: «Cântai Nicolini, eu nu mai pot. Și Nicolini cânta, ca sa legene în somn pe «Ricci». Deodată treiari «Ricci» și apoi muri. Adelina Pattisburm in lacomi. «Ricci» a murit de la frângere de inimă incă in septembre anul trecut, ’1 lovise acesta bea, și atunci cădu intr'un leșin de 5 ore. Desigur, ca Patti ’1 va umple pe acest câne și-l va trimite la castelul ei din Wales. Probă de spotele.—Un fecior de țâra ti isprăvise cu scula și acum se intorse acasă la tatăl său, pe care-l găsi tocmai la cină. Pe masa erau 3 oue, pentru el și pentru soția sa. Cu ocasiunea acesta voise se arate fiul, că e tare Invețat, de aceea fise: — „Iubite fată! Vei vedea îndată, că nu ai cheltuit bănii în zadar. D tară 4 aici 3 oue, nu e așa ? Apoi unde sunt 3, acolo sunt și doua, acesta e corect,—2 și cu 3 fac 5.* — «Ce spui, fiule!» — «Stai tată, unde sunt 2, acolo e și 1, 2 și cu 1 fac 3; prin urmare sunt aici 8 oue.» — «Vino se te sărut, dragul tatei , ești om cu carte. Ce bucuria pentru mine. Acum poți se mânânci și tu cu noi, avem oue destule. Nevastă 1 acest ou s mănânci tu, aceste doue le mănânc eu, or cele 5 oue ți le las ție, fiule, căci noué ne ajung 3 oue 1». Ttlev raine — 3 Main — Viena. Consiliul Băncii Austrro-ungare a decis se respunda în mod afirmativ la propunarea miniștrilor de Finanțe al Austriei și Ungariei in pivința vatute și de a convoca o adunare generală extraordinară pentru 23 Mai. Cannes —Prințul Ferdinand al Bulgariei a sosit. Petersburg.—Intorcerea Imperatesei, marei ducese Xenia și a marelui duce Mihail Alexandrovi el se va face de la 13 la 15 Mai. Lucrările liniei de drum de fer Kursk- Woronetz s’au inaugurat in mod solemn. Totalul obligațiunilor bipotecare agrare cari vor trebui se fia convertite s’a urcat la 62 milione. Conturm afirmațiunilor Gasetei Bursei se anunță că chestiunea exportului ovăzului va avea loc numai mâine, se va ocupa de asemenea de exportul porumbului. Paris. Ministrul Justiției a adresat procurorilor generalia circulare invitându-i se vegheze cu strictețe la aplicarea legei pentru fabricarea, depositul , vinderea materilor explozibile și mai cu semn a dinamitei. Very a suferit atil după amine și operațiunea ablațiunei ochiului. Masurile contra anarhiștilor continua, aili s’au făcut nou perchisițiuni. Numărul agenților poliție secrete s’a marit In mod simțitor. Paris.-Comitetul culisei Bursei * lua