Romanul, martie 1899 (Anul 43, nr. 313-314)

1899-03-02 / nr. 313

ANTJL 43-lea No. 313 Voește și vei putea 5 XB X uOAÍiii țâra. ÂBOWAR3ENTE: N ȚARĂ: pe an 20 lei, cu suplim 80 K­ IN STR BUNĂTATE: .. .. 40­­—1.­ —«=«=? =“= REDACȚIA STB. STAV6ROPOLEOS Mo. 2. EDIȚIA DE DIMINEAȚA LUNI 1 Martie MARTI 2 (14—15 Martie) 1899 Luminează-te și vei fi 5 B AITI în toată țara A­N­U­N­C­I­URI Pagina IV....................X linia 40 ban Inserții și reolame/Tlei linia ADMINISTRAȚIA STB. STAVROPOLEOS No. 2 Gondot im 18S7 de O. JL. ROSKTTID irector VINTII^A O. A. ROSE^TTl ÎNTRUNIREA majoritatii Discursul d-lui Sturdza Vr’o 50 sau 60 de senatori și de­putați s’afi întrunit, ori seară, în sala Senatului unde u. prim ministru le-a expus vederile sale asupra situațiu­­nea partidului, a parlamentului și a guvernului. Parlamentul nu mai poate merge înainte și irevocabil sesiunea se va închide la 1ß Martie. Aruncînd o privire asupra eveni­mentelor petrecute în ultimii ani de prim-ministru a făcut să reiasă im­portanța vizitei împăratului Austrie , a călătorii Regelui la Petersburg și legilor cari s’au votat de corpurile legiuitoare în primii trei ani. Anul acesta parlamentul a lucrat mai puțin și represintanții națiunii nu se pot presinta înaintea alegăto­rilor numai cu votarea budgetelor și a cîtor­va legi bune dar nu de o importanță mare. Este indispensabil ca în cele 15 zile ce mai răm­în să se voteze le­gea pentru garantarea seretului vo­tului, legea minelor cu modificările introduse de Senat, legea învățămîn­­tului profesional și de se va putea și legea județiană. In special d. Sturdza a insistat asupra legei modificătoare a proce­durei electorale din care face o ces­­tiune ministerială declarînd că de nu se votează legea nu poate cere Regelui să-l lase a prezida viitoarele alegeri și-și va depune demisiunea. Discursul d-lui Epurescu D. Epurescu, vice-președinte al Camerei, crede că Regele nu poate încredința altui partid prezidarea a­­legerilor viitoare judecind după sta­rea în care se află partidele noastre politice. Este sigur că se vor vota de Ca­meră legea învățămîntului profesional și modificările introduse în legea mi­nelor dar vede că legea procedurei electorale va întîm­pina oare­care o­­posiție din partea majorităței. D­an Epurescu crede că legea ac­­­tuală electorală garantează în­dea­­juns secretul votului, dar nu destul libertatea alegătorilor, deci numai în această privință ar trebui să se facă modificări. Prin legea propusă să dă puteri prea mari magistraților care prezi­dează birourile electorale și este pe­riculos a lăsa curtea de Casație să judece contestațiunile ele­ctorale, a­­legerile fiind un ce politic. Face un apel călduros către pri­mul ministru ca să primească modifi­cări și în special să nu să introducă acum sistema de votare­a propusă căci va produce confusion ER aplica D-lui Sturdza D un prim-ministru stăruia în pă­rerea sa că legea e bună și nu să uită la efectele ei, de vor fi favora­bile reușitei liberalilor sau­ a opo­­siții. D-sa crede că principiile trebuiesc numai să ne călăuzească iar nu intere­sele de partid. Nu să va presinta la noile alegeri cu o lege pe care a combătut-o în oposiție. Terminînd d-sa zice : Fac din legea electorală, ast­fel­­ cum a fost presintată, o cestiune­ ministerială. Nu voi admite nici o schimbare, eu­ vreau ca alegătorii să fie oameni conștienți nu mercenari de alegeri. Am și eu o voință și de nu o realișez de mergem înaintea mă ret­rag în liniștea mea, ne­voind să particip la retrogradarea partidului liberal. NENOROCIREA de la BARNOVA Ancheta urmează, c­u foarte multă activitate. Eri, d. jude instructor Ghinea Ionescu, a plecat din nou­ la locu catastrofei și de acolo la stația Bîrnova, unde a luat o mulțime de informațiun­i. Singurul lucru pe trei­tie aflat acum este, dacă mecanicul Sion a dat viteza de 90 kilometri, așa cum zic martorii , arată măsurătorul automat de pe locomotivă, sau se adeveresc cele susți­nute de metanici, că viteza n’a fost mai mare de 70 kilometri și că măsurătorul automat era stricat, nefiind în stare de a arăta cifra e­xactă Pentru convingerea perfectului adevăr, d. Ghi­nea Ionescu, împreună cu mai mulți ingineri, vor face mîine mai multe experiențe cu o ma­șină de putere a celei stricate, la care vor fixa și măsurătorul automat de la deraiata locomo­tivă. Rezultatul acestor experiențe vor fi îna­intate și d-lul Saligui Lucrările pentru restabilirea liniei capătă mult spor. Se speră că pînă în cel mult 8 sau 10 zile, linia va fi curățită, și se vor începe lucră­rile de îndreptare. Starea tuturor răniților este foarte mult îm­bunătățită. Numai doctorul Pilescu urmează a inspira u­­nanime îngrijiri, de­oare­ce durerile d-sale,pri­cinuite de num­ărul fracturat, sînt colosale. O mulțime de medici din cei mai apreciați din Iași, printre cari și d­ r. C. Botez, numai încetează de a-I da frățeștii ■ lor îngrijiri. Peste două zile se va face așezarea la loc a număru­lui fracturat Eil dimineață judecătorul de instrucție Ghi­nea Ionescu, cu Atanasiu, șeful stației, și cu mai mulți ingineri, au­ făcut experiență plecînd până la Cucuteni cu o locomotivă căreia îi se atașase măsurătorul automat de la mașina stri­cată. S’a dat locomotivei o viteză de 74 kilometri pe oră. Deși judecătorul de instrucție cerea să se dea o viteză de 90 kilometri, inginerii s’au opus de­oare­ce linia fiind slabă, se putea întâmpla o nouă ne­norocire. Măsurătorul automat de la locomotiva stric­­­tă a funcționat perfect, contra afirmați­­unei me­canicului Sion. Direcțiunea generală a căilor ferate a cerut actele relative la autops­a făcută victimelor ca­tastrofei. Actele i-a fost expediate astă­zi. T­ribunalul a eliberat pe cauțiune pe mecani­cul Sion. Starea doctorului Pilescu s-a ameliorat, ceî­­l­ alțî răniți merg însănătoșindu-se. D. Th. Rosetti, fost ministru și actual direc­tor al Băncei agricole, care a fost rănit cu oca­zia deracrel, s’a restabi­it pe deplin. Em­­i­l Rosetti a vizitat sucursala Băncei a­­gricole din localitate și a predat decretul numi­re­ în postul de administrator d-lui Nicolae Ioan în locul dispărutului delapidator Novac. -------------------­ FOCUL Din­ BRĂILA dri dimineață pe la orele 9, a isbucnit pe str. Regala din Brăila, un foc spăi­­mîntător la drogueria d-lui Adolf Kofler. Focul a isbucnit în următoarele împre­j­urări: Un număr de vre-o zece baloane pline, unel­e cu benzină, altele cu acid sulfuric, fuseseră scoase în fața prăvăliei pentru a fi expediate fiind vîndute. D­u nebăgare da seamă unul din aceste ba­loane se sparse pe cînd era transportat afară și parte din lichidul dintr’însul se răspîndi în prăvălie, parte în stradă. Un băiat care se afla acolo, privind cum se încărca marfa, văzînd ceia ce se întîmplase îl veni gînd­ul să vază dacă acel lichid arde. Aprinse un chibrit, și îl apropie de lichidul râspîndit peste trotuar. Acesta luă imediat foc și vul­­voarea flăcărilor atingînd atît baloanele ce se af­lau pe stradă, cît și cele rămase în prăvălie, provocă o dublă exprosie, și valurile de benzină și vitriol aprinse cuprinseră prăvălia și strada. Focul se comunică îndată la prăvă­liile ce se învecineau la dreapta și la stingă cu drogheria Kofler, în dro­­gh­ere, însuși unde se aflau butoaie de terpmtină de uleiu fert, baloane cu benzină și o mulțime de materii infla­mabile și explozibile, urmară explosii succesive cari deferă într-o clipă ince­­diului o intensitate atît de mare încit oamenii ce se aflau în prăvălie abia a­­vură timpul a-șî scăpa viața, fugind prin ușa din dos în curte. Primejdia de explosie, știindu-se că d. Kofler avea nu numai în prăvălie, dar și în beciu un deposit însemnat de ben­zină, terpentină, vitriol și alte materii explosibile, deja loc la o panică grozavă printre vecini,­cari își vedeau deja avem­­­anturile cuprinse de flăcări. Toți înce­­pură a scoate în gubă lucrurile din casă.­­ Agenții poliției deferă imediat alarma și pompierii avisați, veniră la fața locului Dar focul luase deja proporțiuni enorme și cuprinsese un întreg șir de case. Pom­pierii lucrară cu mare vigoare, dar efec­tul lor fu deslănțuit. Văzînd acesta, p­re­­fectul ceru telegrafic ajutor la Buzău­ și la Galați pentru a se trimite pompierii acestor două orașe cu or cîte pompe ar fi disponibile. Cu trenul de 1,20 un corp numeros de pompieri cu aproape, toate pompele au pornit la Brăila, pentru a da loca­­lizarea focului care anunța să se întindă peste tot șirul de case din strada Re­gală. C­lătorii sosiți la orele 3 cu vaporu local de Brăila în orașul nostru, ne-au afirmat că la plecarea lor din Brăila, focul luase deja proporțiuni considerabile întinzîndu-se în față la o serie de 6 pră­vălii, între cari un pielar, un negustor de haine, un zaraf, un ceasornicar etc., iar în fund focul și-a croit de asemenea drum la etajul de sus și pînă la aco­periș. Accidente de persoane nu s’au întîm­­plat pînă acum toți au putut fugi. Parte prăvăliele, între cari și acea a d-lui Ko­­fler erau asigurate, dar parte din ele însă nu. Pompierii au lucrat din răsputeri la localizarea focului în general pagubele se ridică la 400.000. Corpurile Legiuitoare CAME­RA Ședința de la 26 Februarie 1899 Ședința se deschidă la orale 2 și 40 minute, sub președenția d-lui V. Iepu­­rescu. D. Vasile Mor­țun, vorbind în cestiune personală cu d. Delavrancea, spune că socialiștii au înființat cluburi sătești mai înainte de alegerile comunale da la Noembrie. D. Delavranc­a răspunde d-lui Mor­­țun și vorbind în c su­ una personală cu d. Dimitrie Sturdza, se miră unde a găsit­­ prim-ministru semne că d sa ar fi un reacționar. Se dă cuvîntul d-lui Fleva spre a-­șî desvolta interpelarea sa relativă tot la răscoalele țărănești. D. Fleva se declară nemulțumit de modul cum a răspuns d prim-ministru la interpelirea formulată de d. Dela­vrancea și repetă chestiunile rǎmase ne­lămurite. Intrebîndu-se caii sînt cauzele răs­coalelor țărănești, d. Fleva nu cre­de că sunt socialiștii, ci sînt: administrația mizerabilă lipsa de justiție, îndemnul dat țăranului de către legiuitorul de la 1889, care dă țâraților dreptul exclusiv la bunurile Statului, lipsa de scrupul a politicienilor cari exploatează focul pen­tru interesele lor personale. Vorbind despre remediile de adus a­­cest­eî stări de lucruri d. Fleva spune că nu sunt capabili să le aducă aceia cari au uzurpat numele partidului libe­ral (aplauze). Ședința sa ridică la ora 6, rămînînd ca d. Fleva să continue mîine. ISBJILATUI. Ședința de la 26 Februarie 1899 Ședința se deschide la 2.20, sub pre­ședinția d-lui N. Gane președinte. D. prim-ministru roagă ca înaintea interpelărilor să se ia în discuție pro­­ectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica convențiunea de căi ferate și telegrafa­ poștală încheiată între Romînia și Germania. Senatul aprobă D­in P. Poni, raportor, citește ra­portul. Legea, pusă la vot în total, se a­doptă. La ordinea zilei interpelarea d lui G. Panu adresată d-lui ministru de in­terne cu privire la trăgănerea construi­rea spitalului , Anton Cincu“ din Tecuciu amînă pentru Luni, din cauza lipsei d-lui ministru. La ordinea zilei interpelarea d-lui co­lonel Budișteanu, adresată d-lui minis­tru de culte cu privire la întîrzierea con­­struirei catedralei din Capitală și a reconstruirea bisericei Domnești din Cur­tea de Argeș. D. colonel Budișteanu zice că face numai o mică întrebare, pentru a i se răspunde cauzele întîrzierea clădirea ca­tedralei și reconstruirea bisericei Dom­nești, cînd se ch­eltuesc bani pentru lu­crări de mică importanță, s’ar putea găsi și pentru ssfînta­ noastră b­iserică. D. Sp. IlareQ zice că corpul teh­nic pentru clădirile religioase este foarte mult ocupat cu o ast­fel­­ de lucrări și cari re­zamă un studn mamănunțit ca, să fie o lucrare adevărată de artă. Așteaptă, zice d-sa, ca să se ispră­vească cu lucrările cari sunt în execuție apoi se va ocupa cu biserica Domnești din Curtea de Argeș. In ceea ce privește Catedra a din Capitală, zice că creditul de 5 milioane votat în 1886, s’a întrebuințat pentru alte lucrări și au rămas numai 600.000 lei, cu cari să se înceapă studiile, dar pînă azi nu s’a găsit un teren pentru ridicarea acestui măreț monument. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei zice că Mitropolia este așezată pe un loc scump ca sfînt și ca istoric. Toate ac­tele mari ale acestei țări acolo au fost puse la cale de boari împreună cu c­e­­rul. Dacă voiți să vă coborî­ți din deal în vale, este palatul prințului Bibescu­; acolo este loc de ajuns pentru o fru­moasă catedrală ca să reprezinte cu glo­rie țara și biserica ortodoxă. Ședința se ridică la ora 4 luni. CONTRABANDA Primăria Capitalei a primit zilele trecute o denunțare că la magazinul d-lui Colibășanu, din calea Văcărești No. 213, ar fi existînd o contrabandă de ceaiü. D. inspector comunal Vu­­culescu, cu concursul secției 34, de­scrise numai de­cît la acel magazin de băcănie și băuturi spirtoase. Cău­­tînd cu de amănuntul prin rafturi, prin pimniță și alte dependințe ale prăvăliei, reuși să găsească 42 ki­lograme de ceai, care fu confiscat, sub motivul că a fost introdus fără să plătească taxa legală. E­c­o­u­R­I Societatea geografică română sub Au­gusta președenție a Majestatei sale Re­gelui. Conform articolului 13 din statutele societăței, în numele comitetului, sub­semnații au onoare a convoca pe toți domnii societari a se întruni în adunare generală obligatorie, la 6 18, 7 19 și 8 20 Martie 1899, la 8 jun. ore seara în sala de ședințe a Senatului. Ședințele vor fi prezidate de M. S. Regele. Programa lucrărilor: Sîmbăta 6/18 Martie 1899, ora 8 jum. seara; 1) Ra­portul anual al d-lui secre­tar general i.ebrge I. i­aho­vari; 2) D. Gr. G To­cilescu : Lucrări pentru cunoașterea Pa­triei și a poporului român; 3) D. G. B. Assam inginer-mecanic: Călătorie în­­prejurul pamintului (cu proecțiuni) Duminică , 19 Martie 1699, ora 8 jum. seara; 1) D. Ionescu-Gion: Co­mercial bucureștean pină la 1800 ; 2) D­­­. Novian : Impresiune de călătoria fă­cută in 1898 cu proecțiuni); 2 ) D. C. Z­ottea, inginer: Lucrările și escursiu­­nile geologice ale congresului geologic international în Rusia, 1897, (cu proec­­țiuni). Luni 8/20 Martie 1899 ora 8 jum. seara; 1)­­­. C. Alimănișteanu, inginer: Gestiunea terenurilor cu ape potabile — la congresul de idiologie, climatologie și geologie de la Liège, în August 1898; 2) i >. Dr. I. Ștefanescu : laludismul din punctul de vedere geografic ; 3) Ședința intimă pentru chestiile administrative și financiare ale societăței. — Sîmbătă 2­3 Februarie a avut loc în sala !­ragadiru balul dat de socie­tatea Malbisch Neum­m, societate pentru îmbrăcarea copiilor săraci. Balul a fost animat și printre persoa­nele cari au luat parte, am remarcat pe d-nele: Montaureanu, Hubert, Salter, Roșianu, Herdan, Rappaport, d soarele : Rosen, Tina Uarius, Betty și Caroline Goldstein, Pauker, Adela Rosen, Pome­­rantz, Roth, Rappaport etc. Printre domul semnalăm : D. Stănescu, avocat și fost consilier comunal, Kempner, Hu­bert, Salter, dr. Ianovici, etc. —expo^OOO- ismynMi Astă­zi este la ordinea de zi a Sena­tului proiectul de lege modificător al le­gei de recrutare. O societate englezească a mers săptă­­mîna aceasta la Cîmpina unde a vizitat mai multe terenuri petrolifere pentru a le cumpăra. De acum înainte Statul nici nu mai vinde nici nu mai acordă vero o conce­siune de petroleu pe domeniele sale La balul de la Palat regele s’a întreținut în timp de o oră, cu d. Diamandi, cunoscutul socialist. Comitetul delegaților secțiunea Ca­merei a admis în unanimitate proec­­tul de lege pentru înființarea unei judecătorii de pace în comuna Voi­­nești, plaiul Ialomița, județul Dîm­­bovița. O telegramă sosită ori în Capitală a­­nunță că d. dr Pilescu, care fusese grav rănit în urma accidentului de lî­ngâ Iași este afară de ori­ ce pericol. Contrariu știrei date de mai mulți din confrații noștri, A. S. R. Principele Fer­dinand n’a asistat toui la balul Curței din cauza doliului Casei de Saxa-Coburg- Gotha. In timpul de la 14 pînă la 21 Februarie, au fost în Capitală, după statistica oficială , 30 cazuri de scarlatină, 68 de an­­ghină difterică și 48 de pojar. Cele­lalte epidemii, ca influența, febra tifoidă și altele, au dispărut aproape cu desăvîrșire. A. S. R. Principesa Maria se va întoarce în țară către sfîrșitul săp­­tămînei viitoare. D. general C. Poenaru, comadantul corpul I de armată, fiind suferind de mai mult timp, ceea­ ce -l face a nu mai putea încăleca, va cere punerea sa în retragere pe ziua de 1 Aprilie. Tot de la această dată, d. general Barozzi, șeful marelui stat-major al ar­matei, a arătat dorința sa nestrămutată de a se retrage din armată. Unele ziare au publicat știrea cum că d. Ion C. Brătianu, ministru al lucrărilor publice, a fost provocat la duel de d. Sebastian Moruzzi și că d. Brătianu a refuzat să se bată. In această privință găsim în Vo­ința Națională,, apărută drin urmă­toarele rînduri: D. Sebastian Moruzzi a trimis pe d nil Al. Callimachi și colonel Tell ca să ceară o reparație prin arme d-lui I. I. Brătianu. Martorii d-lui Brătianu, d-nii Eugen Stătescu și general W­artiadi, s’au întîlnit cu d nil Callimachi și colonel Tell, însă, față cu refuzul acestora de a arăta motivul pentru care reclamă o asemenea reparațiune, martorii d-lui Brătianu au declarat că nu o pot admite“. ____ O telegramă sosită la S­M. R. anunță că vaporul ,Principesa Ma­ria, a plecat din noapte din Salo­nic pentru Constantinopole, cu 18 călători de clasa I și II și 50 din clasa III și cu o mare cantitate de mărfuri. ___ Ziarul unguresc , Magyar Érte­sítőn, anunță că șefii romînilor din Ungaria, hotărînd să părăsească po­litica de pasivitate, vor adresa un manifest secret, către preoți și pro­prietari, oameni de încredere spre a trimite comitetului național, listă de numărul alegătorilor din ți­­­nuturile lor.

Next