Satul Socialist, septembrie 1973 (Anul 5, nr. 1341-1366)

1973-09-30 / nr. 1366

IMAGINA 4 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu , în America Latină — contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor prieteneşti .Urmare din pag. ') rale noastre, noile realităţi, la necesitatea intâririi solidarităţii în lupta comună pentru dezvoltarea economico-socială, pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii, pentru o lume mai dreaptă, pentru prietenie şi pace intre toate popoarele lumii". Expresie concretă a voinţei de a statornici o conlucrare trainică şi îndelungată, a dorinţei de a extinde şi adinei colaborarea bilaterală sunt documentele semnate în timpul vizitei, înţelegerile şi acordurile la care s-a ajuns. Şi, după cum s-a putut citi în fiecare comunicat comun, în numeroasele comentarii apărute in presă, un loc important în cadrul cooperării României cu ţările vizitate îl ocupă cooperarea în domeniul culturii, tehnicii, ştiinţei şi învăţămîntului, schimbul de idei şi informaţii. In acest sens, Tratatul de prietenie şi cooperare dintre Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica, declaraţiile comune semnate cu Venezuela, Columbia, Ecuador şi Peru conţin importante prevederi care stipulează intensificarea circuitului de valori spirituale dintre România şi statele respective, diversificarea acestuia. La rîndul lor, acordurile de cooperare în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnicii, al învăţămîntului, semnate cu Costa Rica, Venezuela, Ecuador şi Peru, concretizînd ideile din documentele solemne, stabilesc parametrii şi programul după care să se orienteze şi să se dezvolte colaborarea cultural-ştiinţifică bilaterală, legăturile în domeniul învăţămîntului, schimbul de specialişti etc. Desigur, cooperarea în diverse domenii şi în special în domeniul cultural, dintre ţara noastră şi statele de la sud de Rio Grande, dintre poporul român şi popoarele latino-americane este facilitată de afinităţile de limbă şi cultură, de faptul că acestea sunt purtătoarele unor vechi civilizaţii, moştenitoare ale multor cuceriri, al® ştiinţei europene şi universale. De asemenea, ele sunt înlesnite de existenţa unui dialog al cunoaşterii concretizat pe plan cultural într-o susţinută circulaţie a valorilor artei plastice, muzicii, filmului, a cuvîntului tipărit. In acest ultim sens am putea aminti, pe de o parte, prezenţa in librăriile şi bibliotecile din România a operelor unor valoroşi scriitori latino-americani ca Pablo Neruda, Miguel Angel Asturias, Alejo Carpantier, Nicolas Guillen, Ruben Dario, Jorge Luis Borges etc., iar, pe de alta, faptul că operele lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Sadoveanu sunt tot mai mult cunoscute pe meridianele sud-americane. Aşa cum arăta însă preşedintele Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Universitatea Naţională San Marcos din Peru, esenţial în cooperarea culturală, cît şi de altă natură, dintre România şi ţările vizitate este „faptul că popoarele noastre sînt angajate pe calea dezvoltării economico-sociale, a apărării independenţei şi suveranităţii, sînt hotărîte să acţioneze cu fermitate pentru a contribui la triumful în viaţa internaţională a unei politici noi, a unor relaţii noi, în care fiecare naţiune să fie pe deplin stăpînă pe destinele sale". Cum de asemenea, ceea ce impune schimbul de valori spirituale, intensificarea legăturilor cultural-ştiinţifice este faptul că acestea reprezintă o necesitate obiectivă, sunt esenţiale pentru progresul oricărei naţiuni. Dacă, aşa cum sublinia deseori tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în condiţiile lumii contemporane, ale actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice, nici un popor nu poate renunţa la colaborarea internaţională fără a rămîne în urmă, este evident că nici o cultură nu se poate dezvolta în izolare. Documentele semnate in timpul vizitei sunt menite tocmai să intensifice circulaţia între culturi, între oamenii de cultură, între specialişti, între diversele institute de cercetare şi de învăţămînt. Lărgind deschiderea românească spre universul spiritual al lumii latino-americane, acordurile cultural-ştiinţifice, prin prevederile lor, creează cadrul propice sprijinirii eforturilor proprii făcute de ţările respective, ţări în curs de dezvoltare, atît pe linia valorificării resurselor economice cît şi a „zăcămintelor de aur cenuşiu". Acordul de colaborare ştiinţifică şi tehnică semnat cu Costa Rica, cel încheiat cu Ecuadorul, precum şi acordul-cadru de colaborare ştiinţifică şi tehnică dintre România şi Venezuela — oferă posibilitatea unui export de inteligenţă tehnică românească, a unui schimb de documentaţie ştiinţifică şi tehnică. Valorificînd valenţele de factor de cunoaştere şi apropiere între popoare, de pace şi destindere, al culturii, acordurile de cooperare în acest domeniu dintre România şi ţările amintite mai sus vor ridica pe o treaptă nouă, calitativ superioară, legăturile romanolatino-americane, vor contribui la o continuă strîngere a relaţiilor dintre poporul român şi popoarele de la sud de Rio Grande, în vederea traducerii în viaţă a acestor acorduri, Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări latino-americane arată că „Ministerul Educaţiei Naţionale şi învăţămîntului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie să ia măsuri pentru amplificarea schimburilor de vizite şi experienţă între instituţiile şi oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, între şcoli şi universităţi pentru a extinde şi intensifica studierea limbii şi literaturii popoarelor latino-americane şi în acelaşi timp pentru a face mai bine cunoscute pe continentul latino-american cultura şi civilizaţia românească". In această indicaţie şi în general în Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. se găsesc amplificate cuvintele secretarului general al partidului rostite la întoarcerea în ţară : „ ...Vom face totul pentru a realiza în cele mai bune condiţii toate aceste acorduri, deoarece ele corespund pe deplin intereselor popoarelor noastre, cauzei socialismului, cauzei păcii şi colaborării între toate popoarele lumii". LA ZI • în sferturile de finală ale turneului internaţional de tenis de la Barcelona a fost înregistrată o surpriză de proporţii : cunoscutul jucător cehoslovac Jan Kodes, favoritul nr. 1 al concursului, a fost eliminat cu 6—4, 2—6, 5—7 de spaniolul Luis Bruguera. Tenismanul român Ion Ţiriac l-a întrecut cu 6—2, 6—1 pe Rodriguez (Chile), urmând să-l întâlnească in semifinală pe Bruguera. Cealaltă semifinală programează o partidă de mare atracţie: Juari Gisbert (Spania) — Adriano Panatta (Italia). . . • în prima zi a turneului internaţional masculin de handbal de la Hodz, echipa Politehnica Timişoara a intîlnit selecţionata oraşului Grunwald (Polonia), pe care a invins-o cu scorul de 21—14 (9—8). într-un alt joc, echipa Anilină Lodz a întrecut cu 30—15 (15—8) pe S-C. Magdeburg (R.D. Germană). • Turneul internaţional de tenis de la Chicago, concurs contînd pentru . „Marele Premiu— FILT", a programat trei partide din cadrul sferturilor de finală ale probei de simplu. Campionul român Ilie Năstase l-a întrecut cu 6—2, 7—6 pe englezul Graham Stilwell și va juca în semifinală cu olandezul Tom Okker, învingător cu 6—4, 6—4 în partida, susţinută cu Gerald Battrick (Anglia). Jucătorul american Marty Riessen l-a eliminat cu 6—1, 6—3 pe compatriotul său Eddie Dibbs, în semifinală. Riessen îl va întîlni pe învingătorul meciului dintre australianul John Newcombe și americanul Brian Gottfried, în vechiul Palat al Sporturilor de la Montjuich din Barcelona, toridă în acest început de toamnă, şi la Badalona, unde se face plajă ca în mijlocul verii, a început, cel de-al 18-lea campionat european masculin , de baschet. Aşa cum se prevede, vom asista la un nou duel pentru supremaţia continentală între echipele U.R.S.S. şi Iugoslaviei, care, fără să forţeze, au obţinut victorii destul de clare în primele jocuri susţinute. Pentru celelalte locuri, lupta se anunţă deschisă, deşi speranţele echipei Franţei (învinsă net de Bulgaria cu 89—70) au fost spulberate încă din start. In grupa de la Badalona, reprezentativa U.R.S.S. (deţinătoarea titlului), care practic a neglijat apărarea, în jocul cu Polonia, a permis adversarilor să înscrie 83 de puncte, cîştigînd în final totuşi la o diferenţă netă : 104—83 (53—33). Experimentă la formaţie a Cehoslovaciei a trebuit să se întrebuinţeze la maximum pentru a termina învingătoare (după prelungiri) în meciul cu echipa Israelului. Scor final : 92—89 (37—38), după ce la sfîrșitul timpului regulamentar de joc tabela de marcaj indica egalitate... 81—81. Disputat seara tîrziu şi încheiat aproape de miezul nopţii (ora locală), meciul dintre selecţionatele României şi Turciei aluat sfîrşit cu victoria baschetbaliştilor noştri cu scorul de 84—69 (40—38). PE MERIDIANELE RIOB1II III Lucrările Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa Noi şi importante propuneri cu problemele militare GENEVA — Corespondentul Agerpres, Corneliu Vlad, transmite : La Centrul internaţional de conferinţe din Geneva au continuat lucrările celei de-a doua faze a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. In cadrul subcomisiei pentru aspectele militare ale securităţii s-a încheiat prima rundă a schimburilor de vederi privind modalităţile de îndeplinire a mandatului încredinţat de miniştrii de externe, in prima fază a conferinţei, privind elaborarea de propuneri menite să permită realizarea de progrese pe calea dezangajării militare şi dezarmării in Europa. In acest sens, încă de la începutul dezbaterilor, delegaţia română s-a pronunţat pentru elaborarea unui document care să cuprindă un preambul, o parte dispozitivă referitoare la măsuri concrete de întărire a încrederii şi creştere a stabilităţii şi o ultimă parte privind alte aspecte militare ale securităţii. Astfel, după ce în prealabil, conform celor trei paragrafe cuprinse un mandat pentru această subcomisie, România a prezentat propuneri privind preambulul şi măsurile de încredere, În şedinţa de vineri, reprezentantul ţării noastre, Romulus Neagu, a introdus proiectul de document al României asupra altor aspecte militare ale securităţii pe continent, care prevede elaborarea de către conferinţă a unui program complex şi cuprinzător de măsuri vizînd dezangajarea militară şi dezarmarea în Europa. In concepţia României, pe primul plan al acestui program trebuie să se situeze interzicerea armelor nucleare şi a tuturor celorlalte arme de distrugere în masă, în ultimă instanţă eliminarea întregului arsenal de mijloace de nimicire in masă. Programul ar putea cuprinde, de asemenea, măsuri ca reducerea şi, în cele din urmă, retragerea tuturor trupelor străine de pe teritoriul altor state în limitele frontierelor lor naţionale ; lichidarea bazelor militare aflate pe teritoriile altor state ; reducerea bugetelor militare, incepindu-se cu bugetele ţărilor mari, puternic înarmate, şi încetarea cursei înarmărilor; trecerea treptată la reducerea trupelor şi a armamentelor aflate în dotarea armatelor naţionale ; crearea de zone denuclearizate in diferite părţi ale Europei si asumarea de către puterile posesoare de arme nucleare a obligaţiei de a nu se folosi aceste arme împotriva statelor care fac parte din asemenea zone ; pregătirea condiţiilor pentru desfiinţarea blocurilor militare şi, în ultimă instanţă, lichidarea acestora. româneşti în legatură Ziua de 1 octombrie 1949 a intrat în istoria milenară şi în conştiinţa poporului chinez ca o zi de răscruce. In acea zi memorabilă a fost proclamată Republica Populară Chineză, eveniment ce a încununat lupta dirză şi îndelungată, plină de eroism şi sacrificii desfăşurată de poporul chinez, sub conducerea partidului comunist, împotriva dominaţiei imperialiste şi a reacţiunii interne, pentru eliberarea naţională şi socială, pentru progres şi bunăstare. Luindu-şi soarta in propriile mniini, poporul chinez a pornit sub conducerea partidului comunist, în frunte cu tovarăşul Islao Tzedun, la transformarea ţării, la înlăturarea urmelor trecutului şi edificarea unei noi Chine. Cu talentul, tenacitatea şi hărnicia-i caracteristice, forjate de o existenţă şi o cultură milenară, poporul chinez a înfăptuit şi înfăptuieşte o grandioasă operă constructivă — dovadă concludentă, marile şi numeroasele succese obţinute in toate domeniile vieţii sociale. China de azi este o ţară cu o industrie puternică, de mare randament, conectată total la progresele tehnicii şi ştiinţei contemporane. Agricultura R. P. Chineze, satul chinez contemporan prezintă o imagine nouă, înfloritoare, pe care sunt puternic încrustate însemnele marilor acţiuni de extindere a irigaţiilor, de fertilizare a soiurilor, de mecanizare a lucrărilor şi creştere a producţiilor. Lumina cărţii, cultura, ştiinţa şi tehnica sunt acum un bun al tuturor, descătuşînd energiile creatoare a milioane de oameni şi fertilizînd tradiţii milenare, înfăptuirea măsurilor hotărite de cel de-al X-lea Congres al P. C. Chinez, desfăşurat recent, va da noi dimensiuni construcţiei socialiste în R. P. Chineză, va situa ţara pe noi trepte de progres şi bunăstare. Ampla operă constructivă desfăşurată pe plan intern se îmbină cu o susţinută activitate internaţională. Evoluţia fenomenului politic internaţional în ultimii ani a scos astfel puternic în evidenţă contribuţia substanţială a R. P. Chineze la pacea mondială, rolul său deosebit in soluţionarea problemelor care confruntă lumea contemporană. Realizările remarcabile obţinute de R. P. Chineză pe plan intern şi extern au fost şi sunt cunoscute cu deosebit interes de poporul nostru. Intre ţara noastră — care pune in centrul politicii sale externe dezvoltarea legăturilor de prietenie şi cooperare cu toate, ţările socialiste — şi R. P. Chineză, intre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii frăţeşti multilaterale, întemeiate pe principiile marxism-feninismului şi internaţionalismului proletar, pe respectarea cu stricteţe a deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti. Un moment de importanţă istorică in cronica relaţiilor româno-chineze l-a constituit vizita întreprinsă în vara anului 1971 de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in R. P. Chineză, vizită care a contribuit la întărirea prieteniei şi dezvoltarea colaborării, pe multiple planuri, între poporul român şi poporul chinez. Referindu-se la această vizită, la prietenia şi cooperarea româno-chineză, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in telegrama trimisă tovarăşului Mao Tzedun cu prilejul recentei alegeri ca preşedinte al C.C. al P. C. Chinez, arăta : „Intilnirile şi convorbirile pe care le-am avut cu prilejul vizitei efectuate în R. P. Chineză acum doi ani au constituit un moment de mare importanţă pentru extinderea şi intensificarea relaţiilor de strinsă prietenie, solidaritate şi conlucrare dintre partidele şi ţările noastre. Avem convingerea fermă că bunele raporturi statornicite intre Partidul Comunist Român şi Partidului Comunist Chinez, intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, se vor dezvolta tot mai mult in continuare, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi socialismului". Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, poporul român ii urează noi şi mari victorii pe drumul construcţiei socialiste, înfloririi şi prosperităţii patriei sale, că îşi desfăşoară activitatea bătind, pe jos, drumurile de la o casă la alta, de la o aşezare la alta. Şi distanţele nu-s mici pe şesurile Chinei populare, casele fiind aşezate la mari depărtări una de alta. Vedeţi, aşadar, că „medic desculţ" e un titlu de mindrie, nu de ocară. Mai au medicii veniţi de la oraşe şi obligaţia de a culege vechi reţete ale medicinei tradiţionale chineze, pe care le folosesc pentru vindecarea a numeroase maladii. Pe baza acestor reţete se produc in sate, în fabrici — mai precis in nişte ateliere mai mari sau mai mici — medicamente care, nu rareori, sunt mai eficace decit cele produse în uzinele industriei farmaceutice. Este explicabil, astfel, faptul că oraşul apelează adesea la reţetele şi la medicamentele satului. Specialişti in fabricarea „leacurilor" nu sunt insă numai sătenii. Tradiţionale sau moderne, medicamentele sunt produse in fabricile specializate din oraşe, in ateliere ale universităţilor şi chiar ale unor unităţi militare. Iată, deci, încă o armă eficace pe marele front al sănătăţii, la producerea căreia sunt antrenaţi zeci şi zeci de mii de oameni. Se mai află acum in atenţia conducerii Partidului Comunist Chinez, a forurilor sanitare, o problemă deosebit de importantă — îmbinarea, completarea reciprocă, sudura dintre medicina modernă şi cea tradiţională chineză, care are o vechime de peste 3 000 de ani. Un singur exemplu cred că este suficient pentru a demonstra necesitatea acestei preocupări. Cu vreo 2 000 de ani înainte, un medic celebru a inventat un procedeu excepţional cu ajutorul căruia se puteau face anestezii îndeosebi pentru operaţiile de abdomen. Acest anestezic, vechi de peste două milenii, este confruntat acum cu produse destinate aceluiaşi scop, in virstă de numai un secol. Care este mai eficace ? Curioşi şi cu emoţia firească provocată de un fapt inedit pentru noi, am fost martori la o operaţie pe creier. Locul : clinica universitară a Spitalului nr. 1 al Institutului de medicină din Sanghai. Anestezicul : acupunctura. Pacienta : o tinără muncitoare care, datorită plasării anormale a unor vase de singe pe o zonă a creierului avea insuportabile dureri de cap și stări de comă. I se fixase pe laba piciorului sting un mic aparat cu trei ace care vibrau, iar un ac era fixat in lobul urechii. Asta era toată anestezia, in timp ce medicul specialist ii perfora cutia craniană şi introducea, prin orificiile făcute de burghiu, o pinză din oţel ca aceea de bomfaier, pacienta minca mandarine şi răspundea, prin intermediul translatorului, la întrebările noastre. — Cum vă simţiţi ? Bine ! Convingerea că mă voi însănătoşi m-a determinat să accept aceasta operaţie grea. Am mare încredere in medici şi în acupunctura. — Vă dorim însănătoşire grabnică ! Mulţumesc ! Am mulţumit şi noi amabilelor gazde — medici cu înaltă calificare, care se străduiesc să îmbine medicina tradiţională cu cea modernă pentru făptui că ne-au oferit prilejul să asistăm la o asemenea operaţie interesantă şi pentru numeroasele informaţii pe care ni le-au dat în legătură cu acţiunile consacrate apărării sănătăţii oamenilor. Şi rodul acestor preocupări ale conducerii de partid şi de stat din marea ţară prietenă l-am văzut in numeroase locuri, în uzine şi in comune populare, unde oameni robuşti, sănătoşi, işi dăruiau forţele marii opere de dezvoltare economică şi socială a patriei lor. NICOLAE SIMIONESCU Mine este sărbătoarea naţională a Nigeriei — Ziua dobindirii independenţei de stat (1 octombrie 1360) şi, totodată, a proclamării republicii, cu trei ani mai tirziu (1 octombrie 1963). Situată în Africa de vest, pe coasta Golfului Guineii, Nigeria se învecinează cu Dahomey, Niger, Ciad, Camerun, Oceanul Atlantic. Pe o suprafaţă de 923 773 kmp trăieşte o populaţie de 62 700 000 de locuitori, alcătuită din negri sudanezi şi avînd ca limbă oficială engleza şi dialectul naţional hausa. Teritoriul Nigeriei este format in mare parte din podişuri dispuse în trepte de la 400 la 1000 sau chiar 2 000 de metri. In partea de nord-est a ţării (pe ţărmul lacului Ciad), în nord-vest (pe malurile fluviului Niger) şi în zona litorală (inclusiv Delta Nigerului) se află cîmpii. Sudul Nigeriei este dominat de o climă ecuatorială foarte umedă şi păduri ecuatoriale, iar partea de nord de o climă subecuatorială musonică şi de savane şi păduri cu frunze căzătoare. In anii de după cucerirea independenţei Nigeria a trecut la valorificarea marilor sale bogăţii minerale : cărbune, cositor, aur, plumb, cupru, uraniu. Petrolul — cea mai importantă bogăţie a subsolului — a căpătat o importanţă decisivă pentru economia nigeriana. Cu o producţie petrolieră anuală de peste 100 milioane tone, Nigeria ocupă, în acest domeniu, locul doi in Africa şi locul nouă în lume. Guvernul nigerian a luat o serie de măsuri pe linia impunerii controlului de stat asupra extracţiei „aurului negru". Astfel, in 1971 a fost înfiinţată, printr-un decret, o societate petrolieră naţională, împuternicită să controleze toate activităţile din sectorul industrial al hidrocarburilor. Un alt decret guvernamental stabilea că toate veniturile realizate în industria petrolieră intră sub controlul statului. Agricultura — importantă ramură a economiei nigeriene — a cunoscut şi ea în anii independenţei importante succese. Producţiile mari de arahide, nuci de cocos, ulei de palmier, batate, manioc, boabe de cacao, situează Nigeria pe primele locuri în lume. Dintre celelalte plante de cultură, menţionăm : orezul, bananele, meiul, sorgul, soia, porumbul, tutunul, piperul, arborele de cauciuc etc. Culturile agricole ocupă 23,6 la sută din întreaga suprafaţă a ţării, înfăptuirea unor măsuri privind drenarea cursului afluenţilor fluviului Niger a dus la sporirea suprafeţelor cultivate. O importantă ramură a agriculturii este reprezentată de creşterea animalelor, ocupaţie ce se practică mai ales în nordul ţării, în zona de savană. Şeptelul Nigeriei numără 20,5 milioane caprine (locul patru în lume) ; 7,5 milioane bovine ; 5 milioane ovine ; 0,5 milioane porcine ; 66 milioane păsări. Intrucît agricultura reprezintă o importantă sursă de produse pentru export şi, în acelaşi timp, ajută la înlăturarea subnutriţiei din ţară, planul economic pe anii 1970—1974 prevede noi măsuri menite să ducă la dezvoltarea agriculturii, la extinderea şi diversificarea culturilor agricole. Pe plan extern, Nigeria promovează o politică de prietenie şi colaborare cu ţările africane, cu toate ţările lumii, sprijină activ lupta popoarelor din ţările coloniale şi dependente pentru libertate şi independenţă naţională, pentru dezvoltare de sine stătătoare, îşi face simţită prezenţa în cadrul eforturilor popoarelor lumii pentru pace, progres şi prosperitate. Intre România şi Nigeria s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare bazate pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Aceste relaţii au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare ascendentă, fapt dovedit şi de vizitele reciproce ale unor delegaţii din diferite domenii ale vieţii publice şi obşteşti, de creşterea continuă a schimburilor economice, a cooperării în diverse domenii de activitate, în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. S. ŞTEFAN Sărbătoarea naţională a Nigeriei Premierul indian despre perspectivele recoltei agricole din acest an DELHI 29 — Corespondentul Agerpres, Ion Puţinelu, transmite : Luînd cuvîntul la o întrunire publică , desfăşurată în oraşul Srinagar, premierul indian Indira Gandhi şi-a exprimat convingerea că perspectivele bune ale recoltei din acest an vor permite soluţionarea unor probleme dificile în aprovizionarea cu alimente, relevînd, în acelaşi timp, că guvernul urmăreşte asigurarea cerinţelor de bază ale populaţiei. Şeful guvernului indian a subliniat necesitatea intensificării eforturilor în vederea creşterii producţiei şi a impulsionării ritmului de dezvoltare a ţării în toate domeniile. Indira Gandhi a declarat că guvernul indian este hotărît să continue normalizarea relaţiilor cu ţările vecine, în interesul promovării păcii şi progresului în zonă. curte mmm • CAIRO — Republica Arabă Egipt şi Sudanul au hotărît să recunoască oficial statul Guineea-Bissau, s-a anunţat vineri, la Cairo şi Khartum, — informează agenţia M.E.N. • WASHINGTON — Preşedintele S.U.A., Richard Nixon, l-a primit, la Casa Albă, pe Andrei Gromiko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. • SANTIAGO DE CHILE — Intr-un comunicat difuzat de postul de radio controlat de militari din capitala chiliană, reluat de agenţiile de presă, junta militară a anunţat arestarea secretarului general al Partidului Comunist din Chile, Luis Corvalan, şi punerea lui la dispoziţia justiţiei militare. • GENEVA — Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor a anunţat, vineri, la Geneva, că delegaţiile Portugaliei şi Republicii Sud-Africane au fost excluse de la lucrările conferinţei acestei organizaţii, care se desfăşoară în prezent la Torremolinos, în Spania. • HOUSTON — După un sumar examen medical, astronauţii Alcan Bean, Owen Garriott şi Jack Lousma s-au bucurat, vineri, de prima lor zi de repaus din ultimele două luni. Reveniţi pe pămint, marţi, după 59 de zile de zbor in spaţiu, membrii celui de-al doilea echipaj al laboratorului spaţial „Skylab" au sosit, după cum am mai anunţat, joi seara, la Houston. eucurie Emum. SATUL SOCIALIST însemnări de călătorie din R. P. Chineză Permanenţa ofensivei pentru sănătatea oamenilor In stingă şoselei străjuită de copaci, ascunsă parcă intr-o oază de verdeaţă se află o clădire albă, foarte curată, in care domneşte liniştea. Urcăm scările, vizităm o modernă sală de operaţie, un laborator, citeva saloane. Pacienţii, personalul sanitar ne primesc cu multă prietenie. Suntem oaspeţii spitalului comunei populare Siuban, situată nu departe de Sanghai. Bătrinul Cao Ciu-min ne vorbeşte despre permanenţa ofensivei pentru sănătatea oamenilor. De peste 40 de ani practică medicina tradiţională chineză. E un specialist. Ne-a demonstrat cu multă amabilitate şi cu modestie măiestria sa, pacient fiindu-i chiar un membru al delegaţiei noastre de ziarişti români ; o scurtă şedinţă de acupunctura şi durerile de cap cronice ale colegului nostru s-au ameliorat. Fireşte, nu putea fi voma de o vindecare ; pentru aceasta erau necesare mai multe şedinţe. Dar, mica minune s-a produs. De fapt, nu-i vorba de minuni, ci de o excepţională măiestrie transmisă, secole de-a rindul, din generaţie în generaţie şi stimulată puternic de amplele măsuri luate pentru apărarea sănătăţii oamenilor în anii de după eliberarea patriei. Un tablou sintetic al acestor măsuri ne-a fost prezentat de tovarăşul Sie Hua din conducerea ministerului sănătăţii. In bezna misticismului in care erau scufundate satele in timpul dominaţiei străine şi al asupririi feudale locale, in condiţiile absenţei totale a grijii pentru sănătatea oamenilor, in anii de dinaintea eliberării nu se putea vorbi despre asistenţă sanitară. Subnutriţia şi bolile secerau anual milioane de vieţi. Situaţia, este radical schimbată astăzi, dar n-a fost nici simplu, nici uşor să se ajungă aici. Partidul Comunist Chinez a elaborat şi a pus, apoi, in aplicare un vast program al sănătăţii, desfăşurat pe numeroase planuri. Era nevoie, mai inici, de medici şi de cadre cu pregătire medie. S-a trecut, in consecinţă, la pregătirea acestora şi la trimiterea lor în primul rind la sate, unde nevoile erau acute. Mii şi mii de cadre sanitare au plecat, astfel, in localităţile rurale pe o perioadă de cite un an, fiind înlocuiţi, apoi, de alţi colegi de meserie. Sarcinile lor sunt multiple : stabilesc şi pun in practică măsuri pentru asigurarea igienei, iniţiază acţiuni pentru asanarea focarelor de infecţie , tristă moştenire a trecutului, aplică tratamente şi fac operaţii şi, ceea ce este deosebit de important, pregătesc, din rîndurile tineretului sătesc, cadre capabile să asigure asistenţa medicală pină în cele mai îndepărtate colţuri ale provinciilor. Aceştia sunt aşa-numiţii „medici desculţi". Nu, nu se numesc aşa pentru că umblă cu picioarele goale, ci pentru Poziţii lomaliste cucerite de patrioţii cambodgieni CAMBODGIA 29 (Agerpres). Forţele patriotice au cucerit două poziţii inamice întărite, la 11 kilometri sud de Pnom Penh. Comandantul celor două poziţii evacuate a declarat agenţiei U.P.I. : „In ultimele 20 de zile, am avut 20 de morţi, 120 răniţi, iar o parte din oamenii ce ne-au fost trimişi ca întăriri au dezertat". INDONEZIA: Ploile persistente au provocat mari inundaţii in sud-vestul insulei Java DJAKARTA 29 (Agerpres). Ca urmare a ploilor persistente, care au provocat mari inundaţii, într-o regiune situată în sud-vestul Insulei Java, peste 25 000 de persoane au trebuit să fie evacuate cu ajutorul militarilor, şi al organizaţiilor de Cruce Roşie. Aproape toată populaţia din patru sate ale regiunii Tramis a fost silită să-şi părăsească locuinţele inundate, deoarece apele, fluviului Citanduy, crescute din cauza ploilor, au rupt digurile în numeroase puncte. Duminică 30 septembrie Nr. 1366 Documentar D BOTSWANA espre Botswana, tinăr stat african, care sărbătoreşte astăzi împlinirea * şapte ani de existenţă, un ziarist străin scria că este ţara ce a moştenit, la apariţie, cele mai multe şi mai dificile probleme. Şi, intr-adevăr, in clipa dobindirii independenţei, Botswana se caracteriza printr-o agricultură rudimentară, prin lipsa oricărei industrii, printr-un analfabetism cronic şi o totală libertate de acţiune a companiilor sud-africane şi engleze. Acestei situaţii trebuie să-i adăugăm şi vitregia naturii (mare parte din suprafaţa ţării — 712 000 km.p. — este ocupată de deşertul Kalahari) precum şi poziţia geografică puţin favorabilă din punct de vedere politico-economic (Botswana se mărgineşte cu Republica Sud-Africană şi Rhodesia). In asemenea condiţii este lesne de înţeles că principala problemă care a preocupat şi continuă să preocupe autorităţile de la Gaberones — capitala Botswanei — este mobilizarea eforturilor populaţiei (circa 600 000 de locuitori) pentru înlăturarea urmelor dominaţiei străine, pentru învingerea subdezvoltării şi angajarea ţării pe calea progresului economic şi cultural, în acest sens a fost lansat un plan naţional, ale cărui principale obiective sunt dezvoltarea cu prioritate a agriculturii, crearea unei industrii autohtone şi şcolarizarea populaţiei. Atenţia deosebită care se acordă sectorului rural porneşte de la faptul că, in Botswana, ca şi în alte state africane, agricultura reprezintă principala ramură a economiei. Măsurile luate de autorităţi se concretizează în extinderea suprafeţelor cultivate, dezvoltarea unui sistem de irigaţii şi diversificarea culturilor In ceea ce priveşte industria, aceasta a început să fie reprezentată printr-o serie de fabrici de prelucrare a produselor agricole şi prin unele întreprinderi extractive. In ultimii ani s-au construit în ţară întreprinderi de prelucrare a cărnii, fabrici de conserve şi legume, abatoare şi o filatură. In dezvoltarea industriei şi agriculturii, a şcolii, precum şi în crearea unei infrastructuri rutiere stau, aşa cum se exprima un comentator, speranţele Botswanei. In dorinţa unei cunoaşteri reciproce, a apropierii intre popoare, intre Republica Socialistă România şi Botswana s-au stabilit, în 1972, relaţii diplomatice, întemeiate pe respectarea principiilor dreptului internaţional, relaţii care creează condiţii pentru dezvoltarea unui schimb de valori materiale şi spirituale, in avantajul şi interesul reciproc, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. C. CONSTANTIN REDACŢIA Şl ADMINISIRANTA , Bucureşti. Piaţa „Scîrteii". Telefon 17 60 10. 17 60 20 Abonamentele se fac Prin factorii poştali difuzori, procentuali, oficiile şi agenţiile poştale. Tiparul, Combinatul Polig Cititorii din străinătate pot face abonamente la barul „Satul socialist" adresindu-se întreprinderii „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import — Export presă — Bucureşti Calea Griviţei nr. 64—66, t rafic „Casa Scînteii“ P.O.B. — 2001.