Rondul, martie 2003 (Anul 11, nr. 2955-2979)

2003-03-11 / nr. 2963

mărfi, 11 martie 2003 - pag. 2 LOCAL Muzeul Astra bate Muzeul Satului Laurențiu Pamică Suedia, deținătoarea primului muzeu în aer liber din Europa, vrea ca Muzeul Astra să reprezinte România, în schimburile culturale în materie de folclor, și nu Muzeul Satului din București. Recunoaștere în Mecca folclorului european Ministerul Culturii și Cultelor a desemnat, în 2002, specialiștii Muzeului Satului, să reprezinte fol­clorul românesc, la manifestările Anului României, în Suedia. In urma unor contacte cu conducerea Muzuelui Astra, omologii suedezi, de la muzeul din Skansen, au decis că muzeul sibian este mai reprezentativ, pentru folclorul românesc, decât cel din București; în consecință, Muzeul Skansen și-a manifestat dorința ca Anul etnografic al Suediei, în Ro­mânia, să se desfășoare în Sibiu, în “ograda” Muzeului Astra, și nu la Muzeul Satului Directorul Complexului Național Muzeal Astra, Corneliu Bucur, crede că decizia suedezilor demonstrează valoarea superioară a muzeului sibian, în comparație cu cel din București. “Anul trecut, Ministerul Culturii și Cultelor (MCC) a forțat nota și a trimis Muzeul Satului, ca reprezen­tant al etnografiei românești. După ce au aflat de noi suedezii nu au mai vrut să întoarcă vizita specialiștilor de la Muzeul Satului și au declarat că vor să vină la Sibiu, la Muzeul Astra. Colegii din Suedia ne-au invitat la ei acasă, anul viitor. Este vorba, așadar, de o reciprocitate Astra-Suedia. Noi suntem la concurență cu Muzeul Satului, iar decizia specialiștilor scan­dinavi ne dă un impuls moral. Muzeul Skansen este un fel de Mecca, pen­tru muzeele în aer liber”, arată Corneliu Bucur. Acesta crede că muzeul din București are prioritate, în ochii MCC, fi­ detrimentul Muzeului Astra, “în general, muzeele din București sunt mai­­ naționale­­ decât cele din țară”, declară Bucur­ A In Sibiu, Astr la tot Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a pri­mit, ieri, lista cu proiectele finanțate de MCC. Din totalul de 300 de mi­lioane lei, puse la bătaie de minister, 215 milioane au plecat spre proiecte ale Muzeului Astra. Din totalul de nouă proiecte aprobate, șase sunt ale muzeului sibian. Corneliu Bucur se declară mulțumit, însă așteaptă și recom­pensa morală de la MCC. “Faptul că proiectele noastre au găsit răspuns de la minister demonstrează că, în materie de apreciere a acțiunilor derulate de noi, se acordă importanța cuvenită. Nu la fel se întâmplă în momentul bilanțului, când suntem omiși. Ne deranjează, mai întâi, faptul că ministerul a pierdut din vedere acțiuni pe care le-a finanțat, în al doilea rând, ne deranjează că nu ne putem trimite oamenii la specializare, peste hotare. Exemplul de anul trecut, când Muzeul Satului a reprezentat România în Suedia, este edificator”, spune Corneliu Bucur. Marea parte a proiectelor derulate de Astra și finanțate de MCC sunt editări de cărți și studii. MCC a mai dat 20 de milioane de lei, pentru orga­nizarea, tot de către muzeul Astra, a Olimpiadei Meșteșugurilor Tradițio­nale, dar și pentru Colocviul Emil Cioran și Festivalul Carl Filtsch și con­struirea unui nou bust al lui Octavian Goga, în parcul Astra. ■ [UNK] Radu Scurea /d în jurul cozii roșii­ onducătorii organizațiilor financiare internaționale, analiștii economici internaționali, specialiștii diverselor guverne cu care România este partener, autoritățile europene, oamenii de afaceri străini, cărora li se ada­ugă, în cor, jurnaliștii de pe toate meridianele, afirmă constant faptul că principalele probleme ale economiei românești sunt corupția, întreprinderile nerentabile controlate de către stat, care se mențin în viață, acumulând datorii din ce în ce mai mari la buget și legislația, pe care sistemul juridic existent nu reușește să o valorifice în beneficiul economiei de piață. Filosofia care stă la baza acestor constatări și solicitări permanente este simplă: con­curență liberă pe piață, iar cine nu-și poate plăti datoriile și nu găsește un finanțator pri­vat care să i le plătească, moare. Ori, în România, n-au murit decât proștii, pentru că “deștepții” care au condus firme falimentare le-au supt toate resursele și le-au abandonat, fără să suporte consecințele activității lor frauduloase. Legislația românească este înțele­gătoare cu escrocii, le oferă soluții de temporizare a oricăror obligații, amână la nesfârșit verdictul final, astfel încât costurile cresc, în loc să se reducă. Și, populația plătește. Aceasta este, de multă vreme, esența tuturor negocierilor dintre autoritățile române și cele internaționale, iar starea economiei reflectă exact, din păcate, rezultatul acestora. Guvernul de la București va trebui, totuși, să accelereze și în această direcție, după ce s-a învârtit, ani în șir, ca pisica în jurul cozii. O coadă roșie, stufoasă și viguroasă, de care s-au agățat zdravăn vechii reprezentanți ai economiei socialiste subterane, ferită cu grijă de ochii împăienjeniți de propagandă ai săracilor proletari români. RONDUL DE SIBIU Tursib și Primăria împart banii de pe mașinile abandonate Florin Tudosie Serviciul de Administrare Domeniului Public (SADP), din cadrul­­ Primăriei, va prelua activitatea de ridi­care a bunurilor “uitate” pe domeniul public. Mașinile și caroseriile vor fi depozitate în incinta societății Tursib, care se va ocupa și de valorificarea lor. Banii vor fi împărțiți frățește, între SADP și Tursib. Deocamdată, viitorii parteneri de afa­ceri discută termenii contractului și modul în care se vor valorifica bunurile. In acest moment, există mai multe variante, care ar putea fi puse în aplicare. Prima ar fi scoaterea la licitație a mașinilor ce mai pot fi întrebuințate, după mici “retușuri”. Cea de-a doua este vânzarea la fier vechi, iar cea de-a treia se referă la desfacerea și vânzarea cu bucata; în toate cele trei cazuri, banii vor fi împărțiți, în proporții egale, între serviciul din subordinea municipalității și Tursib. Consiliul Local a aprobat, în ultima ședință, proiectul de hotărâre cu privire la curățarea domeniului public de mașinile abandonate. Acum se așteaptă doar parafarea înțelegerii, pentru ca acțiunea să fie demarată. Prima dată, inspectorii Primăriei vor “împărți” anunțuri, prin care vor avertiza proprietarii să ridice bunurile de pe dome­niul public. Dacă nu vor fi luați în seamă, mașinile și caroseriile vor fi ridicate. In cazul în care “bolizii” vor fi revendicați, propri­etarii vor suporta cheltuielile de ridicare, transport și depozitare. Păgubiții FNI stau cu mâna pe pancarte Traian Deleanu în așteptarea reluării procesului deschis pentru recuperarea banilor, li­derii Asociației Naționale a Inves­titorilor FNI (ANI-FNI) Sibiu pregătesc o serie de mitinguri. Ioan Frântu, președintele ANI-FNI Sibiu, va discuta cu liderii naționali ai aso­ciației pentru a stabili formele și locurile unde vor avea loc protestele, preconizate pentru luna aprilie. “Persoanele care doresc să participe la aceste mitinguri, să treacă pe la sediul nostru, pentru a lăsa nume, adresă și telefon. Așa nu se mai poate, sunt prea ticăloși”, declară Frântu. Procesul ANI-FMI, în dosarul 5079/2001, a fost amânat pentru 4 aprilie, din cauza absenței reprezentanților SOV Invest, a unor cereri incomplete și a taxelor de timbru, aflate încă în discuție. “In urma discuțiilor cu avocatul Ana Diculescu, aceasta ne va acorda în continuare asistență juridică, în toate fazele procesului. Reamintim membrilor asociației că instanța ne va obliga la efectuarea unei expertize financiare, care să confirme pretențiile exprimate individual și pe asociație. Contravalorea expertizei va fi suportată de fiecare membru, iar suma necesară o să o aducem la cunoștință din timp”, afirmă Frântu. Alături de acești bani, păgubiții FNI vor mai trebui să plătească și taxa de tim­bru judiciar, care este de 1 la sută din suma cerută de fiecare, reactualizată conform ratei inflației. “Sumele acestea se vor încasa urgent, între două înfățișări consecutive. Vrem ca oamenii să știe din timp, să fie pregătiți”, adaugă Frânta. Sibienii care au investit la FNI speră să obțină, în urma procesului, suma core­spunzătoare unităților de fond investite, la valoare de 103.720 de lei, pentru fiecare unitate. Ei doresc ca această sumă să fie actualizată, la rândul ei, conform ratei inflației. Dintre cei peste 6.000 de sibieni care au investit la FNI, în lupta pentru recuperarea banilor au mai rămas în jur de 1.300. Sibiul caută frați în Cehia Marian Crăciun Ambasadorul României la Praga, ex-ministrul Apărării, Gheorghe Ținea, i-a propus prefectului Mircea Silvestru Lup ca Sibiul să colaboreze cu un oraș din Cehia, care prezintă asemănări cu orașul de pe Cibin. Prima întâlnire între cele două părți va avea loc, în câteva luni, la Sibiu. Ținea i-a trimis o scrisoare prefectului de Sibiu, prin care explică faptul că, în cadrul misiunilor diplomatice pe care le desfășoară în Cehia, a “găsit” o regiune care aduce mult cu Sibiul; în plus, administrația din orașul Hradec Králové a anunțat, din start, că se gândește la o legătură cu un oraș românesc. “Ar putea colabora în domeni­ul turismului, activităților de export-import, și ar putea dezvolta contacte universitare. Cehii sunt interesați de Sibiu și au trecut în agendă oportunitatea unui contact direct”, susține Tinea. Prefectul Lup a înaintat o invitație omo­logului său ceh, însoțit de oameni de cul­tură, universitari și afaceriști, acesta este așteptat, în săptămânile următoare, la Sibiu. BOG'ART PROMOTION Pix “Una Junior” personalizat­e la doar 11.000 lei/buc. ■^modele de 3 Brelocuri personalizate Inf. tel. 0744. 599.454. 0269/218.160 personalizate în orice cantitate lei/buc. 3 pixuri b/­lizate fi/

Next