Romanul, martie 1899 (Anul 43, nr. 313-314)
1899-03-02 / nr. 313
ANTJL 43-lea No. 313 Voește și vei putea 5 XB X uOAÍiii țâra. ÂBOWAR3ENTE: N ȚARĂ: pe an 20 lei, cu suplim 80 K IN STR BUNĂTATE: .. .. 40—1. —«=«=? =“= REDACȚIA STB. STAV6ROPOLEOS Mo. 2. EDIȚIA DE DIMINEAȚA LUNI 1 Martie MARTI 2 (14—15 Martie) 1899 Luminează-te și vei fi 5 B AITI în toată țara ANUNCIURI Pagina IV....................X linia 40 ban Inserții și reolame/Tlei linia ADMINISTRAȚIA STB. STAVROPOLEOS No. 2 Gondot im 18S7 de O. JL. ROSKTTID irector VINTII^A O. A. ROSE^TTl ÎNTRUNIREA majoritatii Discursul d-lui Sturdza Vr’o 50 sau 60 de senatori și deputați s’afi întrunit, ori seară, în sala Senatului unde u. prim ministru le-a expus vederile sale asupra situațiunea partidului, a parlamentului și a guvernului. Parlamentul nu mai poate merge înainte și irevocabil sesiunea se va închide la 1ß Martie. Aruncînd o privire asupra evenimentelor petrecute în ultimii ani de prim-ministru a făcut să reiasă importanța vizitei împăratului Austrie , a călătorii Regelui la Petersburg și legilor cari s’au votat de corpurile legiuitoare în primii trei ani. Anul acesta parlamentul a lucrat mai puțin și represintanții națiunii nu se pot presinta înaintea alegătorilor numai cu votarea budgetelor și a cîtorva legi bune dar nu de o importanță mare. Este indispensabil ca în cele 15 zile ce mai rămîn să se voteze legea pentru garantarea seretului votului, legea minelor cu modificările introduse de Senat, legea învățămîntului profesional și de se va putea și legea județiană. In special d. Sturdza a insistat asupra legei modificătoare a procedurei electorale din care face o cestiune ministerială declarînd că de nu se votează legea nu poate cere Regelui să-l lase a prezida viitoarele alegeri și-și va depune demisiunea. Discursul d-lui Epurescu D. Epurescu, vice-președinte al Camerei, crede că Regele nu poate încredința altui partid prezidarea alegerilor viitoare judecind după starea în care se află partidele noastre politice. Este sigur că se vor vota de Cameră legea învățămîntului profesional și modificările introduse în legea minelor dar vede că legea procedurei electorale va întîmpina oarecare oposiție din partea majorităței. Dan Epurescu crede că legea actuală electorală garantează îndeajuns secretul votului, dar nu destul libertatea alegătorilor, deci numai în această privință ar trebui să se facă modificări. Prin legea propusă să dă puteri prea mari magistraților care prezidează birourile electorale și este periculos a lăsa curtea de Casație să judece contestațiunile electorale, alegerile fiind un ce politic. Face un apel călduros către primul ministru ca să primească modificări și în special să nu să introducă acum sistema de votarea propusă căci va produce confusion ER aplica D-lui Sturdza D un prim-ministru stăruia în părerea sa că legea e bună și nu să uită la efectele ei, de vor fi favorabile reușitei liberalilor sau a oposiții. D-sa crede că principiile trebuiesc numai să ne călăuzească iar nu interesele de partid. Nu să va presinta la noile alegeri cu o lege pe care a combătut-o în oposiție. Terminînd d-sa zice : Fac din legea electorală, astfel cum a fost presintată, o cestiune ministerială. Nu voi admite nici o schimbare, eu vreau ca alegătorii să fie oameni conștienți nu mercenari de alegeri. Am și eu o voință și de nu o realișez de mergem înaintea mă retrag în liniștea mea, nevoind să particip la retrogradarea partidului liberal. NENOROCIREA de la BARNOVA Ancheta urmează, cu foarte multă activitate. Eri, d. jude instructor Ghinea Ionescu, a plecat din nou la locu catastrofei și de acolo la stația Bîrnova, unde a luat o mulțime de informațiuni. Singurul lucru pe treitie aflat acum este, dacă mecanicul Sion a dat viteza de 90 kilometri, așa cum zic martorii , arată măsurătorul automat de pe locomotivă, sau se adeveresc cele susținute de metanici, că viteza n’a fost mai mare de 70 kilometri și că măsurătorul automat era stricat, nefiind în stare de a arăta cifra exactă Pentru convingerea perfectului adevăr, d. Ghinea Ionescu, împreună cu mai mulți ingineri, vor face mîine mai multe experiențe cu o mașină de putere a celei stricate, la care vor fixa și măsurătorul automat de la deraiata locomotivă. Rezultatul acestor experiențe vor fi înaintate și d-lul Saligui Lucrările pentru restabilirea liniei capătă mult spor. Se speră că pînă în cel mult 8 sau 10 zile, linia va fi curățită, și se vor începe lucrările de îndreptare. Starea tuturor răniților este foarte mult îmbunătățită. Numai doctorul Pilescu urmează a inspira unanime îngrijiri, deoarece durerile d-sale,pricinuite de numărul fracturat, sînt colosale. O mulțime de medici din cei mai apreciați din Iași, printre cari și d r. C. Botez, numai încetează de a-I da frățeștii ■ lor îngrijiri. Peste două zile se va face așezarea la loc a numărului fracturat Eil dimineață judecătorul de instrucție Ghinea Ionescu, cu Atanasiu, șeful stației, și cu mai mulți ingineri, au făcut experiență plecînd până la Cucuteni cu o locomotivă căreia îi se atașase măsurătorul automat de la mașina stricată. S’a dat locomotivei o viteză de 74 kilometri pe oră. Deși judecătorul de instrucție cerea să se dea o viteză de 90 kilometri, inginerii s’au opus deoarece linia fiind slabă, se putea întâmpla o nouă nenorocire. Măsurătorul automat de la locomotiva strictă a funcționat perfect, contra afirmațiunei mecanicului Sion. Direcțiunea generală a căilor ferate a cerut actele relative la autopsa făcută victimelor catastrofei. Actele i-a fost expediate astăzi. Tribunalul a eliberat pe cauțiune pe mecanicul Sion. Starea doctorului Pilescu s-a ameliorat, ceîl alțî răniți merg însănătoșindu-se. D. Th. Rosetti, fost ministru și actual director al Băncei agricole, care a fost rănit cu ocazia deracrel, s’a restabiit pe deplin. Emil Rosetti a vizitat sucursala Băncei agricole din localitate și a predat decretul numire în postul de administrator d-lui Nicolae Ioan în locul dispărutului delapidator Novac. ------------------- FOCUL Din BRĂILA dri dimineață pe la orele 9, a isbucnit pe str. Regala din Brăila, un foc spăimîntător la drogueria d-lui Adolf Kofler. Focul a isbucnit în următoarele împrejurări: Un număr de vre-o zece baloane pline, unele cu benzină, altele cu acid sulfuric, fuseseră scoase în fața prăvăliei pentru a fi expediate fiind vîndute. Du nebăgare da seamă unul din aceste baloane se sparse pe cînd era transportat afară și parte din lichidul dintr’însul se răspîndi în prăvălie, parte în stradă. Un băiat care se afla acolo, privind cum se încărca marfa, văzînd ceia ce se întîmplase îl veni gîndul să vază dacă acel lichid arde. Aprinse un chibrit, și îl apropie de lichidul râspîndit peste trotuar. Acesta luă imediat foc și vulvoarea flăcărilor atingînd atît baloanele ce se aflau pe stradă, cît și cele rămase în prăvălie, provocă o dublă exprosie, și valurile de benzină și vitriol aprinse cuprinseră prăvălia și strada. Focul se comunică îndată la prăvăliile ce se învecineau la dreapta și la stingă cu drogheria Kofler, în droghere, însuși unde se aflau butoaie de terpmtină de uleiu fert, baloane cu benzină și o mulțime de materii inflamabile și explozibile, urmară explosii succesive cari deferă într-o clipă incediului o intensitate atît de mare încit oamenii ce se aflau în prăvălie abia avură timpul a-șî scăpa viața, fugind prin ușa din dos în curte. Primejdia de explosie, știindu-se că d. Kofler avea nu numai în prăvălie, dar și în beciu un deposit însemnat de benzină, terpentină, vitriol și alte materii explosibile, deja loc la o panică grozavă printre vecini,cari își vedeau deja avemanturile cuprinse de flăcări. Toți începură a scoate în gubă lucrurile din casă. Agenții poliției deferă imediat alarma și pompierii avisați, veniră la fața locului Dar focul luase deja proporțiuni enorme și cuprinsese un întreg șir de case. Pompierii lucrară cu mare vigoare, dar efectul lor fu deslănțuit. Văzînd acesta, prefectul ceru telegrafic ajutor la Buzău și la Galați pentru a se trimite pompierii acestor două orașe cu or cîte pompe ar fi disponibile. Cu trenul de 1,20 un corp numeros de pompieri cu aproape, toate pompele au pornit la Brăila, pentru a da localizarea focului care anunța să se întindă peste tot șirul de case din strada Regală. Clătorii sosiți la orele 3 cu vaporu local de Brăila în orașul nostru, ne-au afirmat că la plecarea lor din Brăila, focul luase deja proporțiuni considerabile întinzîndu-se în față la o serie de 6 prăvălii, între cari un pielar, un negustor de haine, un zaraf, un ceasornicar etc., iar în fund focul și-a croit de asemenea drum la etajul de sus și pînă la acoperiș. Accidente de persoane nu s’au întîmplat pînă acum toți au putut fugi. Parte prăvăliele, între cari și acea a d-lui Kofler erau asigurate, dar parte din ele însă nu. Pompierii au lucrat din răsputeri la localizarea focului în general pagubele se ridică la 400.000. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 26 Februarie 1899 Ședința se deschidă la orale 2 și 40 minute, sub președenția d-lui V. Iepurescu. D. Vasile Morțun, vorbind în cestiune personală cu d. Delavrancea, spune că socialiștii au înființat cluburi sătești mai înainte de alegerile comunale da la Noembrie. D. Delavranca răspunde d-lui Morțun și vorbind în c su una personală cu d. Dimitrie Sturdza, se miră unde a găsit prim-ministru semne că d sa ar fi un reacționar. Se dă cuvîntul d-lui Fleva spre a-șî desvolta interpelarea sa relativă tot la răscoalele țărănești. D. Fleva se declară nemulțumit de modul cum a răspuns d prim-ministru la interpelirea formulată de d. Delavrancea și repetă chestiunile rǎmase nelămurite. Intrebîndu-se caii sînt cauzele răscoalelor țărănești, d. Fleva nu crede că sunt socialiștii, ci sînt: administrația mizerabilă lipsa de justiție, îndemnul dat țăranului de către legiuitorul de la 1889, care dă țâraților dreptul exclusiv la bunurile Statului, lipsa de scrupul a politicienilor cari exploatează focul pentru interesele lor personale. Vorbind despre remediile de adus acesteî stări de lucruri d. Fleva spune că nu sunt capabili să le aducă aceia cari au uzurpat numele partidului liberal (aplauze). Ședința sa ridică la ora 6, rămînînd ca d. Fleva să continue mîine. ISBJILATUI. Ședința de la 26 Februarie 1899 Ședința se deschide la 2.20, sub președinția d-lui N. Gane președinte. D. prim-ministru roagă ca înaintea interpelărilor să se ia în discuție proectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica convențiunea de căi ferate și telegrafa poștală încheiată între Romînia și Germania. Senatul aprobă Din P. Poni, raportor, citește raportul. Legea, pusă la vot în total, se adoptă. La ordinea zilei interpelarea d lui G. Panu adresată d-lui ministru de interne cu privire la trăgănerea construirea spitalului , Anton Cincu“ din Tecuciu amînă pentru Luni, din cauza lipsei d-lui ministru. La ordinea zilei interpelarea d-lui colonel Budișteanu, adresată d-lui ministru de culte cu privire la întîrzierea construirei catedralei din Capitală și a reconstruirea bisericei Domnești din Curtea de Argeș. D. colonel Budișteanu zice că face numai o mică întrebare, pentru a i se răspunde cauzele întîrzierea clădirea catedralei și reconstruirea bisericei Domnești, cînd se cheltuesc bani pentru lucrări de mică importanță, s’ar putea găsi și pentru ssfînta noastră biserică. D. Sp. IlareQ zice că corpul tehnic pentru clădirile religioase este foarte mult ocupat cu o astfel de lucrări și cari rezamă un studn mamănunțit ca, să fie o lucrare adevărată de artă. Așteaptă, zice d-sa, ca să se isprăvească cu lucrările cari sunt în execuție apoi se va ocupa cu biserica Domnești din Curtea de Argeș. In ceea ce privește Catedra a din Capitală, zice că creditul de 5 milioane votat în 1886, s’a întrebuințat pentru alte lucrări și au rămas numai 600.000 lei, cu cari să se înceapă studiile, dar pînă azi nu s’a găsit un teren pentru ridicarea acestui măreț monument. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei zice că Mitropolia este așezată pe un loc scump ca sfînt și ca istoric. Toate actele mari ale acestei țări acolo au fost puse la cale de boari împreună cu cerul. Dacă voiți să vă coborîți din deal în vale, este palatul prințului Bibescu; acolo este loc de ajuns pentru o frumoasă catedrală ca să reprezinte cu glorie țara și biserica ortodoxă. Ședința se ridică la ora 4 luni. CONTRABANDA Primăria Capitalei a primit zilele trecute o denunțare că la magazinul d-lui Colibășanu, din calea Văcărești No. 213, ar fi existînd o contrabandă de ceaiü. D. inspector comunal Vuculescu, cu concursul secției 34, descrise numai decît la acel magazin de băcănie și băuturi spirtoase. Căutînd cu de amănuntul prin rafturi, prin pimniță și alte dependințe ale prăvăliei, reuși să găsească 42 kilograme de ceai, care fu confiscat, sub motivul că a fost introdus fără să plătească taxa legală. EcouRI Societatea geografică română sub Augusta președenție a Majestatei sale Regelui. Conform articolului 13 din statutele societăței, în numele comitetului, subsemnații au onoare a convoca pe toți domnii societari a se întruni în adunare generală obligatorie, la 6 18, 7 19 și 8 20 Martie 1899, la 8 jun. ore seara în sala de ședințe a Senatului. Ședințele vor fi prezidate de M. S. Regele. Programa lucrărilor: Sîmbăta 6/18 Martie 1899, ora 8 jum. seara; 1) Raportul anual al d-lui secretar general i.ebrge I. iahovari; 2) D. Gr. G Tocilescu : Lucrări pentru cunoașterea Patriei și a poporului român; 3) D. G. B. Assam inginer-mecanic: Călătorie înprejurul pamintului (cu proecțiuni) Duminică , 19 Martie 1699, ora 8 jum. seara; 1) D. Ionescu-Gion: Comercial bucureștean pină la 1800 ; 2) D. Novian : Impresiune de călătoria făcută in 1898 cu proecțiuni); 2 ) D. C. Zottea, inginer: Lucrările și escursiunile geologice ale congresului geologic international în Rusia, 1897, (cu proecțiuni). Luni 8/20 Martie 1899 ora 8 jum. seara; 1). C. Alimănișteanu, inginer: Gestiunea terenurilor cu ape potabile — la congresul de idiologie, climatologie și geologie de la Liège, în August 1898; 2) i >. Dr. I. Ștefanescu : laludismul din punctul de vedere geografic ; 3) Ședința intimă pentru chestiile administrative și financiare ale societăței. — Sîmbătă 23 Februarie a avut loc în sala !ragadiru balul dat de societatea Malbisch Neumm, societate pentru îmbrăcarea copiilor săraci. Balul a fost animat și printre persoanele cari au luat parte, am remarcat pe d-nele: Montaureanu, Hubert, Salter, Roșianu, Herdan, Rappaport, d soarele : Rosen, Tina Uarius, Betty și Caroline Goldstein, Pauker, Adela Rosen, Pomerantz, Roth, Rappaport etc. Printre domul semnalăm : D. Stănescu, avocat și fost consilier comunal, Kempner, Hubert, Salter, dr. Ianovici, etc. —expo^OOO- ismynMi Astăzi este la ordinea de zi a Senatului proiectul de lege modificător al legei de recrutare. O societate englezească a mers săptămîna aceasta la Cîmpina unde a vizitat mai multe terenuri petrolifere pentru a le cumpăra. De acum înainte Statul nici nu mai vinde nici nu mai acordă vero o concesiune de petroleu pe domeniele sale La balul de la Palat regele s’a întreținut în timp de o oră, cu d. Diamandi, cunoscutul socialist. Comitetul delegaților secțiunea Camerei a admis în unanimitate proectul de lege pentru înființarea unei judecătorii de pace în comuna Voinești, plaiul Ialomița, județul Dîmbovița. O telegramă sosită ori în Capitală anunță că d. dr Pilescu, care fusese grav rănit în urma accidentului de lîngâ Iași este afară de ori ce pericol. Contrariu știrei date de mai mulți din confrații noștri, A. S. R. Principele Ferdinand n’a asistat toui la balul Curței din cauza doliului Casei de Saxa-Coburg- Gotha. In timpul de la 14 pînă la 21 Februarie, au fost în Capitală, după statistica oficială , 30 cazuri de scarlatină, 68 de anghină difterică și 48 de pojar. Celelalte epidemii, ca influența, febra tifoidă și altele, au dispărut aproape cu desăvîrșire. A. S. R. Principesa Maria se va întoarce în țară către sfîrșitul săptămînei viitoare. D. general C. Poenaru, comadantul corpul I de armată, fiind suferind de mai mult timp, ceea ce -l face a nu mai putea încăleca, va cere punerea sa în retragere pe ziua de 1 Aprilie. Tot de la această dată, d. general Barozzi, șeful marelui stat-major al armatei, a arătat dorința sa nestrămutată de a se retrage din armată. Unele ziare au publicat știrea cum că d. Ion C. Brătianu, ministru al lucrărilor publice, a fost provocat la duel de d. Sebastian Moruzzi și că d. Brătianu a refuzat să se bată. In această privință găsim în Voința Națională,, apărută drin următoarele rînduri: D. Sebastian Moruzzi a trimis pe d nil Al. Callimachi și colonel Tell ca să ceară o reparație prin arme d-lui I. I. Brătianu. Martorii d-lui Brătianu, d-nii Eugen Stătescu și general Wartiadi, s’au întîlnit cu d nil Callimachi și colonel Tell, însă, față cu refuzul acestora de a arăta motivul pentru care reclamă o asemenea reparațiune, martorii d-lui Brătianu au declarat că nu o pot admite“. ____ O telegramă sosită la SM. R. anunță că vaporul ,Principesa Maria, a plecat din noapte din Salonic pentru Constantinopole, cu 18 călători de clasa I și II și 50 din clasa III și cu o mare cantitate de mărfuri. ___ Ziarul unguresc , Magyar Értesítőn, anunță că șefii romînilor din Ungaria, hotărînd să părăsească politica de pasivitate, vor adresa un manifest secret, către preoți și proprietari, oameni de încredere spre a trimite comitetului național, listă de numărul alegătorilor din ținuturile lor.