Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Muzeografie
398 Daniela Oltean u.Satul împrăștiat este amplasat în zona cea mai înaltă a muzeului, având un număr de 18 gospodării, o biserică, o stână și un izvor. Pentru materializarea acestui proiect, specialiștii Muzeului Județean Satu Mare, având sprijinul competent al cercetărilor de la Muzeul Satului București, în urma unei susținute activități de cercetare ce a durat 7 ani, au depistat pe teren obiectivele ce urmează să facă parte din Muzeul de la Măriuș, reușind să achiziționeze până la ora actuală 16 gospodării țărănești (11 obiective fiind strămutate la Măriuș), din localitățile:Măriuș (județul Satu Mare); Valea Vinului (județul Satu Mare);Gherța Mică (județul Satu Mare); Turț (județul Satu Mare); Pomi (județul Satu Mare); Roșiori (județul Satu Mare); Mânău (județul Maramureș); Tătărești (județul Satu Mare); Apa (județul Satu Mare); Vama (județul Satu Mare); Berchezoaia (județul Maramureș); Buteasa (județul Maramureș); Moișeni (județul Satu Mare); Bixad (județul Satu Mare); Cămărzana (județul Satu Mare).. A fost de asemenea întocmită documentația pentru arhitectură civilă și religioasă specifică județelor Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureș amintind aici doar câteva localități ce au fost studiate: Cristur, Valcău de Jos, Grobei, Preoteasa, Archid, Buteasa, Berchezoaia, Stâna, Valea Vinului, Comlăușa, Gherța, Ulmeni, Măriuș, Vama, Chiejd, Tătărești, Turț, Cehei, Cămărzana, Bârsăul de Sus, Borlești, Șomcuta, Bixad, Hodod, Chilia, Corund, Terebești, Căuaș, Ardusat, Sanislău, Resighea, etc. Suprafața de teren donată de locuitorii satului Măriuș(comuna Valea Vinului), și anume 40 de ha de pământ, a intrat în proprietatea Muzeului Județean Satu Mare, Muzeul de la Măriuș constituindu-se ca o secție a muzeului sătmărean. Politica de achiziții susținută în ultimii 6 ani de instituția noastră s-a axat îndeosebi pe achiziționarea unor monumente de arhitectură populară, precum și a unor piese ce întregesc universul vieții rurale, fie că este vorba despre ateliere meșteșugărești, obiecte de uz casnic, unelte agricole sau textile utilitare, decorative, port popular, etc. Toate aceste eforturi depuse de specialiștii Muzeului Județean Satu Mare(alături de autorul proiectului, firma S.C.Comard S.R.L. Satu Mare), sprijinite financiar în cea mai mare măsură de către Ministerul Culturii, vor fi pe deplin recompensate în momentul în care Muzeul de la Măriuș își va deschide porțile, oferind prin funcționalitate locuri de muncă oamenilor ce trăiesc în această zonă, dar îndeosebi oferind multiple și complexe modalități de cunoaștere a valorilor tradiționale. Prezența vizitatorului va fi asigurată astfel de oferta extrem de generoasă:vizitarea muzeului; participarea efectivă la producerea obiectelor de artă populară; spectacole folclorice; participarea la slujbele religioase de la mănăstire; tabere de creație populară, artă ,poezie, tratament și cazare în zona de agrement a muzeului; închirieri de case țărănești pentru cei ce doresc să trăiască câteva zile în atmosfera specifică satului românesc autohton etc.. Așezat intr-un mediu natural atât de generos, la poale de Codru brăzdat de izvorul a cărui legendă ne povestește despre tămăduirile miraculoase pe care le-a făcut apa sa("Izvorul Tămăduirii"), Măriușul are menirea de a deveni un centru al creației materiale și spirituale specifice nord-vestului României, în care valorile tradiționale să se îngemăneze cu cele contemporane, salvate astfel împreună de la dispariție sau degenerare. Cu certitudine, Muzeul Civilizației Țărănești din nord-vestul României, loc de pelerinaj și de păstrare intr-un spirit a ceea ce a fost bun în trecut , loc în care ne vom putea cunoaște obârșiile, va deveni un simbol al civilizației tradiționale românești, al universului valorilor patrimoniului cultural popular creat cu ingeniozitatea și dragostea de frumos caracteristică țăranului român. Poate chiar numele acestui sat, nume ce se aproprie de Divinitate: MARIA, MĂRIE, MĂRIUȘ, a făcut ca Măriușul să nu fie un sat ca toate celelalte sate.