Romanulu, mai 1892 (Anul 36)

1892-05-08

te cu ciment. Palatul are numai ua singură ușa, închisa hermetic. Îndată ce regele a intrat ln palat, se deschid la un signal dat ca mulțime de țevi de apă din coperiș și din tote părțile ale palatului care zace la­­tr’ua adâncime și apoi se pune complect sub apă. Regele visa­ șăde pe un loc us­cat și recoros, despărțit de lume și-­și pe­trece vremea cu cântări, fumat, mâncări și băuturi. Apeductele romane din nordul A­­fricei —învățatul frances René de la Blan­chere a făcut un interesant studiu asupra apeductelor din Africa­ nordica. Acesta parte a sta­zi aprope pustie, era pe timpul Ro­manilor cu mult mai populata și mai fruc­­tfca ca asta­ 41, ceea­ ce se pote atribui numai Ingrijitei ei alimentari cu apă. Apă se afla destula acolo; e vorba numai sa fie adunata și imprastiata cu băgare de somn, mai cu sema că ploile se mărginesc numai la o­ mică parte a anului. Romănii străbătuseră spre scopul acesta provinciile lor din nordul Africei cu o rațea de ape­ducte, cari ns pun încă și astâ­zi in ui­mire. Aci se adună apa de plaie și se res­­pândia prisosul dupe oă metodă anumită. Chiar in văile cele mai mici construiseră dănși, zăgazuri și lacuri, oi la intrările câmpiilor celor mari se afla un sistem de mașinerii, care la scursuri slabe de apa mijlocia o aprovisionare regulată. Urmele vechilor apeducte se pot vedea aprope prin intrega Numidie și Mauretanie, adică de la Tunis până la Maroko. In secolul al treilea Infloria acolo agricultura in mod extra­or­dinar In urma bunei aprovisionări cu apă. Resbóiele de mai târziu Insă, năvălirea Arabilor și nimicirea pădurilor de pe munți făcură in sfârșit acelei infloritare culturi. Despre poetul Schiller.—­o­tal poetu­lui german Schiller fiind ofițer de recru­tare se strămuta cu locuința în comuna Lorch (Șvabia). Friederic, fiul său de 6 ani, capătă de la preotul din localitate. Îm­preună cu fuil acestuia, instrucțiune in limba latina, înfățișarea venerabilă a preo­tului făcu asupra lui Schiller un ast­fel de impresiune, in­căt dorința sa de predilec­­tiune era ca să fiă și el ca preotul. £ 1 se ducea regulat la biserică și când ve­nea acasă imita pe popa. Îmbrăcat cu un postav negru, se suia pe un scaun sau pe uă masă și tinea să predica. Cine era de fată, trebuia să asculte , daca însă acela zidea, atunci micul predicator fugea mămos și nu se mai arăta multa vreme. Frederic era un copil brav și sprinten, dar avea uă slăbiciune, aceea de a dărui recvisite de șcală, cărți, vestminte, ba chiar și bucăți din așternutul său. Intr’un 41 observă tatăl seu, că ghetele micului Fritz erau legate cu băeți. Din causa acesta ’1 trase la respundere, iar micul Fritz Iise: «Cataramile le-am dat unui copil sarac, cari le purta numai Du­mineca , eu am altele pentru filele de Duminecă!» Sora lui adese ori ’1 lua sub scutul ei, ca să’l scape de ocări și de bă­tăi, și tatăl apoi se liniștea iarăși. Prima sa dramă Bandiții o compuse Schiller în secret ca «elev» la uă școla In Stuttgart, care era resce. Numai pe ascuns întocmită milita­­putu el să ci­­tesca opera sa mai multor camaraz­i sin­ceri ai sei. Și când era medic de regi­ment nu se putea ocupa liber cu poesia, așa în­căt își părăsi funcțiunea și într’un nopte negurosa își părăsi patru­ pentru ca să se puta dedica poesiei. Ce bucuria va fi simțit Schiller, când după 10 ani cerceta din nou școla­ din Stuttgart, unde în­vățase, și unde fu salutat cu însuflețire de peste 400 de ascultători. El trebui sa se opresca la fie­care clasa ș sa primesca ovațiunile însuflețite ale elevilor, cari ad­mirau pe fostul elev al academiei și re­numit poet, Valența., (Dröme).­­ Curtea cu jurați a condamnat la mare pe un aventurier de origină germană, Hartell, pentru asasinarea trezorierului mânăstirei traforștilor, Uannstadt.—Nici unul din lucrătorii fa­­bricei incendiate eri, nu lipsesce ; nu au fost morți ci numai 6 răniți. Viena.— Camera a adoptat cu 238 vo­turi contra 42, propunerea d-lui Plener de a trece la ordinea de 4>> asupra moțiunei tinerilor cehi, de punere în acusație a mi­nistrului justiției. — Neues Wiener Tageblatt, dice cu o­­casia materiilor explosibile găsite pe și­nele drumului de fer, că ministrul de co­merț a invitat direcțiunile drumurilor de fer de a supraveghea cu rigurositate atăt gările căt și căile. — Birjarii trăsurilor mici, a fi decis se se pună în grevă cu începere de mărie la miezul nopții. Luxemburg. — Bi­rourile Camerei s’au rostit în mare majoritate pentru reducerea la 15 franci a censului electoral pentru Cameră. Discuția in ședința Cam­erei este iminentă. Triest.— Direcția Logdidul a pornit din Rio-de-Janeiro scirea în privința plecarea vaporului Medea, al cărui mașinist și­­ ómenl din echipagiu, au murit de frigurile galbene la Santos. Dar starea sanitara ac­tuală din Santos face să se spere ca vii­­torele vapore ale Lloydului, cari vor atin­ge atăt acest port, precum și la Rio, nu vor mai fi expuse la infecțiune. Telegrame . Main­e­t Petersburg. — Recensământul făcut la 1 Aprilie, pentru caii ținutului Wiatka, arată că 82 000 cai au­ perit în urma recoltei rele Prețul cailor de muncă s'a urcat cu mult. «—Dapft ultimele sciri din Yalta, conva­lescența d-lui Vysc­negradsky, face mari progrese. Paris.­Consiliul de Stat a declarat ca abus scriso­rea colectivă a arhiepiscopului d’Avignon și a episcopilor săi sufraganți. ULTIME INFORMAȚIUNI M. S. Regele și prințul Ferdinand vor asista la alergările de poimâne de la hipodrom. —x— Uă persona demnă de credința, spune un confrate ne asigură că a întâlnit ln București, sunt acum câte­va zile, pe faimosul Milevski, agent provocator rus, care acum doi ani a aranjat la Paris, împreună cu evreiul Landesin, afacerea cu bom­­beie, in care, mai mulți minițiști au fost arestați și condamnați. Este de presupus că prezența lui Milevski in țara nostru, stă în legătură cu bombele cari s’au găsit la Giurgiu, Galați și Rusciuc. —x— Patima jocului cresce treptat în Franța, luându-se ca normă de ju­decată crescerea numărului cluburi­lor de cartofori. La 1890, erau 4649 cluburi. Anul trecut au fost 4822. Parisul stă in acastă privință in ca­pul civilisației! Ar t^lte ori și cine. E uă greșală. Departamentul, care are mai mulți jucători e Maine et Loire. Numai suma cotizațiilor membrilor acestor cercuri. In Franța, se ridică la 4,572,000 franci. Dar la noi In România cum stăm Ore cu jocul de cărți ? Congres de medici. Primim următorul proces-verbal: Sub­semnații, intrunindu-ne astazi 10 Aprilie 1332, în orașul Bârlad, locuința d-lui dr. Antoniu. In urma propunerilor și discuțiunilor urmate, am convenit a ne constitui intr’un comitet de inițiativă, pen­tru convocarea unei adunări generale a medicilor din­­ era, cu menirea: 1) De a discuta mij’­acele prin care s’ar putea ajunge la uă organisare medicală mai practică și mai folosită de țerei. 2) La formar­ea unei asociații generale de ajutor mutual a medicilor din țară, îndată ce numărul aderenților va fi de 50, Comitetul de inițiativa va fixa­­ jirua și locul adunărei generale. Cererile de aderență se vor adresa d-lui dr. I. Antoniu, Bârlad­ (Semnați), Dr. Antoniu, Dr. Petrașe, Dr. B. Manca?, Dr. Gr. Abaza, Dr. G. Calalb, Dr. Cantemir, Dr. Peride, Dr. Sensal, Dr. T. Cerchez, Dr. C. Antoniu, Medic-veteri­­nar Gr. Draghescu. —X— Se autoriză deschiderea unei tre­cători permanente în județul Do­­rohoi. In apropiarea pichetului No. 1, care va purta numele de Tre­­cătoarea Verpolia și va depinde de biuroul vamal Mihăileni. ROMANULU­ 8 MAIU Ministerul instrucțiunei a făcut propuneri comitetului Ateneului ca Statul se complecteze sub anumite condițiuni construcțiunea palatului ateneului. Comitetul Ateneului a de­cis să adere la propunerile ministe­rului. —"— Aflăm că comandantul de pom­pieri din Capitală, a primit o­ scri­­sore de la șeful departamentului de pompieri din Seranton, (Pensilvania), prin care acesta îl ruga a ’I trimite oă uniformă complectă a pompieri­lor noștri. Dânsul voesce, adică, se strângă o­ colecție de uniformele pompierilor din totă lumea, pe care se le expună la exposiția din Chi­cago. —x— Negustorii de haine și ghete au convenit intre ei, în mod voluntar, de a ține prăvăliile lor închise Du­­minicele și serbătorile mari, după prânz. Camera nu pare dispusă a primi legea odihnei Duminecale. Secțiile Camerei, având legea în studiu, au amânat discutarea lor pentru un timp nedeterminat. —x— D ale corpululi didactic : Atjți la orele 2 p. m. sunt convo­cați toți membrii corpului didactic, fie primari, fie secundari din Galați, în localul Liceului, spre a se consfă­­tui asupra mai multor chestiuni im­portante și care -l privesc direct. —x— Secțiunile Adunărei deputaților a luat în cercetare legea votată de Se­nat, prin care Primăria Bucuresci, este autorizată să doneze Societăței funcționarilor publici un loc pe Bu­levardul Elisabeta pentru a construi un local propriu. Secțiunile a numit delegați pe doi: deputați G. Vlădescu, Al. Cuza, Va­sile Brătianu, I. Ciuflea, Andrei­ N. Popovici, M. Saulescu și N. Voinov ; delegații s-au întrunit și au ales ra­portor pe d. N. Voinov, fost minis­tru și membru de onore al societă­­ței, care a și depus raportul pe biu­roul Adunărei, care în cursul sâptă­­mânei viitore, se va înscrie la or­dinea­­ zilei a Adunărei. —x— Agenția Romană ne transmite din Sofia următorea scrie, prin fir telegrafic : D. Sp. Constantinescu, vice-con­­sulul României, numit șef de secție la ministerul afacerilor străine din Bucuresci a plecat atili ca se ocupe noul său post. Corpul diplomatic, secretarul general al ministerului a­­facerilor străine, alți funcționari al ministerului și numeroși amici l-au însoțit la gară. —x— Neue Freie Presse primesce uă telegramă că contele Herbert de Bis­marck s’a logodit afară la Fiume cu contesa Margaretha Hoyos. —x— Uă plaie de decorațiuni va cădea asupra țarei pe­­ Ziua de la Main. Uă lungă listă s’a întocmit. Miniștrii, prefecți, deputați, senatori și comer­cianți, se vor înveseli de aceată plae abundentă. •—x— Marțea trecută a avut loc la Roma cu ocasiunea celui d’al 6 lea con­gres internațional al Societăților Cru­cei Roșii, un banchet al medicilor militari. D. doctor Vercescu din Craiova a luat parte la banchet ca represen­­tant al României. —x—■ „ Societatea Transilvania pentru ajutorul studenților români din țările de peste Car­­pați va ținea Adunarea ei generală, poi­mâine, Duminica 26 Aprilie curent la ora 2 jumătate p. m. In Palatul Universităței, sala facultăței de litere No. 20. La ordinea caitor este: Citirea și aprobarea raportului comi­­siunei verificatóre socotelelor pe anul 1891. Alegerea noului comitet. Votarea budgetului pe 1892 și alte cestiuni de mare interes pentru Societate. —x— Din culisele guvernului. Mare e discuția în sânul consiliu­­lui de miniștrii în privința legei mo­dificatoare a tocmelilor agricole. Se scie, că d. Carp are în cartoanele sale un proect mai mult sau mai pu­țin bun, un fel de proiect german, fie­ ne­ertată expresiunea. D. Al. La­­hovary însă se opune la legea d-lui Carp. D-sa împreună cu d. Catargiu au un alt proect cu tendințe de tot reacționare. Din acestă pricind­ nein­­țelegeri nuor in senul consiliului. —x— D. Stefan Beloiu a depus la bi­roul Camerei uă petiție, prin care 100 de locuitori din comuna Cióra- Radu-Vodă, județul Brăila, cari n’au pământ de loc și cari au luat parte In Campania din Bulgaria, ce v a cumpăra pământ pe moșile Sta­tului. Conflictul de la Tribunal Ia antreul cel mare al Tribunale­lor a avut loc un act regretabil. D. C. Costaforu găsindu-se în fața d-lui G. L­aho­vari, directorul­­ ziarului V Indépendance roumaine, au schim­bat căte­va cuvinte împreună. Expli­carea a mers așa de departe că d. Lahovari repetând la adresa d-lui Costaforu cuvântul de escroc, acesta din urmă a atăcat cu palmele și cu bastonul pe directorul id­ei francese intr’un mod că multe confusiuni. ’l-a provocat mal­t. Lahovari a respins și domnia sa, insa mai slab. Mulțumită numai intervențiunea spec­tatorilor, conflictul s’a terminat fără pericol grav. D. Lahovary a trecut apoi imediat in camera parchetului spre a’și de­pune plângerile sale. Ne pare reU când vedem aseme­nea scene tocmai din partea acelora cari conduc opiniunea publică. Ce opiniune își va face poporul de a­­semenea luminători cari se înjură in așa mod prin gazete și se atacă cu asemenea violență In locuri publice? Sumarul revistelor Revista Scalet, anul 1, No. 6 Aprilie 1892,­ are următorul sumar : Gradinele Hesperidelor G. T. Buzoianu. —Cele trei porunci Al Macedonski,—E. Carp G. Țițeica,—Lugubra Iii (poesie) R. Vulcan,—Rezumat din istoria literara I. Flores­ti,—Istoria Electricitate! R. R. An­­dreescu,— Barlanii (poesie) N. Alin, — Di­dactice (introducere in invatamăntul geo­­grafiei) t­. T. Buzoianu,— Spiritul anima­lelor Hippolyte L.,— Freamătul zăvoiului (poesie) N. Alin,—Cugetări, — Marmalice Barvus,— Un luminiș de codru des (poesie) N. A­ii,—Miram G. T. Buzoianu, — Mi-e­urit (poesie) Santa Făe,—Auzul și vederea Em. Kamitea,—Țiganul deșteptat din vis 1. Cuțescu,—Ferul Jora,— Umoristice (Tân­­dala) R. R. Andreescu. Revista literară, No. 13 anul XIII con­­ține următorul sumar: Atențiune de Administrația,— Sinucide­re, ecomediera Nicolae Țincu,—Sf. Arh­an­­ghel și Lemnarul de D. Stancescu, —Dan Gulica, comedie de Al. Depărățianu,—Pro­curorul, nuvela de Th. M. Stoenescu,—• Premii ne­mai pomenite, de Administrația. BIBLIOGRAFII Intre 1—5 Maiu va apare un volum în­titulat: NOTE si SCHITE de d-nul Ion L. Caragiale, care va face ua revoluție în literatura nostră mai cu seamă prin notele intime asupra poetului Eminescu cu care autorul a trăit In strânse relațiuni. CORNELIU BOTEZ LICENȚIAT IN DREPT AVOCAT — Intrarea Rosetti No. 5 — Se Insărcinază cu predarea cău­șelor civile, penale și comerciale, cu efectuarea de împrumuturi la Creditele Funciare și instrumenta­rea actelor de notariat. Pentru: muncitorii gratuit« 426 PREPARAȚI­UNI pent« ȘCOL­A MILITARĂ Noul institut de bâesl G. T. BUZOIANU (Craiova) fi băut pur sau amestecat cu vin, sirop sau cognac. De vendare In totă țăra, la magasi­­­nele de coloniale, drogiști și In res­taurante. Pentru en gros­a se adresa la „d. A. G. CARISSY BTJOURESCI Bile Syphistice de ori-ce fel precum­ și neputința bărbătiscă trateza și vindeca. D-r Westfried după un procedeu cu totul nou. Consultațiuni de la 6—8 p. m. IU Strana Patria, intrarea prin colț a­­sf. Ion Non. O-KAI XJIII de chirii și de arenei Se fac în condițiuni forte avanta­­giose de către G. Mărculescu Biroul în calea Victoriei 47, (Ho­tel Oteteleșanu) , Dr. I. Kiriac 4 Strada Primăverei, 38. Consultațiuni de la 6 la Ö 1 Dimitrie éternn Casa de schimb 2. STRADA SMARDAN 2­ Cumpără și vinde efecte publice și achită cupine diverse in condițiuni avantagiose. Cursul ,pe l­iua de 22 Aprilie st. n. 1892 Camp. Vend. 4% Henta Amortibila. . . 82*­c 83 of* 6 °/. » » 96*/a 97 Hulg Scrisuri func. Urbane . 91*/*1 92 6 °­. » * » lagt . 81*i4 82 60/. » » » t­urale. 96‘/8 97 7% . » » Urbane 102 102*^ 5 °/a Oblig.Coman. Impr.1883 91 911/g 5°io » » » 1890 92 98 w* fl0/» Oblig, de Slat (K. (S.) I0l\t 102 Acțiuni Banca Naționala . . 1600 1620 Fiorini Valuta Austriaca. . 211 213 Mărci germane.................122 124 Bilete pe banca tranceaa . IOU 1u0*/4 Ruble Kunesci.....................2.6 2.65 OÜHISUSI PILEI BURSA BUCURESCI — i or«p.mi—22_Aprilie 1 Benta rom. per. 1876 6*|, , 98 75 — Benta romiul amort. 5 *|,­­ 95­­• _ _ Benta amort. 4 °|................. 88 86-----­ » (SchuldTersshreib.) ,------_ _ Oblig, de SUt G. F. B. fl*|, , 101 36-----­Bonta rom. (Bor, cony.) 6*|, , 273 «■* — Imprnmntol Municipal 5'|o , — — — — Imprnmntal Oppenheim 8*/0.------— — Obi. Casei Pensiunilor. . . — — _ — Oblig­­are com linear. 1883. 91 — — — „ * * » 1884.------— — * * * > 1890. 93 — — — „ com. Boo. cu los. a 201.---------------_ Scrisuri func. rurale 7*|,. . 94 50 ____ Scrisuri func. rurale 6*/, , 102 — _ _ Idem urbane 7 101 — — _ * 6*/, .... 93 —------­* 6*/. ... 81 * Scrisuri foneiare urb. Ia§I . I - - |.------­I-----­Banca Kaț. (5001. »Ir* Intr.) — —_____, 8oe.Dacia-Bom, (£50 lei firs)------_ _ 80s. d'lsig.Nalj. (8001. Tin,) — —____ Prima Soc. rom. de rétiig. — — _ _ 80c . do eon. (£50 1. Tir») — —____ 800 0 basalt artificial , ■ — —____ „ pentru fabrica hârtiei . — —. _ _ Agio. ........ MM mm m. Schimb _ mi Londra 8 Inn! .....------.... a Cel. . .... MM MM ... Mi Paris 8 inni — «* _ mm < > eek. . .... — —- M. — Berlin 8 Inni ... ------_ _ eek. . .....------_ M. Vie as ... ..... ■■ M M. n 00k.............................................— — Agio. I . . • .------_ -M

Next