Saptamina, 1976 (Anul 6, nr. 265-317)

1976-02-13 / nr. 271

scena cronica teatrală andersen LA TEATRUL ION CREANGA In­sfir$it, dupa o foarte lungă absentă. Teatrul Ion Creangă reintră si pentru eo­nii in normal, isi reîncepe, adică, activi­tatea firească, și să sperăm că premiera inaugurală a noii stagiuni petrecută în ia­nuarie nu va contrazice proverbul „Mai bine mai tirziu, decit niciodată“. Adevărul este că acest Spectacol Ander­sen _> 7 povesti care destul de promi­țător pentru viitor și nu mă îndoiesc, ia­răși că Alecu Popovici, scriitorul excelent pentru copii, ne va lăsa și un nume bun de director de teatru pentru copii Regizorul de televiziune Andrei Bradea­­nu, împreună cu doi actori din trupa tea­trului Ion Gh­. Arcud­eanu și Geo Dimi­­triu, au dramatizat 7 celebre basme al­e lui Andersen și au dus în scenă astfel, șapte povești celebre dintre care nu­ lip­sesc bineînțeles, nici Fetita cu chibrituri, nici Hainele împăratului, nici Mica sirenă. Spectacolul se compune ca o suită de do­­­vești prefațată de un Moș Ene, cu muzică sugestivă de Geo Dumitriu și Mihai Minc­­escu în decorurile pictoriței scenografe Elena Simirad Munteanu care semnează și costumele. Nu­­ e un exces de fantezie din nici o parte­, însă poveștile, pentru copiii care le cunosc, mai ales, sunt reușit tra­duse scenic. Urmărind reacția copiilor mi-am dat seama cît de mult era tată reluarea activității acestui Teatru aștep­si ;ît de important este el aici, în centrul Capitalei, unde poate deveni o adevărată școală teatrală pentru ceea ce numim o scenă destinată copiilor De altfel eu în­totdeauna am văzut acest Teatru asaltat de spectatori din întreaga țară sau, aflat e­ apoi, în sărbătorești turnee prin întrea­ga țară.. Nimic nu e imposibil și­­ marea realizare a colectivului care îl alcătuiește azi ar fi să impună scena din Piața Am­­zei în conștiința tuturor celor mici Revenind la spectacolul Andersen, va trebui să spun că el începe inspirat din foaier unde se proiectează imagini din pa­tria lui Andersen că programul de sală este el însuși ca o cărticică de povești, că afișul este o reușită nemaivorbind de va­rianta pe pînză a acestei variante care poate face și ea memorabilă peste ani, reprezentația. Joacă numeroși actori ai Teatrului: Daniela Anencov, Ion Arcudea­­nu, Mihai Constantinescu, Geo Dimitriu, Paula Frunzetti, Cicerone Ionescu, Gheor­­ghe Vrînceanu și sper să nu fi uitat De nimeni, l-am citat dupa caietul program, reținînd-o pe dinafară pe Jeanine Stava­­rache pentru personalitatea ei distinctă, pentru­­ emoția cu care a jucat, pentru sensibilitatea deosebită cu care a făcut să vibreze replicile și sentimentele per­sonajelor interpretate. Copiii au, așadar în București, un spec­tacol merituos, un spectacol educativ, un spectacol care cere neapărat altele, ve­nind să susțină și să consolideze profilul noii direcții, salutată anul trecut cu prea multă încredere ca să nu facă toate efor­turile spre a nu dezamăgi, cel puțin din­ săram ecouri Intre 16 și 22 februarie se desfășoară SAPTAMINA TEATRULUI MIC, profilată pe două genuri de manifestări : I. O serie își va propune analiza activității teatrului, dezbateri pe marginea unor spectacole la care sunt invitați oameni de cultură și artă, critici de specialitate și reprezentanți ai publicului • Menționăm din această serie: manifestarea de­­ deschidere intitulată DRA­MATURGIA ROMANEASCA PE SCENA TEATRULUI MIC ce cuprinde : vernisajul expoziției : Creații actoricești și regizorale în piesele românești și dezbaterea : Cola­borarea dintre dramaturg și teatru în arta spectacolului (luni 16, ora 11) • Problema familiei pe scena contemporană este tema dezbaterii pe marginea reprezentației cu „Nu sîntem îngeri“ — Paul Ioachim . Tea­trul politic și problemele contemporaneității este tema altei dezbateri prilejuită de pre­miera piesei Dosarul Andersonville de Saul Levitt . Dramaturgul Paul Everac se va întîlni (joi 19 febr., ora 19.30) cu publicul la cea de a 220-a reprezentație cu „Viața e ca un vagon ?“ . Secția de critică a A.T.M. va dezbate problemele legate de Tradiția vodevilului românesc pe marginea spectacolului cu „Mania posturilor“ • Spi­ritualitatea românească în teatrul politic va fi o altă temă propusă dezbaterii cu pri­lejul prezentării piesei „Matca“ de Marin Sorescu . II. Manifestări ce își propun strîngerea legăturii dintre public și teatru • Actorii vor vizita întreprinderea UREMOAS unde au prezentat pînă acum o serie de spectacole • Intîlnire cu elevii și cadrele didactice de la Liceul N. Tonitza pe tema Eficiența educativă a spectacolelor pentru tineret • In cadrul ciclului Inter­ferențe între arte, actorii vor participa la spectacolul Iarna în culoare, muzică și vers organizat de Muzeul de artă al R.S.R. • Două acțiuni ,,în premieră“ , Teatrul și fru­mosul în arta cotidiană — intîlnire între actrițele teatrului și creatorii de modele de la Fabrica de confecții București și întîl­­nire la Tehnic Club între actori și reali­zatorii spectacolului de amatori Rica Ere­­mia de Paul Everac • O ultimă manifes­tare : Teatrul în sprijinul școlii — va avea loc în comuna Voluntari • In săptămîna ce urmează publicul are ce... dezbate la Teatrul Mic­­ . Pe linia inițiativelor sale remarcabile A.T.M.-ul a reluat­­ spectaco­­lele-lectură ; prima piesă propusă a fost DANSUL URIȚILOR de Vasile Nicorovici . Regizoarea Nicoleta Toia a îndrumat a­­ceastă reprezentație unică interpretată în lectura actorilor : Dina Cocea, Natalia Ar­­senie, Olga Bucătaru, Andra Teodorescu, N. N. Matei, Virgil Popovici, Paul Ioachim. Papii Panduru, Sorin Gheorghiu, Radu Iț­­cuș, Andy Ștefănescu, Răzvan Ștefănescu. Const. Avădanei, Const. Eremia. Specta­tori... nu uitați de Săptămînile teatrului 1 pandora ecran cronica de film­ sincere, florile. „Singurătatea florilor" e un pas înainte, pe dru­mul filmului de actualitate, dar n­u este un film „mare". Părăsind drumul bătut și răzbătut al fil­melor cu personaje principale în posturi de răs­pundere, „Singurătatea florilor" se cufundă în lumea „oamenilor de­­ pe stradă”, muncitori, me­dici, șoferi de taxi , și totuși nu este un film mare. Refuzînd sa creadă în exclusivitatea pro­blemelor tehnice. ..Singurătatea florilor" vorbește despre problemele intime ale oamenilor, proble­me uneori mari, alteori mărunte, dar definitorii și inconfundabile. Preferind ipocriziei — adevărul, și minciunii — sinceritatea, de ce filmul rămîne față de ultimele filme­­,de actualitate" doar un pas, un mic pas înainte ? Pentru că regizorului Mihai­ Constantinescu ii lipsesc două lucruri pina acum: sin­ scenariu de film bine eșafodat, bine construit cinematograficește, precum ambiția de a reinventa, de a re-crea viața, rezul­și­tatul fiind după cum se vede doar o oglindire a acesteia (fie chiar sincera). Deci nu „Singurăta­tea florilor" este azi o chestiune de discutat, ci cazul unui regizor talentat, marcat de nevoia de a fi sincer. Mihai Constantinescu, la al treilea film al sau, se află la răscruce , ori va face în viitor filme importante, ori pelicule modeste. Regizorul e prea orbit de sinceritate, și într-ade­­văr, sinceritatea e o condiție a artei dar nu de­vine prin ea însăși artă. Nu exista subiecte mari și mici, regizorul știe bine asta, dar pictura (de pildă) trebuie să fie pictură, teatrul-teatru fil­mul-fi­lm și pînă azi nici sincer­itatea, nici dia­si­logurile „filozofice’’ n-au putut înlocui ele singure convenția artistică. Dialogurile pot „ilustra” în felul lor un film, dar imaginile concepute ca ilus­trații ale unor dialoguri nu se autoconstituie au­tomat în film. Regizorul Mihai­ Constantinescu simte puternic nevoia exprimării sincere în artă. Dar are de ales : sau verismul livresc sau filmul. Or, pînă azi, a dovedit că e înzestrat pentru cinematografie, că are această vocație. Dar și vocația trebuie cultivată cu dragoste și în­țelegere, ca o floare singuratică... Radu Georgescu brâncuși Mereu prezent­ în centrul preocupărilor con­temporane, cineaștii de la studioul"­Sahin" au închinat un_­nnu.film lui Brânc­uși, montînd sec­vențe din pelicule mai vechi și aflate in memoria de celuloid a studioului.U­n nou prilej deci pentru spectatori de a se reîntîlni cu opera bâ­­trînul­ui cioplitor, cu opera aceluia pentru care „a fi român" echivala cu deschiderea spre uni­vers ; cu opera aceluia pentru care zborul pasării măiestre nu putea pleca decît din țarîna țării , pentru care o poartă era semnul plecării și în­toarcerii în timpul măreț al neamului , pentru care sărutul era condiția perpetuării­ spiritului nostru , pentru care o masă era o chemare la meditație, la tăcere, la tăcerea, veșniciei și ne­. ..... .. a muririi... Alături de admirabilul (și memorab­irul) 1 .film despre Eminescu (scris de vasile NricolesculT) Tljgul despre Brâncuși (comentat de_ O, Bar­­bosa)~"srd Lunsb­urre și—ei intr-o invitație făcută cinematografiei noastre de lungmetraj, de a produce filme închinate nepieritoarelor glorii ale unei patrii nepieritoare... r. biss fotograme — Mihai Constantinescu, te afli, cu „Singurătatea florilor“ la cel de al treilea film. Te rog sa faci, in cîteva cuvinte, cronica filmului tău — Mi e greu­­ să fac cronica filmului. Nu mi-e greu însă să spun că este filmul meu de profun­zime, dacă vrei și din punct de vedere statistic. Sper să am dreptate. — Ce film vrei sa faci în vii­­­­torul apropiat ? — Tot film de actualitate—Voi a­ V du­ce pe ecran viața din culise si ren­m­irtii TET actorilor, viața pe care a scris-o Aurel Baranan și pe care o voi flualUi cu — Por­t țatl, IM dj­cr­­erai, TFI PTHU filülografie ? — Mă voi încăpățîna să fac film de actualitate, greul meu drum spre satisfacția deplina — te înseamnă pentru tine „satisfacție deplină“ ? — Cel ce nu are nimic de spus și nu ia atitudine în etapa actuală, iese din sfera de preocupare a artistului. Fără a da verdicte, artistul trebuie sa-i invite pe oameni la meditație. Asta vreau să fac eu în filmele mele ! (...) încheind aici discuția cu Mihai Constantinescu, să trecem acum de la regie, la critică. După cum bine știm, așa cum regizorii se exprimă pe ei înșiși în filmele lor, și cronicarii sunt liberi să-și exprime gusturile, opțiunile, punctele de vedere (evident, argu­­­mentat) ; ținînd seama de­ funcția politică, socială­ și culturală a f­rifir­i­lrr trâ­­gjiT turne­­ului cronicar reflectă atitudinea sa clară și fermă în fața fenomenului artistic (...) lată un exemplu : Intr-o prestigioasă revistă ilustrată, cronicaru­l­ acesteia (E.P.) spune, referîndu-se la „Alarmă în Deltă“, că ar fi un film „valabil ori­unde și mai precis nicăieri”. Gîndindu-se că, probabil, filmul ar putea fi totuși „valabil“ pe undeva, același cronicar scrie despre film și în a­ltă revistă, bilunară, adresîndu-se altor cititori (și spectatori). In prima cronică, filmul n-ar a­­vea nici „cea mai mică fărîmă de tensiune și inventivitate“. In cealaltă publicație scrie că micii protagoniști „fac o adevărată demonstrație . .cur?î inventivitate" (III). In prima re­vistă, filmul ar prezenta un „gangster sosit de peste hotare pentru a fura nu se știe prea bine ce comori”, în cea de a doua cronică, infractorii își „însușiseră o serie de prețioase vestigii ar­heologice“ (III). In prima revistă, filmările ar fi avut loc. ..într-un colț de deltă ales parcă anu­me drept cel mai anost și inexpresiv", în cealaltă revistă (repetăm, ACELAȘI cronicar) scrie : „în peisajul plin de farmec și surprize ale deltei“ (!!!) In prima cronică : „despre dramatism, des­pre suspense nu putem vorbi” ; dincolo, „cei doi eroi copii care reușesc, de-a lungul peripețiilor pli­­ne de emoții“ (etc. etc) Pe scurt am putea spune: iatâ^ un mod de a-ți face datoria față de filmul românesc, valabil oriunde și mai precis nicăieri... Pentru că cititorii se pot întreba : unde începe șî unde sfîrșește sinceritatea lui E.P. ? (Și bunele intenții și priceperea, mai ales priceperea?!!) Oscar pasagiul Istoria pasagiului Vilacros are nenu­mărate variante și începe cam de pe timpul lui Vodă Bibescu și se spune că domnitorul proiectase a construi pe un teren viran o largă piață înzes­trată cu fîntîni, numai că ideea voie­vodului nu prinse viață și locul se concesiona unui anticar intreprnd, ce zidi un hotel cu nouă camere la etaj și cu parterul ocupat de o sală de ca­fenea cu „șantan“. Localul atrase ti­neretul de mina a doua de pe lipscă­­nie și din preajmă. Cînd lătrau vin­­turile iernii in Bucuresci, aci intrau petrecăreți de tot soiul și la căldura sobelor de tuci, mai cu seamă sim­­băta, aveau loc baluri de ,,societate“, numite așa spre a le deosebi de cele „nobile“ de la sălile Bessel și Slati­­neanu. Sala era lungă și joasă, plină de o lume neastîmpărată. Orășanu scrie în „Misterele Mahalalelor“ că aici sunt în toi iarna balurile lui Vil­­cek,, o dată pe săptămînă, cunoscute sub numele de „O du liber Augustin“, cele mai vesele, cele mai frumoase Printre invitate se aflau „artiste blonde- nemțoaice“. Orășanu descrie mai departe atmosfera localului aglo­merat: : „aci se îngrămădesc junete modiste, venite sa uite întristata viea­­ță de­­ toate zilele, aici negustorii în­stăriți­ de pe Podul Mogoșoaei,­­ acț­iunii tare, după moda pariziană, pre­feră amorurile cusătoreselor de tot felul și pierd ziua trecînd în birji pe la magazinele unde micile grizete, cu pârul pălaiu, cos la bonete, pălării, rochii­­ sau fac flori, vînd panglici, mănuși, mrirenuri ș.c.l.“. Se t­ce că un băiat de scenă des­prins din această faună a podului, care aprindea în cafenea lămpile cu gaz ale lampei, sătul de au­ta fum, unsoare și bătăi, după ce deprinsese meșteșugul scamatoriei se hotărî să-și ia lumea în cap. Cutreieră Rusia pînă ajunse directorul teatrului particular al țarului Alexandru al III-lea, iar în 1920 compozitor cu renume în Apus, cum scrie Ch. Crutzescu, și directorul operei din Monte Carlo. Numele i-a rămas cel de demult : Raoul Gung­­sbourg, la care adăugase între timp titlul de baron și se făcea că nu mai știe românește. eugen Teodoru educa­ția științifică In contextul larg al unor modalități specifice vizînd educația materialist­­științifice a oamenilor, promovate de instituțiile culturale ale Capitalei. Co­misia pentru răspîndirea cunoștințe­lor­­ științifice a municipiului Bucu­rești se prefigurează ca un organism specializat­­­ă Pe baza programului propus, aceas­comisie a elaborat recoman­dări tematice, liste cu lectorii pe domenii de activitate, cataloage de filme documentare, diafilme, dia­pozitive, pentru uzul tuturor factori­lor cu sarcini în domeniul propagan­dei științifice. Pe aceeași linie se în­scriu și acțiunile cu caracter metodic între care relevăm recenta consfă­tuire cu tema : „Latura formativă a universităților populare“ sau coloc­viul „Forme și metode de activitate în domeniul propagandei materialist­­științifice“. Deopotrivă cu această ac­tivitate metodică C.R.C.S. a inițiat manifestări proprii, acțiuni complexe itinerante pe teme de largă audiență ca de pildă „Originea Universului și cucerirea Cosmosului“, „Universul nemărginit și veșnic“, „Era cosmică“, „Teorii noi privind originea vieții“, „Oamenii de știință în fața fenome­nelor naturii“, „Filozofia marxistă și religia“, „Fideismul contemporan“, „Izvoarele sociale și gnoseologice ale religiei“ etc. Aceste acțiuni desfășu­rate sub forma unor simpozioane, co­locvii, brigăzi științifice, întregite de expoziții științifice itinerante, progra­me de filme documentare, proiecții de diafilme și diapozitive, adresîndu­­se în primul rînd populației active, au fost și sînt încă programate în marile întreprinderi industriale ale Capitalei, la căminele de nefamiliști, în instituții și școli. Gabriel morărescu • Fetița din Hanoi (R.P.D. Viet­nam) , Doina (Str. Doamnei 9 . 16.15.38' • Eu și dragile mele mă­tuși (RSC). Scenariul și regia : Zde­­nek Podskalski. Rulează la Timpuri Noi (Ed. Gh. Gheorghiu-Dej 18 ; 15.61.10) PREMIERE TEATRALE • Stu­dioul I.A.T.C. prezintă premiera Cum vă place de Shakespeare în interpretarea clasei prof. Beate Fre­­danov, lector Laurențiu Azimioară ; regia : Laurențiu Azimioară ; mu­zica : Miriam Marbé ; scenografia: Lia Manțoc și Andrei Both, studenți an.­1 IV la Institutul de Arte Plas­tice, clasa prof. Elena Pâtrășcanu Veakis. CONCERTELE FILARMONICII : • Vineri 13, ora 20, Atheneul Român, Mozart — Integrala lucrărilor pen­tru două piane și pian la patru mîini : Dan Grigore, Eduardo­vici @ Sîmbâtă 14, duminică 15, ora 20, Atheneul Român, concert simfonic, dirijor : Mircea Basarab; solistă : Barbara Hesse-Bukowska (R.P.P.). Lucrări de Pașcanu: Chopin, Șosta­­kovici A Duminică 15, ora 11, Athe­neul Român, concert simfonic pen­tru elevi. Orchestra simfonică a Con­servatorului, dirijor : Paul Staicu, solistă : Roxana Livadă ; cuvînt in­troductiv : Theodor Drăgulescu. Lu­crări de : Berlioz, Saint-Saens, Franck A Duminică 15, ora 18, Sala mică a Palatului, recital de pian Smaranda Butoi : Beethoven, Ravel, C. Silvestri, Schumann , Luni 16, ora 20, Sala mică a Palatului, ciclul „Portrete camerale“ : Adrian Rațiu, Ștefan Niculescu. Interpreți : A. O. Popa, A. Zorleanu, Bogdan Pancu, Nicolae Licareț, formația „I Musica Nova“ corul „Studio“ al Conserva­torului, dirijor : Armand Ghedoian : Cuvînt introductiv : Alfred Hoffman @ Marți 17, ora 19, Atheneul Român, în ciclul „Spiritualitatea românească și simbolurile ei muzical-poetice“, „Universalismul Mioriței“, audiție comentată de George Bălan , Miercuri 18, ora 20, Sala mică a Palatului, noul quintet „George E­­nescu“ : Nicolae Maxim, Angela Ga­­vrilă, Mihai Elena, Eduard Popa, Aurelian Octav Popa, Sanda Duțu­­lescu, Mihai Tănăsilă, Mirel Ianco­­vici, Nicolae Lipoczi. Lucrări de : Yannis Ioanidis, H. U. Lehmann Mozart. CONCERTELE RTV : A Marți 17, ora 20, Studioul RTV, „Tribuna ti­nerilor muzicieni“, Orchestra de stu­dio, dirijor : Ludovic Baci, soliști : Vasile Ganțolea, George Georgescu, Mihaela Constantin A­poi 19, ora 20, Studioul RTV, concert simfonic, diri­jor: Paul Staicu, solisti: George Hamza, Ludovic Lang. CONCERTELE CONSERVATORU­LUI : „ Vineri 13, ora 20. sala „G. Enescu“, concert extraordinar al co­rului „Madrigal“, dirijor : Iovan Miclea. Madrigale de Monteverdi. Palestrina A Marti 17. ora 19.30. sala Studio. „Elixirul dragostei“. MUZEUL DE ARTA AL R.S.R. : A Marți 17, ora 18, seară muzeal­­artistică din ciclul „Anotimpurile în culoare și cuvînt“. Program : „Iarna în culoare și cuvînt“ — Radu Boureanu , microrecital de poezie, recită : Doina Șerban, Monica Ghiuță, Victoria Gheorghiu, Ileana Dună­­reanu, Dora Ivanciuc, Mitică Po­­pescu, Vasile Pupeza ; concert de muzică de cameră , soliști și for­mații ale Filarmonicii TEATRUL DE POEZIE . • Luni 16, ora 19, Sala Studio a Teatrului „C. I. Nottara“, spectacolul „Virgil Carianopol — Adrian Beldeanu“. Vorbesc : Emil Manu, Doru Miel­­cescu. Cu : Elena Sereda, Dinu Ian­­culescu, Violeta Andrei, Marina Maican, Valeria Marian, Ileana Burlacu, Adriana Popovici, Tita Si­­reteanu, Emil Liptac, George Buz­nea, Doru Iacobescu, Adrian Ma­­zarache, Mihai Velcescu ; solo flaut : Voicu Vasinca ; cîntă : Aurelia Dia­­conu, soprană , regia : Mihai Voi­­cescu ; dansează : Leni Dacian, Tuni Ștefan ; lumini : Aurel Ocneanu. Redactori : Paul Tutungiu, Dumitru Stancu. MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, str. Fundației 4 : A Vineri 13, ora 19, „Rotonda 13“ — „Omagiu lui Gala Galaction“. Vorbesc : Dina Co­cea, Lucia Demetrius, Ion Biberi, D. I. Suchianu, T. Vârgolici. Prezi­dează : acad. Șerban Cioculescu. EXPOZIȚII : A Sala Dalles (bd. Bălcescu 18) , retrospectiva Ion Po­­pescu Negreni O Sala Atheneului Român : Teodor Botiș — Eugen Gocan — sculptură , pictură: Gale­ria Galateea (cal. Victoriei 132) : Ex­poziție de bijuterii N. Moldoveanu și D. Rădulescu • Căminul Artei (str. Biserica Enei 16) : Tania Baillayre — grafică A Foa­ierul Teatrului de comedie (str. Măndinești 2) : Petre Botezatu — pictură A Galeriile AAF (str. Bre­­zoianu 23—25 , „Mondo... Cabane“. swanilda Act de artă in fața Că­­năm cu admirație — b mereu dovada imensele cu care sîntem înzestrai totdeauna un regal al­e soliști. „Coppelia“ nu ei meni o necunoscută, ac­culeasă compoziție decenii în prim-plan. I­n „genericul“ primei noas­te Swanilda este întruch na Iliescu, seara devine Balerină dominînd de a primelor soliste,­­- prin tinere Artiste Emerit< -Iliescu cheamă la rampă care-l entuziasmează.­­ poante Odette-Odille, ci mai semnificative ale c tît de diferite, personaj< nală apariție în bal „Nastasia“, un r­epertor strîns, ca într-un carusel mai diverse roluri de Swanilda, partitură în știute tainele valsului și mecanice, ale dansurile maghiare, evoluează sus — ca o reală Vedetă — de înaltă școală, ca și vioiciune, gestul de nei Ilenei Iliescu, acoperind ginea muzicală. Un lung turneu în Australia o așteaptă cu a ] noastră­­ balerină. Sîntem viitorul său succes, ace fapt, un ecou al ovații a fost mereu primită în­­ film 16—22 februa. SINGURĂTATEA flori Casa Filmului (Bd. I 13.92.72), Central (Bol­ghiu-Dej 2 . 14.12.24) , Griviței-Podul Basarab Modern (Piața G. ^șiL CEI TREI MU? ÎT. Festival (Bd. Ghi nea 15.63.84) ; UN CÎNTEC WAY (SUA — 2 serii) L (Bd. 1848 6. 15.87.67), F Mai 174 . 65.49.45), F Giurgiului 155 . 85.77.1 (Șos. Ștefan cel Mare Lizeanu ; 12.06.88) Tum­i­cărești 21 . 21.49.46); HILL (SUA) : Victori Gheorghiu-Dej 7. 16.28.­ (Rom.): Arta (Calea Ci 21.31.86), Bucegi (Bd 17.05.47) ; ZILE FIERB] Aurora (Bd. Dimitrov Floreasca (Str. J. S. Bac CURIA (Rom.) : Cosim­telimon 327 . 35.19.15) ; Dudești 22. 21.35.40) ; VACANTEI (RPP) : Cc Cotroceni 9 . 49.48.48) ; VEZILE ÎMPOTRIVA (I­­ași (Șos. Crîngași ; 49.­ FEL DE DRAGOSTE (Calea Griviței 137 . 50 CHETARUL ROMAN­­ul Sării (Drumul Sării ( SOARTA AUREI ȘI­­ R.P.D. Coreeană­ : Fei Ferentari 86 ^ 80.49.85) RUL BRANINGAN (SU (Calea Griviței 80 . 50 (Aleea IOR 6 ; 47.46.7 (SUA) : Giulești (Cales 17.55.47) ; ALARMA (Rom.) : Lira­­ alea 1 196 ; 31.71.71) *șilor lor 221 . 12.5*. .) ; Ti * ALB (Mexic) : Miorița lor 127 ; 14.27.14) ; CU Munca (Șos. Mihai 21.50.97) ; CUM SA­L DR. MRACER (RSC) : Uverturii 70—72 . 31.32 RAȚIE LIBERA­­ RPA (Str. Mătăsari 31. 35.15. VAZUT DE SUS (Rom .Șos. Giurgiului 3 ; 23 CUL MAGIC (Rom.)­­ lea Rahovei 116 . 23. 1 ALB (It. — Sp. — Fr.) Mai 143 . 65.20.45) GATSBY (SUA ) 2 )­ (Str. M. Eminescu 1: CASCADORUL (RPR) : lea Dudești 97 ; AN­ DE INCENDII 21.39.8­­ Ai­­ Șos. Ilie Pintilie 61 : de vineri pînă vineri PREMIERE FILM : • Zorro (Fr.­­It.), film de capă și spadă cu Alain Delon. Rulează la: Patria (Bd. Magheru 12—14 ; 11.86.25), Sala Pa­latului (Piața Palatului : 15.73.72), București (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej 6; 15.61.54), Favorit (Drumul Taberei 28 ; 31.06.15) • Acuzarea are cuvîn­­tul (Cuba), regia : Manuel Octavio Gómez. Rulează la Lumina (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej 12 . 16.23.35) • Dra­goste și moarte (Japonia) , Scala (Bd. Magheru 2­­ H.03.72), Capitol (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej 16 . 16.29.17) „EU NU-L JOC NUMAI PE... NEA MARIN“. NE DI­AMZA FELEA /-

Next