Romanulu, mai 1892 (Anul 36)

1892-05-07

420 Uă întâmpinare Primim urmatorea acrisare la a­­dresa d-lui I. M. Manolescu : la 1î, 17 Ap­ilie 1892. Stimate d. maior I. Manolescu Mlădianu! Ați avut amabilitatea a’®? spune el?, Intalnindu-ma că m'ați menționat in ulti­­­­mul d-v. articol din Românul și m’ați fă­cut astfel atent d’al căuta și ceti. Vă mulțumesc de buna voința d-vóstra, și mă grăbesc a releva cu recunostințâ realitatea de care ați dat proba, prindu­­me in posițiune­a verifica «Un episod din viața lui C. A. Rosetti, ministru de interne in ultimul seu minister» ce ați publicat in Românul din 13 (25) Aprilie a. c. spre glorificarea memoriei ilustrului Roman, și pentru a căruia autenticitate me d­­ați ca martor. In interesul adevărului însă me simt da­tor a ve declara in modul cel mai formal, ca, în ce ma privesce, n’am absolut nici un cunoscința de faptele despre care vă raportați la mine, și că memoria d-v. vă inși­ra, daca credeți a le fi auz­it din gura­­ mea. •. Din contra, sunt întemeiat a crede, daca ele­vi s’ar fi relatat de alt­cine­va, ca ele , nu sunt de­cât curate închipuiri.. " , Nici integritatea generalminte cunoscuta a lui C. A. Rosetti nu putea sa permită umbra unei presupuneri de mituire, nici posițiunea lui de șef al partidului de la putere nu admitea a se putea crede un moment ca va sacrifica pentru interesul lui personal acele ale partidului, care in ‘ ’ persecuțiunea evreilor ajunsese a’și câștiga popularitate și a se întări la guvern. Și daca nu voia îndrăzni a pretinde de la d­v. (care în ultimul timp v’ați schim­­­.­bat atitudinea odiniora francaminte ami­cală către coreligionarii mei, în una, tre­­bue sa mărturisesc, tot atât de francaminte dușmană), a ne atribui și noue uă mică părticică de moralitate, pentru combaterea acestei invenție răutaciose considerându-ne incapabili d’a ne apropie cu corupțiune până la miniștrii , îmi voi permite a ne ruga măcar să ne faceți grația a nu ne taxa de proști, cari s’ar servi de atari mij­loce, chiar acolo unde de mai înainte, după elementele date, ori­ce succes este exclus. Ca unul ce am venerat și eu pe C. A. Rosetti, cred că e o insultă ce se face memoriei lui, când numele său ilustru se pune în joc spre a legitima antisemitismul și a’l sprijini, căci el era sincer democrat egalitar și nu voia se știe de deosebiri de religiune. Încercările lui de emancipare a Români­lor de religiunea mosaică la 1848 și 1866­ , realizarea ei parțială la 1879, relațiunele lui sincere prietenesci cu Rosental, Isco­vescu, dr. Iuliu Baraș, Lupu Zaraf, etc., sunt dovezi inecusabile despre adevărate­­­­le­ sele sentimente, și presintă mai ed­act ,caracteristica marelui bărbat în acesta ces­­... tim­iș, este, cât ori­care episode, mai mult hasl­e d­e­cât, seriose, care, daca nu sunt Închipuite, precum cred, în tot cașul nu pot fi considerate de­cât ci niște inciden­­­­te neplăcute ce i s’a putut impune mo­mentan, în contra conșciinței și convinge­rea lui, de prejudecățile populare în inte­resul de guvernământ al partidului seu, și de care trebue se degajăm personal­tatea lui C. A. Rosetti, ce dorim a păstra pen­tru posterioritate ca exemplu de emula­­țiune. Ve rog­a rectifica în concordanță cu mine, erorea ce vi s’a glisat sub condeiu ‘ tie sigur fără voie și fără de nici o inten­­țiune, și în speranță că ve veți mai în­­torce la sentimentele d­v.'­tră, de odiniora față cu coreligionarii mei, ’mi fac o mare plăcere a răspunde la asigurările d vostra de amiciție personală pentru mine, expri­mate la ultima intervedere, prin asigura­rea unei persistențe și perfecte reciproci­tăți, unită cu distinsă stemă ce ne păstrez. D. Wortmann rațiunea globului nostru mare înainte de a ajunge etatea de 7 ani, iar jumătate când ajunge la vârsta de 17 ani sau înainte- Din 10,000 persone numai una trăește până la o sută de ani, din 500 una până la 90 ani și din 100 persone ajunge una la 60 de ani. Oamenii însurați trăesc mai mult de­cât cei neînsurați. Felul meseriei exercită un mare influență asupra vieței îndelungate. Din 100 persane cari ajung la 70 ani, 43 aparțin clerului sau politicei, 40 agriculture­, muncitorilor și 32 clasei militare, 29 sunt advocați sau ingineri, 27 profesori și 24 medici. * In America s’au făcut nu de mult în­cercări cu șese omeni spre a se vedea cât timp pâte un om sănătos se fie lipsit de somn. Experimentul a început intr’un di de Luni. Patru ómeni au dus’o până Jos fără se dorma, iar doi au ținut până Du­minecă. In acesta di uații d­n el au dor­mit dimineța iar al doilea a împlinit 7­­­ile fără se uorm­a. Inse când era se fie con­dus într’un sala spre a fi presentat publi­cului el adormi în piciore de tribuna. In timpul nedormirii el perduse 6 kilograme de greutate. ■­ De mult timp la Londra se caută locul în contra ceței. Un american, d. M. C. Johnson, de la Pittsburg, pretinde că l’a găsit. El zice că pate împrastia ce­a prin­­tr’un descărcare electrica de uă mare pu­tere. Sub impresiunea acestei descărcări, se topesce și se preface în apă, adecă in plóc, și esperiențele ce s’au făcut la Bandy- Hook și in portul Boston tind a confirma spusele lui.—D. Johnson nu se măgulesce a scăpa numai pe Londonion­ de flagelul lor atmosferic, el predice, că la la data apropiată nici un steamer mare nu va porni pe mare fără, ca se aibă pe bord un „anihilator electrică“ de ceva, care va re­duce la minimum catastrofele maritime. * Naturalistul Lieningsen din Stockholm, a găsit mijlocul de a da umenilor lumină gratis, el a inventat un glob de cristal cu vr­ un 300 de suprafețe găunos și având pe dinlăuntru uă căptușaia transparentă de ua substanță a cărei composite va ține secreta. Băgându-se că mica luminare aprinsă în acest glob, se dobândesce­ua lumină egala cu lumina a u0 de acele lu­mânări. Uă gămălie de chibrit, frecată pu­țin, și introdusă în acel glob, dă­uă lu­mină egală cu aceea a unei lumânări. Ex­periențele făcute până acum într-un cerc de învățați din Stockolm, au dat resultate strălucite. Lumina este albă, întocmai ca cea electrică. Iată clar, că vom avea de acum uă lumină aprope de­geaba, și lu­mină electrica, abia întronată, va fi răs­­turnata de acest glob magic. In ș­tința de orl a camerei s’a a­­dus proiectul de lege prin care se acordă eminentului ostru artist Iu­lian un pensie viageră de 400 lei lunar. Comitetul Atheneului s’a adunat ori séra sub președinția d-lui N. Cre­­țulescu și a proclamat ca membrii pe d-nii Al. Vlăhuță, de la Vrancea, dr. Urechiă și Gr. Maniu. Ministerul instrucțiunei a făcut propuneri comitetu­lui Atheneului, ca Statul să complecteze sub anumite condițiuni construcțiunea palatului A­­theneului. Comit­eul Atheneului a de­cis să adere la propunerile ministe­rului. Cunoscutul lăutar Negrescu, din Bucuresci, se află actualmente in New-York, unde cântă cu o­ trupă de 14 omeni. Doina românască e mult apreciată de fiii noului conti­nent. Curier gen­atiâe Mortalitatea.— Somnul.­—Leac contra ceței.—Lumină gratis Uă fata engleză spune, că mortalitatea anuăla peste tot pământul se pote evalua la 33 milione omen­­i cu 91 554 cașuri de marte pe <Ji, 3730 pe cias și 63 pe minut.­­- De câte ori bate pulsul mare­uă ființa o­ menesed. Durata mijlocie a vieței omenești este de 85 de ani. A patra parte a popii­ Sciințe, litere, arte La vitrina librăriei Rănișteanu din calea Victoriei, se afla expus un mare tablou lucrat in culori cu uleiu de M. Elian de la Gruea. De la curse. Obiectul de artă, care este oferit ca premiu de câte­va doamne este un frumos calamar cu flambouri, stil Louis XV, de argint controlat, eșind din casa Bois Taburet din Paris. Obiectul a sosit cu Fulgerul de Sâmbătă și este expus în saloa­nele Jockey-Clubului. Lăutarul vestit, Ionică Dim­on a fost angajat la Odessa, spre a cânta acolo în grădina Mica Fântână, cu tacâmul seu, în care intră și pia­nistul Ochi-Albi și cântărețul Ga­ranții din Brăila. După cum am anunțat despre ta­lentatul nostru autor dramatic, d. I. L. Caragiale, a pus sub presă un volum ce va cuprinde mai multe bucăți literare importante relativ la viața și activitatea lui Eminescu. Volumul va cuprinde în primul loc articolul întitulat In Nirvana, scris de d. Carageali cu ocasiunea morții marelui poet, apoi va cu­prinde câte­va notițe biografice și câte­va răspunsuri adresate ace­lora ce au căutat să amintescă atât scrierile lui Eminescu și să ascundă adevărul asupra mizeriei în care a trăit regretatul nostru poet. ROMANULU­ G­MAID Cunoscutul poet O. Carp publică o­ nouă poesie sub titlul de Doină, îi dăm loc cu plăcere în colanele nostre . Atât de trist resună doina, Fără cuvinte înțeasă! Ce dor își spune cine o cântă Și ce durere îl apasă ? Ascult-o bine cum adie Din munții noștri până 'n vale, Și spune-mi daca știi vr’un cântec Mai dulce și mai plin de jale. Nu i plânsul unei inimi numai Și-al unei clipe trecătore, Ci­nemul nostru întreg își cântă Durerile de care mare ! Pășunatul vitelor Circulare ministerială Față cu numerosele cereri făcute de a­rendași și de locuitori, pentru pășunarea vitelor în pădurile Statului, ministerul adu­ce la cunoșcința generală ca, afară de mo­șier« ale cărora contracte de arendare per­mit în mod expres pășunatul vitelor în păduri, până la expirarea acelor contracte, nu se va acorda absolut nici uă permi­siune de pașunare de­cât in conformitate cu jurnalul consiliului de miniștri No. 1 din 12 Februarie 1892, a cărui cupriide­­re este innatarea : «Fașunatul vitelor în pădure sau in păr­țile de pădure de vert­ ce esența séa vârstă este cu desertișre apa. Prin excepțiune pășunatul este permis: a) bn pădurile de baltă ce au un etate mai mare de 5 ani, cum și cele­­ exploa­tate in scaun ; b) La pădurile de munte numai în go­luri, indicându-se de către agenții silvici trecatoare la acele goluri și la acele a­­dâpături. Introducerea caprelor este cu desevir­­șire interzisă m păduri­e de veri­ce ca­tegorie. In caz de contravenire la disposițiunile aprinse în acest articol, arendașul va plă­ti, fără somațiune sau judecată, ci numai prin aplicarea legei de Urmărire, atât pen­tru vitele sale, cât și­­ pentru cele învoite de dânsul, amenzile prevestate de codul silvic și valorea stricăciunilor causate du­pe constatarea și estimarea ce se va face de către agenții silvici». Nu se va primi și nu se va da nici un curs cererilor făcute în contra disposițiu­­nilor de față. ------------|------------ Streinii In spitalele românești Serviciul statistic al serviciului sa­nitar a întocmit un tablou de nu­mărul bolnavilor de naționalitate streină, căutați în spitalele dependin­țe de stat, județ și comună în a­­nul 1891. In spitalele dependințe de stat 606 din care 138 austro-ungari, — 64 germani,—15 italieni,—42 bulgari, —72 sărbi,—10 ruși,—42 otomani, —9 greci,—diferite naționalități 214. In spitalele dependințe de județ au fost în total 2.434,—din care 1.122 austro-ungari,—87 germani, — 131 italieni,— 485 bulgari,—122 șerbi,— 44 ruși,—142 otomani,—112 greci, —7 francesi,—nici un engles,—177 diferite naționalități. In spitalele dependințe de comună au fost : 1284 în total. Din cari 483 austro-ungarl, 121 germani, 44 itali­ eni, 137 bulgari 69 șerbi, 34ruși, 151 otomani, 113 greci, 7 francezi, 6 en­glezi, diferite naționalități 119. In total dér face 4324, din cari: austro-ungarl 1743 ; germani 272 ; italiini 190 ; bulgail 664 ; sârbi 263 ; ruși 88 ; otomani 340 ; greci 234 ; francezi 14 ; englezi 6 ; diferite națion. 510 . Tribunalele stréine Surprisele divorțului Un fabricant paruian, d-nul T...., obți­nuse mai acum un an divorțul de femeia sa. Hotârîrea divorțului, definitivă de opt luni, atribuia tatalul îngrijirea celor două copii, născuți în decursul căsniciei, dar decidea că mama divorțată sa’l póta vi­­dea de doue ori pe lună la un loc a­­numit. Intr’acestea d. T.... se reinsera. In decurs de căte­ va luni, soția divor­țata fu admisă a’și vedea copii ast­fel, precum conveniseră, dar noua demna T..., uă femeie de uă geleste escesiva, vetju cu ochii rea aceste întrevederi. Ea se purta ast­fel și sori a captiva atât de bine afecțiunea celor două copii, în­cât intr ua bună dimineța aceștia refuzară d'a mai vedea pe buna lor mamă. Mama simți uă durere mare. Ea scrie fostului său soț, -i expune lucrur­le intâm­plate și ua întrevedere are loc intre foști, soți, pentru a regula acesta afacere. Acum vă luna, fosta dom­na T.... merse la un comisar de poliție și’l ruga sa faca sa fia admisă a’și vedea copiii. Comisarul consultat, ii da consiliul d’a se înțelege cu d. S... «Dér», ’i respunse «reclamanta, tocmai fostul me ü bărbat mi a dat statul să vin să ve rog a­’mi spune ce să fac. D-nul !­•••• și cu mine, am rupt’o in un moment de neînțelegere; acum suntem cu totul­­ împăcați. Și soția divorțata,­roșind și lâsănd ochii în jos tăcu pe comisar sa înțelega, ca este metresa fostului ei barbat. Comisarul de poliție, forte încurcat, pro­mite d’a interveni in mod oficial pe lângă domna X.ca acesta sa se invoiasca ca să se reîncopa întrevederile dintre mamă și dintre copii. Demarșele începuseră, când domna T... fu informată pri­n’ua scrisore anonimă de relațiunile ce existau intre barbatul­ sea și toata lui soție. Acesta ii demasca pe culpabili și o pu­nea in posibilitate de a’l prinde in flagrant delict d’adultenü intr’un hotel din cuar­­tierul «fernes». Și când domna T.... arătă bărbatului său, că ea constatase flagrant delictul cu intenția d’a dobândi ua hotărîre de di­vorț, soțul culpabil îi respunse, ca este incarnat de decisiunea ei și ca va profita de acesta pentru a se reinsura cu fosta sea soție. Din nefericire pentru el, domna T.... are in ajutor codul și-i anunță, că ea va sta în contra unirea lor, în vedere, ca după lege, fie­care soț surprins in flagrant delict de adulterin, nu se pate căsători cu fosta sa femeie. Afacerea stă ast­fel și desbaterile aces­tei cause amusante se va trata d­inaintea tribunalelor. Intâm­pin­­ x Incendiul din Iași.— Un incendiu isbucnit astă nopte in Iași. Au ars 7 case­­ din strada de sus. Pagubele se urcă la 100 000 lei. Cauza incendiului a fost exploziunea unei lampe cu petrol. Hoț.—pilele trecute Marin Stoica Ghior­­man, din Giurgiu s’a introdus în casa lui Dumitru Ivan, spărgând uă ferestru și fu­rând mai mulți icosari. Hoțul a fost prins imediat și lucrurile urâte au fost găsite la un bărbier și la taraful Dragne, cărora fusese vândute. Afacerea e la Parchet până acum. Nenorocirea de la Hârláu.­­ In nap­­tea de 3 spre 4 Aprilie a. c., pe la orele 10, copila Elena, în etate de 6 ani, fiica locuitorului Gheorghe Șoric, din urbea Hârlau județul Botoșani, stând lângă muma ei la foc, a versat lampa cu gaz care, cad­ând pe ea, ’s-a aprins hainele, ar freudu’i tot corpul și fața. Pacienta a fost transportată imediat la spitalul din localitate, insă cu tot ajuto­rul medical ce ’i s’a dat, a încetat din viață a doua (­1, 4 Aprilie pe la orele . 10 a. m. . ... FELURIMI Cânele Adelinei Patti.— Din Chicago se scrie cfiarului Köln­ Zig: «Tocmai a sosit aici scirea trista, că unul dintre cei mai interesanți contimporani, nu mai este intre cei vii. «Ricci», actorul Adeline­ Patti nu mai este. Martea lui «Ricci» a fost forte mișcatore de inimă, așa incât și Ra­­vachel ar fi plâns. «Ricci», un câne me­­xican, zacea învelit In plapuma de iâna, lângă focul căminului din camera hotelu­lui Windsor și Patti, ii cânta până când obosi cu totul. Apoi­­ jise ea catra Nicolini: «Cânta­i Nicolini, eu nu mai pot. Și Nico­­lini cânta, ca sa legene în somn pe «Ricci». De­odată treiari «Ricci» și apoi muri. Ade­lina Pa­tt­isburm in lac­omi. «Ricci» a mu­rit de la frângere de inimă incă in sep­­tembre anul trecut, ’1 lovise acesta be­a, și atunci cădu intr'un leșin de 5 ore. De­sigur, ca Patti ’1 va umple pe acest câne și-l va trimite la castelul ei din Wales. Probă de spotele.—Un fecior de țâ­ra ti isprăvise cu scula și acum se intorse acasă la tatăl său, pe care-l găsi tocmai la cină. Pe masa erau 3 oue, pentru el și pentru soția sa. Cu ocasiunea acesta voi­se se arate fiul, că e tare Invețat, de a­­ceea­­ fise: — „Iubite fată! Vei vedea îndată, că nu ai cheltuit bănii în zadar. D ta­ră 4 aici 3 oue, nu e așa ? Apoi unde sunt 3, acolo sunt și doua, acesta e corect,—2 și cu 3 fac 5.* — «Ce spui, fiule!» — «Stai tată, unde sunt 2, acolo e și 1, 2 și cu 1 fac 3; prin urmare sunt aici 8 oue.» — «Vino se te sărut, dragul tatei , ești om cu carte. Ce bucuria pentru mine. A­­cum poți se mânânci și tu cu noi, avem oue destule. Nevastă 1 acest ou s­ mănânci tu, aceste doue le mănânc eu, or cele 5 oue ți­ le las ție, fiule, căci noué ne ajung 3 oue 1». Ttlev raine — 3 Main — Viena.­ Consiliul Băncii Austrro-un­­gare a decis se respunda în mod afirma­tiv la propunarea miniștrilor de Finanțe al Austriei și Ungariei in p­ivința vatute și de a convoca o­ adunare generală ex­traordinară pentru 23 Mai. Cannes —Prințul Ferdinand al Bulgariei a sosit. Petersburg.—Intorcerea Imperatesei, ma­rei ducese Xenia și a marelui duce Mi­hail Ale­xandrovi el se va face de la 13 la 15 Mai. Lucrările liniei de drum de fer Kursk- Woronetz s’au inaugurat in mod solemn. Totalul obligațiunilor bipotecare­­ agrare cari vor trebui se fia convertite s’a urcat la 62 milione. Cont­urm­ afirmațiunilor Gasetei Bursei se anunță că chestiunea exportului ovă­zului va avea loc numai mâine, se va o­­cupa de asemenea de exportul porum­bului. Paris.­­ Ministrul Justiției a adresat procurorilor general­­ia circulare invi­­tându-i se vegheze cu strictețe la aplica­rea legei pentru fabricarea, depositul , vinderea materilor explozibile și mai cu semn a dinamitei. Very a suferit atil după amine și opera­țiunea ablațiunei ochiului. Masurile contra anarh­iștilor continua, aili s’au făcut nou perchisițiuni. Numărul agenților poliție secrete s’a marit In mod simțitor. Paris.-Comitetul culisei Bursei * lua

Next