Saptamina, 1976 (Anul 6, nr. 265-317)

1976-09-03 / nr. 300

scena cronica teatrală trienala de scenografie La Dalles, în mijlocul verii, o spectacu­loasă expoziție de scenografie, meritind, fie vorba între noi, o soartă mai fericită, totuși, meritind, adică, o sincronizare cu deschiderea stagiunii teatrale, cind și pu­blicul e revenit în urbe din concediu și cind este și mai dispus să participe la o discuție despre viața teatrală. Dar Trienala s-a deschis, funcționează, ca să zic așa, și nu se poate spune că nu este o reușită. Află lumea despre existența unei bresle prestigioase și la noi,­află des­pre noutățile „din domeniu“, cîte sunt, cam puține, totuși, află despre numele noi care s-au impus și mai află și despre faptul că scenografia este o artă care se prac­tică și la Televiziune, și inspirat. De altfel, noutatea reală a acestei Trie­nale este constituită de către prezența sce­nografilor televiziunii și nu spun asta in vechea mea calitate de slujbaș al pomeni­tei instituții și nici de slujitor neostenit în credința că se poate un mai bine al Teatru­lui Tv. Sigur, în expoziție sînt cîteva nume care nu pot să nu rețină, ele s-au impus de mult și se mențin la o cotă onorabilă, uneori produc surprize autentice și feri­cite cum este cazul cu decorurile la Dan­ton pe scena Naționalului, la Azilul de noapte, pe scena de la Bulandra sau cu costumele lui Sbierea, ale Floricăi Mălu­­reanu, ale Gabrielei Nazarie, cu decorul la Trei surori etc., etc. Nu se poate spune că Trienala nu produce satisfacție atunci cind sunt descoperite în sălile ei semnătu­rile unui Holtier, Bortnovski, Adriana Leo­­nescu, Popescu Udriște, Dan Jitianu, sau cind este descoperit universul Teatrului de copii, unde scenografia e mai frumoasă decit spectacolele, de multă vreme. Eu mă întorc însă și zic, încă o dată, fără nici un fel de părtinire, că noutatea o constituie mai ales semnăturile unor Ar­mand Crintea, Bobi Dinulescu, Doina Le­­vința, Gheorghe Constantin, Vasile Rotaru, Lascov, Miki Georgescu, Rodica Hanagiu, despre care continui să cred că este, azi, cel mai interesant creator de costume din teatrul nostru. Nu afirm aici că sceno­grafii Televiziunii ar eclipsa, în Trienală, participarea confraților lor din teatrul de scindură, însă trebuie să fim drepți și să spunem că soluțiile propuse de ei se con­stituie într-o noutate pentru universul sce­­­nografiei noastre, pentru geografia ei de pînă acum. O idee o reprezintă și invitarea studenților scenografi la această Trienală și impresia este favorabilă. In final, o observație elementară, pînă la urmă , acolo unde spectacolul și-a de­pășit, prin ambiție, condiția de serviciu, de normă, și unde colaborarea cu re­gizorul a fost stăpînită și ea de ambiție, am asistat și la prezența scenografiei. Din păcate, Trienala ne arată că avem mari talente scenografice, însă prea puțini re­gizori care să dorească să-și depășească condiția și să facă din spectacolul lor un eveniment. Cind Liviu Ciulei a pus în sce­nă Azilul de noapte, am fost și martorii unui eveniment scenografic. dinu Săraru ecouri Filarmonica GEORGE ENESCU, avînd în frunte binecunoscutul cuplu MIHAI BREDI­­CEANU — ION VOICU, a întreprins luna trecută un turneu de succes în Italia parti­­cipînd la trei festivaluri muzicale de presti­giu : Festivalul internațional primăvara mu­zicală romană (desfășurat la Roma), cel de-al V-lea Festival internațional — întîlniri muzicale la Sorrento și cel de-al XV-lea Fes­tival internațional Vara muzicală de la Taor­mina . Programul concertelor a cuprins Rapsodia I de Enescu, Concertul pentru vi­oară și orchestră de Ceaikovski, simfoniile a II-a și a Vil-a de Beethoven și în primă audiție Simfonia I a compozitorului ita­lian Valentino Caracciolo . Presa italiană, prin semnăturile unor prestigioși critici mu­zicali, a apreciat interpretarea Filarmonicii noastre, cât și măiestria cuplului Mihai Bredi­­ceanu — dirijor, Ion Voicu — solist • Ofe­rim cîteva selecții din cronicile apărute în presa italiană * IL TEMPO din 17 iulie : ...Orchestra s-a manifestat ca o comuniune perfectă, cu o calitate briantă a sunetului, cu ținută în fața ritmului, cu o vie participare la toate sectoarele, de la cel al instrumente­lor de corzi, la suflători și percuție... . Mi­hai Brediceanu, un dirijor energic și compe­tent, s-a autoprezentat prin «Rapsodia» lui Enescu, ridicind, în final, sala în picioare care a ovaționat acest moment muzical... . ...Concertul de Ceaikovski a fost categoric dominat de sprintenul, virtuozul și emoțio­nantul arcuș al lui Ion Voicu... • LA SICI­LIA din 6 august : ...Orchestra română s-a manifestat ca un complex de înaltă profe­­sionalitate înzestrat cu deosebite calități teh­nice și artistice... Secțiunea de corzi s-a evi­dențiat în special prin prestigiu, prin unitate, prin dozajul volumului sonor și al intona­ției... Dirijorul s-a făcut apreciat de un pu­blic calificat­ prin interpretarea expresivă, alertă și riguroasă atît în clasicizanta «Sim­fonie a II-a» cit și în «cea de a VII-a Simfo­nie» beethoveniană, bogată în ritm • LA SICILIA din 10 august, sub titlul Un mare virtuoz al lui Ceaikovski, re­levă calitățile de excepție ale solistului român Ion Voicu care transformă tehnica în artă și virtuozitatea în poezie • Cităm din același articol : ...Trebuie să specificăm de asemenea că orchestra română sub direcția atentă și expresivă a lui Mihai Brediceanu a știut să poarte un sensibil și discret dia­log cu vioara solistă * GAZZETTA DEL SUD din 10 august publică sub semnătura cro­nicarului Marcello Passer­ . Mihai Brediceanu a demonstrat de-a lungul întregului con­cert că știe să facă cunoscut spiritul care animă discursul muzical, cu inteligență, cu o riguroasă viziune a formei, organizînd transparențele luminoase ale cuvîntului mu­zical... • în încheierea aceluiași articol, co­­mentînd «Rapsodia I» de Enescu, cronica­rul își exprimă speranța să asculte în bătrî­­nul amfiteatru de la Taormina splendida partitură a operei Oedip de Enescu... pandora ecran ---------------­lumea de celuloid Sub eglda Acadwnței de Științe Soc­ia­le și Po­l­itice (Institutul '35 Î S zona artei), o aparat _____jr­Cinematograful românesc contemporan,,, i­MP[­■1975^ conceput sub forma unei _ culegeri­­ de studii, coordonatorii lucrării, regreta­tul dr. loan Cantora?inv tt dr. Mamicin Gheorghiți, au ordonat materialele în patru secțiuni : a) Evolu­ția structurii tehnico-organizatorice a cinemato­grafiei noastre ; b) Genuri și teme abordate ; c) Aportul creatorilor de filme :i d) Problemele culturii cinematografice. Volumul,­ așa cum măr­turisesc coordonatorii, a fost gîndit să poată „folosi viitorilor istorici ai filmului românesc de astăzi ca o ipoteză de lucru ți o deschidere de drum“. Desigur că o asemenea lucrare, prin însuți caracterul ei, risca o inegalitate care se vădește di­in cazul de față. Se poate reproșa unora dintre autorii contribuțiilor incluse în volum alunecarea către transformarea unor judecăți de valoare în elogii și omagii nediferen­­țiate, astfel încît critica se dizolvă, oricare film * ți oricare cineast (sau aproape...) dintre cei numiți, puțind deveni, în ochii unui cititor­ nea­vizat, o foarte probabilă mare capodoperă ți un probabil mare creator... Adăugind ți lipsa (deplînsâ chiar de coordonatori) a spațiului necesar pentru întreprinderea unei analize a comediei, filmului muzical, pentru copii etc., cartea îți deschide ei însăși, în primul rînd, un drum spre o completare binevenită în care spiri­tul critic ți lucid sâ se îmbine cu caracterul laborios al cercetării istorice (existent ț­ în unele studii din această ediție), iar­ pozițiile colaboratorilor incluși în culegere sâ se com­*­­pleteze fericit, reflectînd punctele lor de vedere critic-constructive,­­ manifestate înainte de toate în activitatea lor­ curentă. Diferențele de nivel ale seriozității, priceperii ți pasiunii cinefile, vizibile azi, nu reușesc însă, din fericire, să estompeze calitățile de fond ale unora dintre studii și ale autorilor acestora. Astfel, o serie de contribuții nu constituie doar „ipoteze de lucru" (cum modest sînt numite nu „cuvîntul înainte"), ci prin structura lor documentată ți prin carac­terul lor estetic, de reală ținută, capitole bine închegate ale unei adevărate istorii a filmului românesc. Pe această linie vom cita, printre al­tele, studiile semnate de Ecaterina Oproiu, Ion Cantacuzino, Manuela Gheorghiu, George Lit­­tera, Mihai Nadin, Călin Căliman despre „Un sfert de veac de film românesc“, „Temeliile cine­matografiei naționale. Structuri și perspective", „In căutarea limbajului*, „Cinematograful ți cartea de film* sau „Filmul documentar ți isto­ria construcției socialiste*. Volumul este comple­tat cu inspirație de o filmografie completă a filmelor de ficțiune între 1949 și 1975 ți alta a filmelor muzicale de scurt metraj, precum și de o bogată iconografie concepută pentru a sublinia unele aspecte tematice ale cinematografiei, în­­cercînd astfel „sâ remedieze în parte unele la­cune". Pe scurt, un excelent instrument de lucru, coordonatorii ți editura meritind toate felicitările... Radu Georgescu premiere Familia Dulscy (film polonez, în regia lui Jan Rîtkowski) este o ecranizare a piesei Mora­litatea doamnei Dulska de Gabriela Zapolska, piesă care, în acest caz, n-are decît de cîștigat în urma trecerii ei prin filtrul imperativelor cine­matografice... Nebună de legat este un film francez în regia inspirată a lui Yves Boisset. Intriga polițistă, inspirată evident dintr-un cele­bru caz pe care presa occidentală l-a speculat îndelung, e totuși sărăcăcioasă, lipsită de fante­zie. Spectacolul îl constituie Marlene Jobert, pentru care s-ar zice că filmul a fost scris special... Petrecere la vilă (film bulgar, regizor Ed. Zahariev) e o peliculă care, din nou, își propune să facă educația părinților, abordînd probleme ale tineretului. In acest caz „proble­ma" e mai originală decît altă dată : se orga­nizează o petrecere fiindcă Jonkov-junior plea­că la armată. La masă este invitat și secretarul de partid cu soția și fiica, destinată să devină mai tîrziu mireasa tînarului... Care tînar în­drăznește însă să vină la petrecere cu mireasa lui, pe care și-a ales-o țarâ sa-și mai întrebe părinții . Subiectul ar fi putut conduce la crea­rea unui film antologic, dar nu s-a întîmplat așa, nici pe departe. r. biss fotograme AFLĂM că la Asociația Cineaștilor, secțiile reunite de dramaturgie, regie, critică vor purcede la reluarea discuțiilor pe marginea ultimelor filme românești, în cadrul cenaclului despre a cărui activitate am mai relatat cititorilor noștri. Promitem să revenim (...) INTERESANT de urmă­rit evoluția a doi „tineri" regizori care se află, indiscutabil, în primele rînduri ale noului val din cinematografia noastră (...) PRIMUL (cel puțin cronologic) este Constantin Vaeni, care, memorabilul său film Zidul, lucrează acum după la Buzduganul cu trei peceți, despre Mihai Viteazul, pe scenariul lui Eugen Mândric (...) AL DOILEA (tot din pricina cronologiei...) este Mircea Daneliuc. Acesta (după un film care rămîne to­tuși, cu toată extinsa sa desfășurare pe o vastă arie peisagistică, un film ,,de cameră") lucrea­ză acum In ^Pc J" Acțiunea petrecîndu-se ^ între­­ 1938 si *fțr 40,^nu?esită (aproximativ) 140 f­t»“ «jfr I (...) OrERATORUL Dinu Tănase (remarcat cTJ flpIUUie de către noi pentru imaginea unora dintre filmele semnate de el), va semna ca regizor filmul la care lucrează­­ în prezent . Trei­ zile și trei nopți după romanul lui Al. Ivasiuc, Apa (...) SUNTEM curioși daca Dinu Tănase știe (în calitate de regizor), că un film trebuie ,,să tină" spectacolul pînă la sfîrșit. Ceea ce nu e obligatoriu pentru un roman (...). ascar g mesageri ai artei românești Participarea ansamblului „Balada" la Festivalul internațional de folclor de la Billingham , Anglia, a însem­nat încă o confirmare a prestigiului și succesului deplin de care se bucu­ră arta românească peste hotare. Evoluînd in compania unor ansam­bluri prestigioase din Cuba, Ceho­slovacia, Finlanda, Israel, Italia, Iu­goslavia, Mexic, S.U.A. și Anglia, an­samblul român s-a impus cu certi­tudine. Succesul ansamblului „Balada“, așa cum remarcau și ziarele engleze sau comentatorii programelor de televi­ziune B.B.C., s-a datorat, deopotrivă, frumuseții inefabile a cîntecului, dan­sului și portului românesc, cit și ni­velului interpretativ și maturității ar­tistice a tuturor protagoniștilor : in­strumentiști, dansatori, soliști, care prin spectacolele de o mare diversi­tate tematică, alcătuite cu acuratețe de maestrul Sever Tita , conducăto­rul artistic al ansamblului — au cu­cerit publicul englez. In acest context merită relevată, evoluția cu totul remarcabilă a celor doi soliști care au însoțit ansamblul : Dumitru Zamfira — cunoscut virtuoz al instrumentelor populare, și Sofia Vicoveanca — aceeași inimitabilă și cuceritoare interpretă a cîntecului bucovinean — fără a uita contribu­ția orchestrei, condusă cu aplicație de Dumitru Prisecaru. Dar folclorul nostru a cîștigat nu­meroși prieteni nu numai prin spec­tacolele „Baladei“. Programul festiva­lului a cuprins și o zi pentru învă­țarea dansului popular românesc, cind profesorul Sever Tita a predat trei jocuri din Moldova, pe care cei peste 40 de cursanți, captivați de frumuse­țea lor aparte, și le-au însușit cu o uimitoare ușurință, urmînd sâ se facă cunoscute în diverse colectivități din propria lor țară. Acest succes românesc în Anglia a fost fericit întregit de participarea artistei plastice Maria Văgui, care a expus în sala de la „Forum Theatre“ lucrări de inspirație folclorică — ta­piserii, cusături și pictură pe sticlă — întrunind unanime și elogioase apre­cieri din partea publicului, a specia­liștilor și a presei engleze care con­semna : „Artista româncă Maria Văgîi a fascinat vizitatorii expoziției artizanale, găzduită de către Forum, cu picturile și cusăturile sale" (Mail Hartlepool, 18 august). gabriel morăresco orașul povestea colinei Istoria colinei începe In jurul anului 1656, in vremea domniei lui Constantin Șerb­an, și se referă la ctitoria aces­tuia cunoscută sub denumirea de Dealul Mitropoliei, ansamblu arhitec­tonic ce-și află rădăcinile in pămînt, în piatră, in hrisoave și mai ales in istorie. Trecut-au trei veacuri, de cinci dăinuie cu prestanță, vetustă dar nu lipsită de solemnitate, amintind cite epoci s-au scurs peste culmea Bucureștilor, incit locul pune in miș­care, oricînd te gîndești la el, un sen­timent fixat in zenitul de aur al le­gendelor, legate de așezarea domneas­că. Dacă vreme îndelungată colina a avut ca pivot autoritatea clericală, mai tîrziu cumpăna timpului s-a încli­nat către sensurile unor acte funda­mentale ce și-au luat zborul din tri­bunele parlamentului acestei țări fră­­minta­te. Dacă pe cele ursuze le-am dat uitării, cele ce au aprins inimile s-au instalat de-a pururi in conștiin­ța patriei... Colina a fost supusă unor succesive restaurări și înfrumusețări, adunînd daruri in marmură, argint și aur și, pe măsură ce timpul a trecut, a așezat in umbră și Radu-Vodă, și Spiri­­donul și Sfîntul Gheorghe, poziția monumentului avantajînd punerea lui în valoare, iar tronul supremației bi­sericești părea totdeauna aureolat de turlele strălucitoare care depășeau zidurile cetății ce înconjurau clădiri­le monahicești. Ceasurile de început, de mijloc și de sfîrșit ale zilelor erau anunțate de vechile clopote de bronz. Ca ele se adăugau semnalele curții princiare ca și marile schimbări in viața publică. In pofida înnoirilor și modificărilor neîntrerupte, unele piese ale monumentului, aici ne referim, mai ales, la lăcașul de închinăciune, și-au păstrat structura inițială, neatin­să timp de trei secole. Biserica a su­praviețuit, cu turlele ei plumbuite, la toate­ vicisitudinile ce n-au cruțat-o, fiind cuprinsă și de foc și de cutre­mure de pămînt. Despre măreția construcției care se ridica în „Dealul viilor“ pe vremea cind Paul de Alep intra în București, cronicarul relevă în termeni elogioși impresionanta rea­lizare a Domnului țării, descriind în­velișul clopotnițelor de metal greu ca și pronaosul sprijinit în arcade pe cele 12 coloane amintind de numărul apostolilor. Radu Leon a continuat opera înaintașului său, iar Constantin Brâncoveanu a întregit intrarea cu o s­oartă mare și un turn înalt pe frontispiciul căruia a așezat o pisanie unde abundă epitetele de „prea vestit, prea înalt și cel mai pios Voevod al Valahiei Io Constantin Brâncoveanu Basarab încrustații în anul 3698“. Alte pietre și laudă ctitorii ce au faimă colinei, una însă amintește adus de moartea groaznică a marelui logofăt Brâncoveanu fiul lui Preda, tatăl lui Constantin, cel ce și-a pierdut viața hăcuit de săbii și înjunghiat de pum­nale în timpul răzmeriței seimenilor. eugen Teodoru de vineri pînă vineri PREMIERE FILM : • Aeroport’75 (S.U.A.); regia : Jack Smight ; imagi­nea : Philip Lathrop ; cu : Charlton Heston, Karel Black, George Kennedy, Gloria Swanson. Rulează la : Scala (bd. Magheru 2 ; 11.03.72), Sala Pala­tului (Piața Palatului ; 15.73.72­ —­­1—8—10 septembrie, Palatul sporturilor și culturii — 6—8 septembrie, Bucu­rești (bd. Gh. Gheorghiu-Dej 6 , 15.61.54), Favorit (Drumul Taberei 28, 31.06.15.), grădina București (bd. Gh. Gheorghiu-Dej 9, Pasajul Eforie), sta­dionul Dinamo (cal. Floreasca 12—14) — de la 9 septembrie • Diamante pe roți (Anglia) ; regia : Jerome Court­land ; imaginea : Michael Reed ; cu : Patrick Allen, George Sewell, Derek Newark. Comedie polițistă. Rulează la : Festival (bd. Gh. Gheorghiu-Dej 14 ; 15.63.84), Luceafărul (bd. 1848 6; 15.87.67), Palatul sporturilor și culturii — 9—12 septembrie, grădina Festival (str. 11 iunie 79) • Filip cel Mic (R.D.G.); scenariul și regia : Hermann Zachoche ; imaginea : Joachim Otto ; cu­­ Andii Greissel. Film pentru co­pii și tineret. Rulează la Doina (str. Doamnei 9 . 16.35.38), după amiaza • Finist — șoim viteaz (U.R.S.S.) , re­gia : Ghennadi Vasiliev ; imaginea VL Okunev, I. Malinovski ; cu : Via­­ceslav Voskresenski, Svetlana Orlova. Rulează la Lumina (bd. Gh. Gheor­ghiu-Dej 12 . 16.23.35). C.C.E.S. : • Duminică 5, ora 20, în sala ansamblului artistic „Rapsodia Română“, str. Lipscani 53, are loc spectacolul extraordinar susținut de Formația Națională de dansuri din Tanzania. TEATRUL GIULEȘTI, LA de Vară din Parcul Herăstrău : Teatrul HO­TEL „ZODIA GEMENILOR“ — sîm­­bătă 11, duminică 12, ora 19.30. TEATRUL EVREIESC DE (str. Iuliu Baraș 15 , 21.36.71) . STAT E­VREICA DIN TOLEDO, marți 7, ora 19.30 ; DIBUK — joi 9, ora FIRUL DE AUR — sîmbătă 11, 19.30 , ora 19.30 . SCRISORI PE PORTATIV — duminică 12, ora 19.30. TEATRUL „C. TANASE“, Grădina Boema : E NEMAIPOMENIT ! — marți 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbă­tă 11, duminică 12, ora 19.30. RAPSODIA ROMANA (str. Lipscani 53 *, 13.13.00) . FRUMOASA EȘTI, MIN­­DRA ȚARĂ ! —­ luni 6, marți 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbătă 11, ora 18.30. CIRCUL „BUCUREȘTI“. In cartierul Titan, str. Liviu Rebreanu . Spectacol realizat în coproducție cu circul ita­lian Wegliams — vineri 3, sîmbătă 4, duminică 5, luni 6, marți 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbătă 11, dumini­că 12, orele 16 și 19.30. discul Un disc semnificativ : „Din lirica universală despre România“. 500 de poeți din peste 50 de țări au fost in­spirați de o muză numită România. Unii dintre ei, al căror nume rămîne pentru totdeauna înscris în istoria li­teraturii universale (Salvatore Quasi­modo, Pablo Neruda etc.) au inclus rodul acestor inspirații in ediții anto­logice mu definitive. In multe țări, a­flate pe meridiane divers­e­t cărți cuprinzînd nume autorilor străini, închina­ oamenilor săi. Discul „ amintit la început, cu pr­­intre acestea în versiune de autorii înșiși și in­tro­mânească. Îl putem a seu Rafael Alberti recitind ca actor „O doină spaniolă p­rin Columbianul Germ­­as declamă în „Acolo, atingi cerul cu mîinile“ ; dată în lume o biserică s­tat în sărbătoare, basm și tu a fost Voronețul din ”Poetul bulgar Ivan Ghen cu respect : „Românie, ei înclin", iar Jean­ Claude­­­tă un „Poem românesc Salvatore Quasimodo, cu neuitat, declamă „Ore la timp ce Iannis Ritsos spi­reșitul e un oraș vast ca La magazinul „Muzica“ a fine, înregistrarea integră­perei enesciene și a muzi in general, „Oedip“. In re datorăm dirijorului Mihai și ansamblului Operei­­ București . Discul „Dar­stituie o reeditare mult cuprinde : „Conul Leonid reacțiunea“ (cu George Sonia Cluceru), „C.F.R.“ , Antoniu, Marcel Angheles­cigan și Niki Atanasiu) ș­i cu Grigore Vasiliu Birlic afirmă că solicitările a dramatizarea „Șoselei Ne duta in cîteva ore. cristian film 6—12 septembrie OSINDA (Rom.) : Sat (Piața Palatului , 15.73.72) NEBUNA DE­LEGAT (): (bd. Magheru 12—14 ; 11.8 (bd. Gh. Gheorghiu-Dej ) Eforie (str. Eforie 2, 13.04 LE FILMULUI DIN R.P.R. și PINTEA (Rom.): Cast (bd. Magheru 29 . 13.92.72 LE DE MONTE CRISTO Central (bd. Gh­­eorg 14.12.24) ; PISICII­­(S.U.A.): Doina (str. AR­D< 16.35.38); — dimineața ; z MALUI DIN R.P.D. CORE sept.) și CANTEMIR (Rom Noi (bd. Gh. Gheorghi 15.61.10); PETRECERE (R.P.R.); Victoria (bd. Gh. Dej 1. 16.28.79); CASA D­IUL NOPȚII (Rom.); Ari lărașilor 153 . 21.31.86) (Rom.); Aurora (bd. Dii 35.04.66), Excelsior (bd. 1 65.49.45) , Tomis (cal. Văc 21.49.46) , Volga (șos. Ilie I 79.71.26) ; FAMILIA DULSU Bucegi (bd. 1 Mai 57 . 17.0 TATORUL DIN NEW (S.U.A.) : Buzești (str. Bv 50.43.58); Flamura (șos. Gii 85.77.12) ; TOM ȘI JERRY S-A ÎNTÎMPLAT IN (U.R.S.S.) : Cosmos (șos. 327 . 35.19.15) ; CURSA Cotroceni (șos. Cotroceni DOI BĂRBAȚI IES L (R.S.C.) ; Crîngași (șos. 49.21.15) ; DINCOLO DE P Dacia (cal. Griviței 137 COMISARUL PIEDONE­I EdfJG (It.) ; Drumul Săi Sării 30 . 31.28.13), Grivița ( — Podul Basarab , 17.08.58) TA­RMINA PRONUNȚAR Ferentari (cal. Ferentari 8 CEI 13 DE LA BAFT­ETTA Feroviar (cal. G zi 8i „NU E TURNUL EIFFEL“ DAR E CATRINEL OPRE

Next