Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Etnografie
UN MONUMENT DE ARHITECTURĂ POPULARĂ PIERDUT: SURA ÎN FURCI DIN BIXAD, ȚARA OAȘULUI > * > > Remus VÂRNAV Abstract: (A lost popular monument of architecture: the barn on forks from Bixad, Oas Country) The author is describing a traditional architectural monument - the barn on forks - of which one last example existed in the 60’s in the village ofBixad in Oas Country. This attempt is based on a 1987 sketch of an original fork, on two photographs taken in 1964 by loniță G. Andron (1917-1989) and on the research of another wooden construction - a barn with the forks on soles - of which three specimens survived in the area. (Two of them are preserved in museums and one in the village of Cămărzana). The fork was the basic element in the construction of these peasant farm buildings. It used the natural shape of an oak trunk with a bifurcation on the top. The inherent form and structural capacity of the naturally formed tree is transferred and exploited directly within an architectural construct. At the Bixad barn those eight very massive forks were fastened by being buried into the ground. The other type of barn, evolved from the first one, had the forks fastened to the wood soles through a traditional joining process. Keywords: barn in forks, Bixad, sketch, photos, barn in forks on soles, barn type. Satu Mare - Studii și Comunicări, nr. XXXVII, 2019, p. 289-296 în mod surprinzător, după o cercetare îndelungată a arhitecturii țărănești din zonă, Gheorghe Focșan nu pomenește nimic în cartea sa despre știrile în furci. în subcapitolul „Tipologia gospodăriilor” notează că „elemente componente” întâlnite „frecvent” „în alcătuirea unei gospodării țărănești din Țara Oașului” pe lângă casa de locuit și cămara sau bucătăria de vară, poiata pentru adăpostirea animalelor și „mai recent șura cu grajdul [care] a înlocuit, în unele gospodării, poiata arhaică”, cotețul pentru porci și păsări și un hambariu cu doi pui, „unul pentru depozitat fân, altul pentru trifoiu, [care] apare mai rar în compunerea gospodăriei”. Gheorghe Focșa își stabilise baza de cercetare încă din 1936 în satul Moișeni, iar gospodăria dusă de el la Muzeul Satului nu are șură. Este adevărat că în anii '60 începuseră să se răspândească în Oaș construcțiile bi- și tricelulare care aveau în componență un spațiu denumit „șură” (grajd+șură, grajd+șură+grajd, grajd+șură+cameră de locuit), dar, după constatările noastre, mai existau șuri ca alcătuiri de fig. 1. Partea aeriană a unei furci de la șura din Bixad Desen de R. Vârnav și G. Șimon (1990) ; Gheorghe Focșa, Țara Oașului. Studiu etnografic, vol. II, Muzeul Satului, București, 1975, passim.