Romanulu, mai 1892 (Anul 36)
1892-05-07
V SOlHI ECONOMICE . Operațiunile cerealelor efectuate în portul Brăila la 19—20 Aprilie st. v. Grâu 7000 55 10.05 Cai « 3500 56 10.45 » 6600 58*/2 12 05 „ » 3800 63 9.35 „ 600 51 8.40 » 3700 66*/« 10.40 » 3800 57 10.90 » 5000 56*/* 11 15 » » 7000 66 11.25 » 1100 55 10.40 Magazie » 2500 57*/* 11.65 « 1400 56 11.16 . 1400 66 V* 10.80 „ sau. 12600 56 11 15 Cai » 3050 64 V. 11.15 » » » 7500 56 11.25 Orz 720 43 5.50 „ Poz. 1500 60 8.10 Magazie „ 1300 ° l k. 10.— * £ V. P. Sassu. Navigațiunea pe Marea Neagră.— Representantul societatei ruse de navigațiune pe Marea Neagra și Dunărea, comunica cu acesta societate întreține voiajuri regulate pe linia Dunărei de la T.-Severin până la Sulina și din acest port păna la Odesa, îndeplinire și serviciul poștal intre üutina, Tulcea, Galați, Braila, Hârșova și Cernavoda și ca a redus prețurile de transport pâna la minimum posibil adica cu 60 la suta de cum existau în 1886. Funcționarii pot calatori pe vaporele societatei cu preț redus de 60 la suta bine înțeles legitimând prin acte oficiale acesta a lor calitate către agenții societatei. * ■------.. .—waxvmncum»«!•»*»- HM [UNK]«—»»—»».f -------Se ia hotărîrea a se tipări acest proect ,a distribui d-lor membrii al corpului didactic din capitală, ca Sâmbătă sera în o nouă ședința să’l discute mai de aprope. — x— angajamentul formal de a nu mai negocia decât diferitele valori otomane, valorile egiptene, exteriorele spaniole, rentele de aur unguresci și portugezele de aur 3 la mita. Atena.—Regele și totă familia regală a picat Intr’ua excursiune in Archipelag; ei se vor intorce probabil Duminică. Daul Tricupis a primit un deputăție din Epirotes; el i-a dus ca majoritatea pare asigurată partidului seu. Primul seu scop va fi reorganizarea militară și administrativă, care va permite reorganizarea militară mai cu sema sub raportul forțelor de mare. Țara va avea astfel mijlocele de a realisa dorințele nestrămutate ale helenismului. Partidul seu se va considera intotdeauna ca obligat să sprijinesca dorințele helenismului pretutindenea unde se vor produce. Colonie. Gazeta de Colonia află din Siegen ca puțin după sosirea consilierului Ostbues, care a venit sa inspecteze fabrica de dinamită din localitate, s’a produs că explozie ; două lucrători au fost omori (I. Ravenne.— A«oi s’a arestat la Curtea cu jurat), unde a fost citat ca martor, un individ, care era bănuit că ar fi autorul exprosiei de la 28 Aprilie, la sub-prefectura din Faenza. Liege.— Germanul Peth, arestat de mulțime, după exprosia de la bulevardul Sauvenière, a fost pus în libertate după un interogatoriu de mai bine de 3 césni. — Gendarmerie a arestat la Sprimont, pe un anarhist francez, a cărui extrădare o ceruse guvernul francez. Mai mulți anarhiști au fost arestat! a<i la Liége. Constantinopol. Cholera isbucnind la Harrar, consiliul sanitar a prescris uă carantină de 5 glile pentru provenmțele portului Zeilah. — Procesul celor două asasini presupuși al lui Vulkovici, a început erl ; cele două ședințe d’ânbio nu prezintă nici un interes special. Acuzații nega. Berlin.—Creditul pentru președentie s’a adoptat in a doua cetire cu unanimitate. Ministrul de finance a declarat la Dietă că forma sub care se presintă arci paragrafele bugetului relative la președintele și vicepreședintele ministerului este fără prejudiciul unei regulii interiore. — Se asigură in cercurile parlamentare că consiliul de miniștri a examinat acjl propunerile pentru transformarea pieței castelului , nu s'a hotărt la nici una dintre ele. Până acum nu este nici uă dată autentică asupra procetului de loterie de care se vorbesce. Londra.—D. Lowther a citit la Camera Comunelor un depeșe a d-lui Jonathan de la începutul lui Aprilie și care anunța pacificarea complectă a teritoriilor Shire și Nyassa. New York.—Un meeting de vr’ua mie de muncitori s’a ținut el; el a adoptat rezoluțiunile la favarea reducerei d lei de lucru. Chicago.—Un deputăție s’a dus la prefectul de poliție cerând restituirea drapelelor roșii, confiscate duminecă, amenințându-i cu uă acțiune judiciară. n Prefectul de poliție a retușat. Bruxtl.— Știrea «fiarelor streine în privința descoperirei unei bombe la palatul regal, este cu desăvârșire neîntemeiată. Bambácn.— Consulatul nostru general din Petersburg, într’ua ședință a Societaței Imperiale pentru favorisarea industriei și comercialui rusesc, al ca eia președinte este d. Posnansky, consul nostru din mai sus disul oraș, s’a comunicat ca in urma unei legi recente care admite sistemul drawvackurilor asupra producțiunilor de bumbac exportat în streinătate de marii industriali din raionul Moscovei, au delegat un agent in România și Serbia pentru a studia la fața locului situațiunea acestei ramuri a comercialui mai nainte de a stabili relațiuni cu sus-disele state. * Prețul cerealelor scad pese care di- Așa, grâul, care prima calitate se vindea cu 100 și 105 lei chila veche, acum se vinde cu 80 și 85. Și tot cu asemenea scadamânt și calitățile interiore. Porumbul, care se vindea cu 56 și 58 lei chila, acum se vinde cu 46 și 48 Orzul care se vindea cu 52 si 54 1 l cina, acum se vinde cu 42 si 44 Orezul care se vindea cu 40 și 42 lei chila, acum se vinde cu 32 și 34. * Era Nouă continuă campania sa de atacuri in contra vestitului Sandu Rășcanu. in ultimul număr al ei cetim urmatorele : La pasivul deja destul de încărcat al d-lui Sandu Rășcanu, mai avem de înregistrat și următorul fapt, de uă gravitate deosebită. Aflăm că localul școlei Nr. 11 de fete din Păcurari, proprietatea unei rude a d-lui Rășcanu, anul acesta gratie faptului ca acest domn este membru in comisia interimară, s’a reinchiriat cu un spor de chire de 500 lei anual. Iata de ce natura sunt motivele ce fac pe d-na Rășcanu să fie cu orice preț de a figura și in comisia interimară — deși nu are drept — și mai cu sema In consilul comunal. —X— Tunel nou. In Malu se vor Începe lucrările tunelului de la Epureni, de pe linia Dorohoiu-Iași. —x— O. ministru al instrucțiunei a dat însărcinarea d-lui C. Erbiceanu, și d-lui dr. I. Cornoiu, ambii profesori la facultatea de Teologie, a face un memoriu de starea și organisarea clerului din Rusia, Grecia, Serbia, Bulgaria și Bucovina, dupe care domnia seavoesce a se orienta in alcătuirea legei pentru Îmbunătățirea sortei clerului. Lucrarea profesorilor de un conținut important, era 20 Aprilie, a și fost presentata d-lui ministru de culte și instrucțiune publică. —x— Comerciul grăitelor.— continue a remâne instagnație soliile oficiose sosite din tote orașele erei sunt forte neliniștitore, căci micii arendași nu pot găsi avansurile de cari au absolutt necesitate pentru lucrările lor agricole. * Vă carte nouă.—A aparut de câteva zile o importanta lucrare intitulată Creditul sub diversele lui titluri de d-nul T. M. Athanasiu doctor in științele politice și administrative. Lucrarea in cestiune fiind de necesitate pentru comercianți o recomandam cu căldură atențiunea domniei lor.—Prețul 2 lei. Se afla de vândare la principalele libraii din Bucuresci. ULTIME INFORMAȚIUNI tiarele din sămătate au început a se ocupa din nou de chestiunea secularizărei moșiilor românești din Basarabia de către Rusia. Din parte ne rugăm guvernul se declare ce e adevărat din tote aceste zgomote. Că interpelare în unul din corpurile legiuitore n'ar face riü. —x— foile nemțești atribue prințului Ferdinand de Coburg al Bulgariei intențiunea de a se căsători cu prințesa Stefania, soția nefericitului arhiduce Rudolf. Tocmai pentru acesta prințul s’a dus la Milano unde se află actualmente principesa. Ce o fi adevărat din tote acestea nu știm. —x— A spra membrii corpului didactic din capitala s’au adunat din nou, in număr de peste un sută in sala taculatei de drept S’a citit un memoria redactat două comisiune, alesa in ședința trecută, care memoria s’a primit și hotarit să fie presentat de comisiune corpulor legiuitare. La sfârșitul ședinței d-l C. C. Dobrescu atrage atențiunea asupra procetului de reorganisare al ministerului instrucțiunei publice, care a fost presentat de către d-r. Tache Ionescu senatului și care a fost deja studiat in trei secțiuni. D-sa citesce din el mai multe articole, pe cari le arata că menite, a umili pe viitor cu totul posiția corpului didactic. ROMANULU G MAIU Pe lângă biuroul telegrafic central din strada Dorinei, cel de la ministerul de finanțe și de la gara deord și prefectura de Ilfov, se mai primesc spre expediare telegrame particulare și la biurourile telegrafice sucursale de la parchetul tramvaielor, precum și la secțiunile polițieneșci care au asemenea biurouri. Constatându-se din buletinele primite prin ministerul afacerilor streine că febra aftosă care exsista in Basarabia a încetat definitiv, și numai ecsista nici un fel de epizootie in Rusia la depărtare de 80 kilometri de frontiera țărei nóstre. In urma avizului comisiunei veterinare și al consiliului sanitar superior, pe viitor, se va permite importul din Rusia a oilor, caprelor, porcilor, a lânei, peilor sărate și uscate numai pe la punctele de observațiune; ăr nutrețul, caii, omenii cu căruțe, câinii vor putea trece pe la tote punctele vamale fără nici un desinfecțiune. —x— O nouă comisiune a fost numită de ministrul cultelor spre a-l presinta un memoriu asupra clerului din Rusia, Grecia, Serbia, Bulgaria și Bucovina. Pentru acesta însărcinare au fost aleși d-nii Erbiceanu și Cornoiu, doctori in teologie și profesori la facultatea de teologie. [ " — Adevĕrul anunță că parchetul a stabilit, in mod hotărât, că autorii crimei din strada Foișor, sunt : Dumitru Croitoru, Constantin Vaca, Nicolescu, nepotul victimelor și N. Badea, soldat cu schimbul. Aceștia nu spun incă tot adevărul asupra unor amănunte, dar se crede că vor renunța și la acesta, cum au renunțat și la alte afirmări neadevărate. Se vorbește că ar fi amestecate înt’acestă crimă și alte persone. —x— Afacerea Beldiman-Basilescu. Din cauză că D. Aristid Pascal, arbitrul d-lui Toma Basilescu, trebue să ia parte afâră la întrunirea ce corpul didactic a ținut la Universitate, tribunalul de arbitri în diferendul privitor la ziarul Adevărul se va întruni dar Mercuri la orele 8 săra, la locuința d-ui senator Gh. Panu, calea Victoriei 152. In acestă ședință, avocații părților își vor prezintă concluziile scrise și arbitrii vor da sentința lor. D. N. Fleva, supra-arbitru va asista și d-sa. —x— Erl cu trenul de dimineță, de la orele 7, a sosit în orașul Galați d. Populeanu, procurorul general de la curtea de apel din Bucuresci. D-sa a luat pe d. procuror de la curtea de apel din acel oraș și cu trenul de la orele 11 și 10 minute au plecat la Focșani In afacerea descoperirei complotului de la Rusciuc, care se jace că ar fi având ramificațiuni cu multe din orașele nóstre principale. —x— Din Botoșani se scrie Luptei : ln tote nopțile, din satul Mitoc, se observ notea pe linia Prutului balene iluminate cu lumină electrică. Aceste balene fac tot felul de evoluțiuni. Unii bănuesc că balenele sunt austriace, alții că sunt rusești. Adevărul, evident, că nu se pate cunoște. ADUNAREA DEPUTAȚILOR (Ședința de la 22 Aprilie 1892) Ședința se deschide la orele I și jum. sub președinția d-lui General Manu. Răspund la apelul: Present! 110 deputaț!. Se fac formalitățile obicinuite și se aprobă sumariul ședinței precedente. Camera trece ia secțiuni până la orele 3. SENATUL (Ședința din glina de 22 Aprilie 1892.) Ședința se deschide la ora 2 și jumătate sub președenția din G. Gr. Cantacuzino. Presenți 80 domni senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. G. Garoflide citește pentru a IIl-a ora propunerea d-sale cu privire la modificarea art. 39 din legea curței de ca ație. D. general Costa-Foru se unește și d-sa la acesta propunere, cere a se prevedea și în cea ce privește tribunalele militare. D. Ion Ianov combate acesta propunere d-sa e în contra initiativei parlamentare. Le lăsăm pe ministrul de justiție sé vie cu un proect de lege in acest sens.Latorul e pentru consiliile de stat. Facerea legilor trebue să se ia deputaților și senatorilor. D. Garoflide insistă din nou a se adopta proectul d -sle. D. lanov cere ca banca ministerială să se pronunțe. D. C. Oănescu jice că d. Marghiloman lipsește, d-sa nu se póte pronunța. Voci cer inchiderea discuției. D. V. A. Urechiă vorbește lu contra inchiderei, d-sa arată că d. lanov vrea se suprime dreptul ce-i au mandatarii națiune) de a lua inițiativa pentru formarea legilor. Discuția se închide. Propunerea d-lui Garoflide se adoptă și se alege că comisiune pentru întocmirea unui proect de lege în acest scop. BIBLIOGRAFII Revista Pedagogică, fóie pentru răspândirea cunostințelor de psihologie, pedagogie și sociologie, director C. Dimitrescu-Iași, profesor de filosofie la Universitatea din Bucuresci. Din acesta laié periodica lunară a apărut deja In Septembrie 1891 numărul de probă. Încurajată de primirea făcută primului număr — atât de către corpul didactic din (ara cât și, în genere, de pătura culta a societaței nóstre — Direcțiunea Revistei s’a crezut angajată de a continua publicarea succesivă a numerilor urmatore. Anul Revistii pedagogice începe la 1 Ianuarie 1892. Abonamentele se fac pentru 12 numere: de la 1 Ianuarie 1892 până la 1 Ianuarie 1893 Pequarie a apărut deja; No. 2 pentru No. 3 și 4 pentru Martie și Aprilie fiind puse sub tipar apar la sfârșitul tunei aceștia. Numerele urmatore vor apare regulat in fiecare lună urmatore. * 421 Intre 1—5 Maia va apare un volum intitulat: NOTE si SCHIȚE de d-nul Ion L. Caragiale, care va face un revoluție In literatura nóstra mai cu seamă prin notele intime asupra poetului Eminescu cu care autorul a trait in strânse relațiuni, fi băut pur sau amestecat cu vin, sirop sau cognac. De vânzare In tóte țara, la magazinele de coloniale, dragiști și in restaurante. Pentru en grosa se adresa la d. A. G. CARISSY BUCURESCU Medicina nu mai desc spera acil de vindecarea bâtelor de piept. Dânsa a descoperit causa, arătând existenta in plămâni a unui părăsit forte mic, buciiul, care traesce in dauna ființelor slăbite prin veghtea, astmenie, bólele, scüreuii in lume loviți de ua slăbiciune originala; efectele se pot înlătură printr'u* hrana substanțiala complectată și favorisata prin elementul mineral cel mai natural, cel mai asimilabil lactophosphatul de calce. De aci vine succesul tot mărindu-se al siropului datorit lui Dysart; aceste praparațiuni atât de stimate reda putere bolnavilor, mărind pofta de mâncare și conducându-i spre vindecare. Bule Syphilitice de ori ce fel precum și neputința bărbătescă trateza și vindeca . Dr Westfried după un procedeu cu totul nou. Consultațiunl de la 6—8 p. m. In Strana Patria, intrarea prin colțuisf. Ion Nou. Dimitrie eternn Casa de schimb 2. STRADA SMARDAN 2. Cumpără și vinde efecte publice și ochită cu pene diverse în condițiint avartagióse. Cursul pe ziua 22 Aprilie st. n. 1892 Comp. Vend. 4 ®/# Renta Amortibila. . . 82*sja 6 °/0 » » 96*/a 97 5% Scrisuri func. Urbane . 91 ‘s1 92 5 ° 0 » » » Iași . 81 ‘14 82 5 °/# » » * Rurale. 96«/s 97 7°Io » » » Urbane 102 102^ 5°/0 Oblig.Comun. lmpr.1883 91 91»/, 5°/0 » » » 1890 93 93‘/‘ 6°/0 Oblig, de Stat (R. C.) 101V» 102 Acțiuni Banca Naționala . . 1600 1620 Fiorini Valuta Austriaca. . 211 213 Mărci germane.................122 124 Bilete de banca francesa . 100 100*/t Ruble Rusesci.....................2.6 2.65 OiJJBUStJJLi JPJJLJSI BURSA BUCURESCI - t era j>. *:-22^Aprilie: Qttgw nltini lent» rom. por. 1875 5*1, , 98 75 — - ienta români »mort. 5 aj. . 96 *« — — kiept5 amort. 4 °|.................. 83 25 — — ~ (SehuldTemhreib.) , — — --------Oblig, de Stat C. F. B. 6*|, . 101 2 5 -------- Senta rom. (Bor, con?.) 6*|, , 278 __ — împrumutul Municipal 5*|p . -----------------— — împrumutul Oppenheim »V o--------------------------bl. Casei Pensiunilor. . . -------------------- — >blig. ate com bucur. 1888. 91 — — — „ * * » 1884. — — — — * » * 1890. 93 — _ _ „ com. Buc. ou los. a 201. — — — — Scrisuri func. rurale 7*|,. . 96 50 — — Scrisari func. rural» 5'/, , 102 — — -(dem urbane 7'/....................... 101 — — * 6'/. • ■ • a 5*/, . • . Sprituri fonetare urb. Iapl . — — — Banca Naj. (6001. »II« intr.1 — — — — Soc. Dacia Rom. (S50 ierni ) ---------— — stoa. d’Asig. Naț. (*o © ]. ?|r» .)--------------------------Prim* Soc. rom. damig. — — — — Sec . de con. (3501. vice) — — — — 3ooe bssist artificial , « — — — — „ pentru fabric, hârtie! . — — — — tgio, — —• — — geblefe — — Londra !1 (un! . . . , . — — — — » ceh. . # , . . • — — — — Pani 8 Ion! . . . . . — — —. •» « * oek. . . . . . — — •— •** Berlin 8 luni . . . — — - — oek. . . . . . . -----------------— —. Vieua........................................ . — — « — n eek. . . . . . s — — — Agio \ . « * , — — «*■ «« 81 - —■ * 92 —- —