Scânteia Tineretului, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 1432-1459)

1953-12-18 / nr. 1448

De la Procuratura MOSCOVA 17 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 26 Iunie 1953, Prezidiul Sovietului Su­prem al U.R.S.S., examinând comunicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu pri­vire la acţiunile criminale ale lui L. P. Beria, ca agent al capitalului străin, îndrep­tate spre subminarea Statului Sovietic, a hotărît: să distitue pe L. P. Beria din func­ţia de prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi din funcţia de Mi­nistru al afacerilor interne al U.R.S.S. şi să defere pe Beria justiţiei. La 8 August 1953 Sovietul Suprem al U.R.S.S. a ratificat De­cretul Prezidiului Sovietului Suprem al ■U.R.S.S. din 26 iunie. In prezent, Procuratura U.R.S.S. a termi­nat ancheta în cazul trădătorului de patrie L. P. Beria. Ancheta a stabilit că Beria, folosind situ­aţia sa, a înjghebat un grup trădător de complotişti duşmănos Statului Sovietic, grup care şi-a fixat scopul criminal de a folosi or­ganele Ministerului afacerilor interne, atât la centru cât şi în ţară, împotriva Partidului Comunist şi a Guvernului U.R.S.S. în intere­sul capitalului străin, şi care în uneltirile pare perfide urmărea să pună Ministerul a­­facerilor interne deasupra Partidului şi Gu­vernului pentru a acapara puterea şi a li­chida orânduirea muncitorească-ţărănească sovietică în scopul restaurării capitalismului şi restabilirii dominaţiei burgheziei. Legat­ de Beria printr-o activitate crimi­­nală comună de mulţi ani în organele Co­misariatului poporului pentru afacerile interne şi Ministerul afacerilor interne, mem­brii activi­­ai acestui grup trădător de complotişti erau acuzaţii • V. N Merculov, fost ministru al Securităţii de stat al U.R.S.S. şi în ultimul timp ministru al Con­trolului de stat al U.R.S.S.; V. G. Decano­zov, fost şef al uneia din direcţiile Comisa­riatului poporului pentru afacerile interne al U.R.S.S. şi în ultimul timp ministru al afacerilor interne al R.S.S. Gruzine; B. Z Cobulov, fost comisar adjunct al poporului pentru afacerile interne al R.S.S. Gruzine, ulterior ministru adjunct al securităţii de stat al U.R.S.S., iar în ultimul timp ministru adjunct al afacerilor Interne al U.R.S.S.; S. A. Goglidze, fost comisar al poporului pentru afacerile Interne al R.S.S Gruzine şi în ultimul timp şeful uneia din direcţiile Mi­nisterului afacerilor interne al U.R.S.S. ; P. I. Meşic, fost şef al uneia din direcţiile Comisariatului poporului pentru afacerile Interne al U.R.S­.S şi în ultimul timp mi­nistrul afacerilor interne al R.S.S. Ucrainie­­ne şi L. E. Vlodzimirschi, fost şef al servi­ciului de anchetă pentru cazuri deosebit de importante al Ministerului afacerilor interne al U.R.S.S. Timp de mulţi ani, Beria şi complicii săi au camuflat şi ascuns cu grijă activitatea lor duşmănoasă trădătoare După încetarea din viaţă a lui I V. Stalin, când forţele imperialiste reliţionare şi-au înteţit activi­tatea de subminare împotriva Statului so­vietic, Beria a trecut la intensificarea activi­tăţii în vederea atingerii scopurilor sale criminale, în primul rând prin folosirea organelor Ministerului afacerilor interne pentru acapararea puterii, ceeace a permis ca într’un timp scurt să fie demascat adevă­­ntul chip al trădătorului de Patrie şi să se ia măsuri hotărîte în vederea curmării acti­vităţii lui duşmănoase. După ce in Martie 1953 a devenit ministru al afacerilor interne, al U.R.S.S­, Beria a în­ceput intens să promoveze într’un şir de pos­turi de conducere din Ministerul afacerilor Interne pe membrii grupului complotist. Complotiştii au supus persecuţiilor şi prigo­nirilor pe funcţionarii cinstiţi ai Ministerului afacerilor interne care refuzau să execute directivele,criminale ale lui Beria. In scopul subminării orânduirii colhoznice şi creării de dificultăţi în domeniul alimen­taţiei în ţara noastră, Beria a sabotat prin toate mijloacele posibile şi a împiedicat în­făptuirea celor mai importante măsuri ale Partidului şi Guvernului menite să ducă la avântul economiei colhozurilor şi sovhozu­rilor, la ridicarea continuă a bunei stări a poporului sovietic. S-a stabilit deasemenea că Beria şi com­plicii săi au luat măsuri criminale pentru a reînvia rămăşiţele elementelor burgheze na­ţionaliste din republicile unionale, pentru a semăna vrajbă şi discordie între popoarele U.R.S.S. şi în primul rând pentru a submina prietenia dintre popoarele U.R.S S. şi marele popor rus. Fiind lipsiţi de orice bază socială înlăun­­trul U.R.S.S., Beria şi complicii lui şi-au în­temeiat calculele lor criminale pe sprijinirea complotului de către forţele imperialiste reacţionare de peste hotare. După cum a stabilit acum ancheta, Beria a intrat în legătură cu serviciile de spionaj străine încă în perioada războiului civil. In 1919, aflându-se la Bacu, Beria a săvârşit un act de trădare, devenind agent secret­­ serviciului de spionaj, care acţiona sub con­trolul organelor de spionaj engleze, al gu­vernului contrarevoluţionar mussavatist din Azerbaidjan. In 1920, fiind in Gruzia, Beria a săvârşit din nou un act de trădare stabi­lind o legătură secretă cu siguranţa men­şe­­vică din Gruzia care era o filială a spio­najului englez. Ancheta a stabilit că Beria a menţinut şi lărgit şi în anii următori legăturile sale criminale secrete cu serviciile de spionaj străine, prin intermediul spionilor strecuraţi de aceştia şi pe care el reuşea, uneori să-i scape de demascare şi pedeapsa meritată. Acţionând ca trădător de Patrie şi spion care s-a vândut serviciilor de spionaj străine, Beria, cu ajutorul complicilor lui, a menţi­nut în tot decursul activităţii sale criminale legături secrete şi cu emigranţii menşevici contrarevoluţionari gruzini — agenţi ai unei serii de servicii de spionaj străine. Ascunzând şi camuflând cu grijă trecuturi său criminal şi legăturile sale de duşman cu serviciile de spionaj ale statelor străine, Beria a ales ca metodă principală calomnia, Intrigile şi tot felul de provocări împotriva activiştilor cinstiţi de partid şi din soviete, care stăteau în calea uneltirilor sale duşmă­noase Statului sovietic şi care îl împiedicau să-şi croiască drum spre putere. Strecurându-se cu ajutorul acestor metode criminale în funcţii de răspundere în Trans­­caucazia şi Gruzia şi apoi în Ministerul afa­cerilor interne al U.R.S.S., urzind în scopuri trădătoare planuri de acaparare a puterii. Beria şi complicii lui s-au dedat la represiuni împotriva oamenilor care nu le erau pe plac, nedându-se în lături de la acte arbitrare şi ilegale şi au înşelat în mod mârşav Partidul şi Statul. Ancheta a stabilit o serie întreagă de ma­­şinaţiuni criminale ale lui Beria îndreptate spre realizarea ţelurilor lui carieriste şi pre­întâmpinarea demascării chipului său de duşman. Astfel, ancheta a stabilit că pentru a-şi atinge ţelurile criminale, Beria, ajutat de complicii lui, a dus în decursul unui şir de ani o luptă criminală de Intrigi împotriva eminentului fruntaş al Partidului Comunist şi Statu­lui sovietic, Sergo Ordjonichidze, văzând în el pe omul care însemna un obsta- U. R. S. S. cel în calea înaintării sale mai departe şi a înfăptuirii uneltirilor sale duşmănoase. După cum s’a stabilit acum, Sergo Ordjonichidze nutrise o neîncredere politică faţă de Berta. După moartea lui Sergo Ordjonichidze com­plotiştii au continuat să se răzbune cu cru­zime pe membrii familiei acestuia. Ancheta a stabilit asasinate comise de complotiști împotriva unor persoane de care le era teamă că îi vor demasca. Astfel, Beria și complicii lui l-au ucis pe M. S. Chedrov, membru al Partidului Comunist din 1902, fost membru în Prezidiul Comisiei extraordinare pe în­treaga Rusie pentru lupta împotriva contra­revoluţiei şi a sabotajului şi în colegiul Di­recţiei politice reunite de stat în timpul lui F. E. Dzerjinschi. Complotiştii aveau motive să bănuiască că Chedrov deţinea materiale cu privire la trecutul criminal all lui Beria. S-au stabilit deasemenea şi alte fapte de asasinate teroriste săvârşite de complo­tişti în scopul criminal de a nimici cadre cinstite, devotate cauzei Partidului Comu­nist şi puterii sovietice. După cum a stabilit ancheta, Beria şi complicii lui au săvârşit o serie de acte de trădare, încercând să slăbească capacitatea de­ apărare a Uniunii Sovietice. Materialele anchetei au dovedit că, fiind legaţi de Beria printr-o activitate criminală comună de mulţi ani, executând orice direc­tivă criminală a lui Beria, ajutându-l să-şi ascundă şi să camufleze trecutul lui crimi­nal, membrii grupului de complotişti, acu­zaţii Merculov, Decanozov, Cobulov, Gog­­lidze, Meşic şi Vlodzimirschi au comis o­­se­rie de crime de stat din cele mai grave, menţionate mai sus Astfel, s-a stabilit că acuzaţii Beria, Mer­culov, Decanozov, Cobulov, Goglidze, Meşic şi Vlodzimirschi, trădându-şi Patria au acţio­nat ca agentură a imperialismului interna­ţional, ca cei mai răi duşmani ai poporului sovietic. Ancheta a stabilit deasemenea fapte do­vedind alte crime comise de Beria care arată adânca lui decădere morală şi, în afară de aceasta, fapte criminale săvârşite de Beria in scopuri personale şi abuzuri de putere. Fiind demascaţi în cursul anchetei prin de­poziţiile a numeroşi martori şi prin probe scrise autentice, acuzaţii şi-au recunoscut vina de a fi săvârşit un şir întreg de crime de stat din cele mai grave , Beria a fost trimis în judecată sub acu­zarea de trădare de Patrie, de organizare a unui complot antisovietic, săvârşire de acte teroriste şi luptă activă împotriva clasei muncitoare şi a mişcării muncitoreşti revo­luţionare, desfăşurată de el ca agent secret în slujba organelor serviciului de spionaj al guvernului contrarevoluţionar mussa­vatist în perioada războiului civil, a­dică de crimele prevăzute în articolele 58—1 „b“, 58-8, 58-13, 58-11 din Codul Penal al R.S.F.S.R. Merculov, Decanozov, Cobulov, Gogu­idze, Meşic şi Vlodzimirschi au fost trimişi în ju­decată sub acuzaţia de trădare de Patrie, săvârşire de acte teroriste şi participare la grupul­­complotist trădător contrarevoluţio­nar adică de crimele prevăzute de articolele 58—1 „b“, 58—8, 58—11 din Codul Penal al R.S.F.S.R. In conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., procesul în care sunt acuzaţi Beria, Merculov, Decano­zov, Cobulov,, Goglidze, Meşic şi Vlodzi­mirschi urmează să fie judecat de Tribuna­lul Suprem al U.R.S.S în complet special de judecată, potrivit procedurii stabilite de le­gea din 1 Decembrie 1934. Noi acţiuni democratice ale studenţilor din Teheran TEHERAN 17 (Agerpres). — TASS Irana­­i­ite : Ziarul iranian „Kar-Zrr" anunţă că din şcoala de ofiţeri din Teheran au fost excluşi câţiva cădeţi cu vederi „de stânga". In ul­timele zile, arată în continuare ziarul, la şcoala de ofiţeri au fost difuzate „manifeste antiamericane’’. După cum anunţă ziarele de seară din I­­ran, la 15 decembrie în câteva raioane ale Teheranului au avut loc meetinguri fulger. Autorităţile militare au arestat o serie de participant l­a aceste meetinguri, printre care câţiva studenţi. La Universitatea din Teheran, scriu ziarele, cursurile nu au fost reluate nici până in momentul­ de faţă, deoa­rece studenţii nu vin­ la prelegeri. — TEHERAN 17 (Agerpres). — Guvernul Za­­hedi ia noi măsuri represive menite să înăbuşe lupta elementelor democratice din Iran. Intr’un comunicat transmis prin postul de radio Teheran, guvernatorul militar al capitalei a interzis orice adunire pe străzile Teheranului între orele 9—12 şi 17 — 19. Agenţia France Presse anunţă în legătură cu aceasta că, prin această măsură, guver­nul iranian a încercat să împiedice ţinerea unor manifestaţii organizate de studenţii din Teheran şi de elemente care se opun po­liticii duse de guvernul Zahedi. Mişcarea grevistă din Irak Greva studenţilor din Bagdad BASSORAH 17 (Agerpres).­­ Muncitorii companiei petrolifere „Bastra Petroleum“ din Irak continuă greva pe care au început-o la 5 decembrie. Producţia petroliferă este asi­gurată numai de personal străin. Agenţia France Presse anunţă că la 13 decembrie, la cererea guvernatorului din Basra, conducerea companiei petrolifere a primit o delegaţie a muncitorilor pentru a discuta cererile acestora. Hotărîrea muncitorilor de a continua gre­va a silit compania „Irak Petroleum” să sa­tisfacă revendicările lor. La 15 decembrie s-a produs la Basra o ciocnire între muncitorii grevişti şi poliţie. Un muncitor a fost ucis, alţi şase răniţi. La 15 decembrie autorităţile irakiene au in­trodus starea de asediu la Basra. După cum anunţă postul de radio Beirut, studenţii din Bagdad au declarat o grevă de solidaritate cu muncitorii grevişti de la so­cietatea petroliferă engleză „Basra Petro­leum Company“ din Irak. Potrivit relatărilor ziarului irakian „Saul Al Ahali“, muncitorii de la cele zece tipogra­fii din Bagdad au organizat o grevă de so­lidaritate cu petroliştii grevişti din Basra. Ziarul relatează de asemenea că la redac­ţia sa sosesc numeroase scrisori din partea muncitorilor şi funcţionarilor prin care aceş­tia îşi exprimă solidaritatea cu muncitorii grevişti de la Societatea petroliferă engleză „Basra Petroleum Company“ şi insistă ca toate revendicările greviștilor să fie satisfă­cute. Succese ale partidelor democratice în alegeri municipale în Italia ROMA 16 (Agerpres).­­ Ziarul „Unita“ relatează că rezultatele alegerilor municipale parţiale care au avut loc la 14 Decembrie la Molfetta (provincia Bari), dovedesc creş­terea influenţei partidelor comunist şi socia­list în Ralia. Partidul comunist a întrunit 6.286 de voturi (la alegerile parlamentare din 7 Iunie, el a întrunit 5.359­ de voturi) ; patidul socialist a întrunit­ 2.999 de voturi (faţă de 1.657 la 7 Iunie); democrat-creştinii au întrunit 9.910 voturi (faţă de 11.245 la 7 Iunie); partidul naţional­-monarhist a întrunit 3.419 voturi (faţă de 5.913 la 7 Iunie). Intr’o perioadă de şase luni partidele co­munist şi socialist au câştigat 2.269 de voturi la care trebue adăugate cele 692 de voturi întrunite de lista „Unitatea Naţională“, in timp ce partidele de dreapta au pierdut 3 990 de de voturi In oraşul Adelfia (provincia Bari) lista partidelor comunist şi socialist a întrunit 1.413 de voturi (27,4%), iar lista democra­ţilor independenţi care s’au prezentat în bloc d­u comuniştii şi socialiştii a întrunit 1.413 vo­turi (26,1% din voturi). Astfel, administra­ţia municipală a acestui oraş a trecut pen­tru prima oară în mâinile forţelor­ demo­crate. La Castelraimondo (provincia Macerata), partidele comunist şi socialist au întrunit mai multe voturi decât în alegerile din 7 iunie. ■o----------------------­încheierea sesiunii Consiliului blocului nord­atlantic PARIS 17 (Agerpres).­­ TASS transmite: In a doua jumătate a zilei de 16 decembrie s'a încheiat­ sesiunea Consiliului blocului nord­­atlantic. Comunicatul publicat după conferin­ţă conţine confirmarea faptului că crearea „comunităţii defensive europene“ cu partici­parea contigentelor vestgermane „rămâne sco­pul principal“ al acestui bloc agresiv. Parti­cipanţii la sesiune au declarat că sunt hotărţi să continue cursa înarmărilor, căutând să justifice aceasta prin pretextul că Occidentul ar fi chipurile ameninţat din partea U.R.S.S. In comunicat se subliniază că guvernul S.U.A. intenţionează să ceară Congresului permisiunea de a transmite conducătorilor militari ai blocului Atlanticului de Nord infor­maţii cu privire la arma atomică. In comunicat se aprobă convocarea confe­rinței reprezentanților celor patru puteri. De la Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 17 (Agerpres), — TASS trans­mite : In legătură cu faptul că Procuratura U.RS.S. a descoperit acţiunile criminale, anti­statale, săvârşite de V.N. Merculov în perioa­da activităţii sale în organele Ministerului Securităţii de Stat şi Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S., la propunerea Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S S. din 17 septembrie a.c. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S a destituit pe V.N. Merculov din funcţia de ministru al Controlului de Stat al U.R.S.S., def©rindu­l justiţiei. ★ Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a numit pe Vasilii Gavrilovici Javoroncov mi­nistru al Controlului de Stat al U.R.S.S. Scurte ştiri 11) La 16 decembrie, Paasiklvi, preşedintele Repu­blicii finlandeze, a primit pe I G. Cabanov, minis­trul comerţului exterior al U R.S.S., şi pe V. M. Plaşnicov, ministru adjunct al flotei maritime şi Fluviale a U.R.S.S., care au fost însoţiţi de V. Z. Lebedev, trimisul U.R.S.S. în Finlanda.­­ Ziarul „Glasul Poporului“ relatează că, sub auspiciile Comitetului Ligii prieteniei dintre Israel şi R.P.R., în localitatea Ber-Seva s-a deschis ex­poziţia „Munca şi odihna în R.P.R.“.­­ După cum relatează ziarele tailandeze, pavi­lionul sovietic de la expoziţia din Bangkok se bucură de mare succes. La 12 decembrie, Comitetul de ex­poziţie a trimis direcţiei pavilionului sovietic o scrisoare în care aduce la cunoştinţă că „Comisia pentru premierea pavilioanelor care participă la expoziţie a hotărît să acorde pavilionului sovietic premiul I“.­­ Din Djakarta se anunţă că opinia publică in­­doneziană a primit cu entuziasm vestea încheierii acordului comercial dintre China şi Indonezia. Zia­rele „Sulus“ şi „Aterdeca“, au subliniat cu satis­facţie faptul că guvernul indonezian a trecut peste „enbargoul" instituit de guvernul american împo­triva R. P. Chineze.­­ După cum anunţă postul de radio Grecia Li­beră, elevii I. Ioannidis şi H. Theodoridis de la li­ceul Nr. 9 din Atena care au adresat un mesaj de salut celui de al IV-lea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor de la Bucureşti au fost elimi­naţi din toate liceele din Grecia.­­ Din Tokio se anunţă că la 8 decembrie a avut loc la Kioto solemnitatea desvelirii unui monument închinat păcii. La această ceremonie la care au participat 2.000 de studenţi japonezi a luat cu­vântul Hiroşi Suecava, rectorul universităţii Ritu­­meiacan. El şi-a exprimat speranţa că toţi studenţii japonezi vor cinsti acest simbol al păcii, şi vor lupta pentru Dace în lumea întreagă.­­ Revista americană „J. F. Stone Weekley" pu­blică în numărul său din 7 decembrie un articol în care scrie că „documentul prezentat de S.U.A. la Organizaţia Naţiunilor Unite în legătură cu atro­cităţile pe care le-ar fi săvârşit coreenii şi chinezii împotriva prizonierilor de război nu este de fapt un „raport“ ci o compilare de materiale luate la întâmplare.­­ După cum anunţă agenţia France Presse, mun­citorii şi funcţonarii de la societatea de transporturi Air­ France au declarat la 16 decembrie o grevă de protest în legătură cu scăderea indemnizaţiilor a­­nuale care au fost reduse cu 50—75% faţă de a­­nii trecuţi.­­ Agenţiile de presă occidentale anunţă că pri­mul ministru al Vietnamului baodaist Nguyem Van Tam a demisionat împreună cu întreg guvernul său. Se anunţă deasemeni că Bao Dai a cerut prin­ţului Buu Loc reprezentantul său în Franţa să pre­ia conducerea noului guvern. „Trebue să salutăm frumosul exemplu pe care ni-l dă poporul polonez“ Un articol al unui deputat francez care a vizitat R. P. Polonă PARIS 17 (Agerpres). — P.A.P. trans­mite : Ziarul „Le Monde“ a publicat un articol al deputatului Loustaniau-Lacau din partidul ţărănesc care, împreună cu alţi membri ai Adunării Naţionale Franceze, a vizitat de curând Varşovia. In cursul tragicei sale istorii, poporul po­lonez — scrie deputatul francez — a dat do­vadă de o neobişnuită vitalitate. Insă acel care vizitează in prezent Polonia, de la Ră­sărit la Apus şi de la Nord la Sud, aşa cum am vizitat noi această ţară, pot să-şi dea singuri seama că în această veche ţară s’a petrecut un miracol, miracolul pe care-l poa­te înfăptui dragostea de patrie. Loustainau-Laeau scrie cu admiraţie că Polonia reface comorile culturale, monumen­tele istorice şi bisericile distruse. Au fost deasemenea construite, scrie el, mari clădiri moderne, bulevarde largi, care vor transfor­ma Varşovia într-una din cele mai frumoase capitale europene. Autorul subliniază că aceste măreţe reali­zări nu ar fi putut fi obţinute dacă muncito­rii polonezi nu şi-ar fi ridicat într-o măsură atât de mare productivitatea muncii. Poporul care reînvie datorită unor asemenea eforturi merită respectul tuturor popoarelor lumii, adaugă el. Deputatul Loustaniau-Lacau expune apoi problema reconstricţiei şi extinderii indus­triei poloneze. El vorbeşte cu neţărmurită admiraţie despre combinatul de la Nova-Hu­­ta, despre staţiunile electrice şi uzinele con­structoare de maşini pe care le-a vizitat. Ca­pacitatea Industrială a Poloniei, scrie el, va egala în curând pe aceea a Franţei. Iată si­tuaţia reală pe care am constatat-o în Prilo­­nia de azi Polonia de astăzi cu frontierele sale pe Ci­der şi Neisse, cu cei 500 km. de litoral la Marea Baltică este o ţară cu frontiere stabi­lite în mod just şi cu mari resurse proprii. Politicienii, ale căror calcule sunt deseori iluzorii, trebue să ţină seama de realitatea care este noua Polonie. In încheiere, deputatul Loustaniau-Lacau scrie: poporul polonez a trecut prin prea multe încercări dureroase pentru ca să­ nă­zuiască la altceva decât la înfăptuirea, în condiţii paşnice, a măreţei munci de re­construcţie pe care a întreprins-o. Un lucru este cert şi poate fi văzut de oricine vizi­tează Polonia : poporul polonez nu va ac­cepta niciodată înarmarea acelora care do­resc să-şi satisfacă setea de putere. Poporul polonez nu va accepta niciodată ca dreptu­rile sale istorice să fie puse în discuţie. In ce ne priveşte pe noi francezii, care sun­tem legaţi de poporul polonez printr-o veche prietenie, trebue să salutăm frumosul exemplu pe care ni-l dă poporul polonez angajat în reconstrucţia ţării sale. Un ziar indian condamnă acţiunile S. U. A. care împiedică rezolvarea paşnică a problemei coreene DELHI, 17 (Agerpres). — Ziarul „National Herald“ publică un articol redacţional inti­tulat „Criza coreeană” în care condamnă ac­ţiunile lui Dean, reprezentantul american in Coreea Ziarul împărtăşeşte părerea coman­damentului nordeoreean că S.U.A. sunt în­ţelese cu Li Sin Man şi că acesta a eliberat în mod ilegial pe prizonierii de război profi­tând de sprijinul S.U.A., „fără care însăşi existenţa guvernului sudeoreean ar fi fost imposibilă“. „Impresia generală, scrie ziarul, este că comandamentul O.N.U. împiedică în mod premeditat rezolvarea pașnică a problemei coreene“. Prizonieri de război americani din Coreea refuză să se întoarcă în S. U. A. NEW YORK, 17 (Agerpres). — TASS Ziarele relatează că 22 de prizonieri ame­ricani din Coreea care nu au dorit să se în­toarcă în S.U.A., au refuzat să asculte expli­caţiile reprezentanţilor S.U.A. care au încer­cat să-i convingă să se repatrieze. Du­pă cum a transmis postul de radio Lon­dra, preşedintele comisiei neutre de repa­triere, Thimaya, a adresat un apel personal celor 22 de prizonieri de război americani şi unui prizonier englez, propunându-le să par­ticipe la şedinţele de lămurire. Prizonierii de război au declarat însă că vor asista l­a aceste şedinţe nu­mai cu condiţia să li se per­mită să-şi expună, nelimitându-li-se timpul motivele pentru care refuză să se repatrieze. -3s- Franţa: Argumentul ăsta mă convinge ! Dar... de contrariu Desen de BUGE­TARU Poltica americană de dictat întâmpină o rezistenţă crescândă în Franţa COMISIA PENTRU AFACERI EX­TERNE A PARLAMENTULUI FRANCEZ CONDAA­NA DE­CLARAŢIA LUI DULLES PARIS 17 (Agerpres).­După cum rela­tează ziarul „Le Monde“, comisia pentru afaceri externe ,a Adunării Naţionale a Fran­ţei a adoptat in dimineaţa zilei de 16 De­cembrie o rezoluţie prin care condamnă de­claraţia făcută de Foster Dulles la conferinţa de presă din 14 Decembrie. In rezoluţie se spune printre altele: „Comisia pentru afaceri externe a hotărît ca în conformitate cu me­todele şi ritmul stabilit anterior, să continue studierea tehnică a acordului cu privire la constituirea comunităţii defensive europene Ea »«afirmă că asupra hotăririlor sale nu poate influenţa niciun fel de amestec, chiar dacă acesta ar veni din partea celor mai buni prieteni ai Franţei. In deplină indepen­denţă, comisia transmite această hotărîre Adunării, care este exponentul suveranităţii naţionale”. Rezoluţia cuprinde un protest împotriva „expresiilor inadmisibile la care a recurs secretarul de stat american în declaraţiile sale la şedinţa Consiliului Uniunii nord­­atlantice şi la conferinţa de presă“. Potrivit relatărilor ziarului „France So­ir“, această hotărîre a comisiei parlamentare con­­stitue „o nouă demonstraţie împotriva pro­iectului armatei europene”. Pe Biroul Adunării Naţionale au fost de­puse noi interpelări adresate guvernului, că­ruia i se cere să comunice atitudinea pe c­are intenţionează să o adopte în legătură cu declaraţiile l­ui Dulles Deputatul Edouard Bonnefous, fost mini­stru radical, membru al partidului de dreapta (U.D.S.R.) ridică în interpelarea sa proble­ma „consecinţelor declaraţiei lui Dulles care în mod indirect pune în cauză acordurile în vigoare în cadrul Uniunii nordatlantice, semnate înainte ca proiectul comunităţii de­fensive europene să fi fost conceput“. „O IEŞIRE GROSOLANA“ PARIS 17 (Agerpres).­­ La 15 Decembrie a avut loc la Paris, sub preşedinţia preşe­dintelui republicii, Auriol, o şedinţă a Con­siliului de miniştri al Franţei. Ministrul a­­facerilor externe, Bidault, a prezentat o dare de seamă asupra rezultatelor confe­rinţei din Bermude şi asupra desfăşurării sesiunii Consiliului atlantic. După cum relatează ziarele, Bidault a încercat să ocolească discursul rostit de Dulles la conferinţa de presă prin fraze di­plomatice vagi. Ziarul „Franc-Ti­eur“ scrie că preşedintele Au­riol nu s’a sfiit însă să califice discursul lui Dulles drept „ieşire grosolană“. In legătură cu aceasta, Paul Reynau­d, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, s-a grăbit să remarce cu amărăciu­ne că nu este o „ieşire“, ci... „adevărul des­pre actuala stare de spirit în partidul repu­blican din S.U.A.“. Consiliul de miniştri nu a adoptat niciun fel de hotărîre dar, potrivit aceluiaşi „Franc- Tireur“, s-a recunoscut că parlamentul „este îndreptăţit să-şi precizeze poziţia în pro­blema comunităţii defensive europene”. ★ PARIS 17 (Agerpres). — Scandalul poli­tic provocat de discursul lui Dulles a arun­cat o lumină vie asupra agravării continue a contradicţiilor lăuntrice in lagărul „atlan­tic“. Vorbind despre aceste contradicţii, zia­rul „Le Monde“ a considerat necesar să sublinieze că cercurile politice engleze nu împărtăşesc poziţia adoptată de Dulles la conferinţa de presă de la Paris. Gravele divergenţe de păreri, care cu greu au putut fi ascunse la conferinţa din Bermude, au ieşit la iveală în prezent după discursul lui Bidault şi ultimatumul lui Dulles, provocând o vie reacţie în opinia publică mondială“, subliniază la rândul său ziarul „Combat“. Comentând situaţia in blocul atlantic, un corespondent al agenţiei engleze Reuter scrie: „La Londra se prevede că in anul viitor in Uniunea atlantică se va produce o fisură gravă“. Metode americane de convingere In declaraţiile brutale făcute la Paris Dulles a ameninţat Franţa în cazul când nu va fi ratificat tratatul aşa-numitei „comunităţi defensive europene“. Cultura fizică şi sport Un bogat sezon sportiv de iarna Mai devreme ca de obicei, iarna a poposit pe neaşteptate pe meleagurile patriei noa-­­stre. in ultimii ani tot mai mulţi oameni ai muncii, tineri şi vârstnici au cunoscut bucuria clipelor petrecute în excursii pe munţi, pe pârtiile de schi sau pe ghiaţa p­atinoarelor.­Anul acesta, sezonul sportiv de iarnă se anunţă deosebit de bogat. Vor fi organizate numeroase concursuri de schi, competiţii de hochei şi patinaj, întreceri de bob şi săniuţe, încă din vreme und­e asociaţii sportive au incanat pregătirile în vederea asigurării con­diţiilor corespunzătoare desfăşurării întrece­­rilor în diferitele ramuri ale aporturilor de iarnă. La Petroşani, important centru mun­citoresc, prin grija asociaţiilor Minorul şi Ştiinţa va fi construită o trambulină, cu o putere de aruncare până la 60­­.„ Tot aici se lucrează la amenajarea unei pârtii de edil pentru probele de fond. In acest oras intra. 7—14 Martie se va desfășura proba de com­binată nordică din cadrul campionatului re­publican de schi pe anul 1954. Muncitorii mineri din Baia Sprie, regiunea Baia Mare, vor putea practica în bune condiţiun: schiul pe noua pârtie în lungime de 2.400 m. care a fost construită de curând. Un alt centru muncitoresc important unde va începe o via activitate sportivă de iarnă este oraşul Rs­» şiţa. Până acum, au fost construite o m­am­­ bulină de 40 m. şi alta de 15 m., precum şi o pârtie de slalom şi coborîre. Alte trambu-» line de schi se construiesc la Vatra Dornei şi Băişoara (Cluj), unde se vor amenaja de“ asemeni pârtii de coborîre, îmbunătăţiri şi amenajări speciale se fac pârtiilor din cu-» noscutele staţiuni de sporturi de iarnă, Pre-­­deal, Sinaia, Buşteni, Poiana Stalin. Hocheiul ne ghiaţă va cunoaşte iarna acea­­­sta o bogată activitate competiţională. Intre 5—15 ianuarie î­n oraşele Miercurea Ciuc, Cluj şi Oraşul Stalin se va disputa faza de centru din cadrul campionatului republican pe anul 1954. La această competiţie s’au în-» scris 24 echipe di­n diferite oraşe ale ţării. Finala competiţiei se va disputa intre 21—31 ianuarie. Pentru patinaj, In numeroase centre dir» ţară a început pregătirea patinoarelor. In Ca­­pitală, se amenajează in prezent patinoarele de pe terenurile I.T.B., Locomotiva P T.T. şi Dinamo. La Miercurea Ciuc a fost terminata amenajarea unei baze sportive de iarnă, care cuprinde un teren de hochei, pistă pentru pa­tinaj viteză și o cabană în incinta stadio-a­nului. La Oraşul Stalin, pe terenul Spartac, prin grija colectivului Spartac din locali­tate, se construeşte o tribună pentru 8.000 spectatori. Aici, între 10—12 Februarie, se va disputa finala campionatului republican de patinaj artistic pe anul 1954. O mare atenţie este acordată înzestrării colectivelor sportive cu materialul şi echipa­mentul sportiv necesar pentru practicarea sporturilor de iarnă. In fabricile textile şi de confecţii se lucrează treninguri, pulovere, pantaloni de schi, hanorace, etc. La fabrica I.P.R.O.­­­.L. Republica din Sibiu a înce­put producţia de schiuri. Muncitorii din Re­şiţa con­struiesc beţe de schi dim aluminiu şi legături pentru schiurile de coborîre şi fond. Faţă de trimestrul IV al anului trecut, in acest trimestru sportivii vor primi cu­­rs­m 15.000 mai multe hanorace şi alt echipament sportiv de iarnă. Turneul final al campionatului de şah al R. P. R. Turneul final al campionatului de şah al R.P.R. pe anul 1953 a continuat joi după amiază cu disputarea partidelor întrerupte din rundele 15 și 16. In continuarea partidei Bălămel-Voiculescu aşteptată cu un mare interes de specta­tori nu s’au m­ai făcut decât două mutări, după care partenerii, care se convinseseră la analiză că şansele lor sunt absolut egale, au convenit la remiză. O situaţie identică s’a produs în partida T. Popa — Spos în care, ultimul deşi avea un pion mai mult n’a pu­tut să evite şahul etern şi a acceptat re-» miza. Foarte bine a condus tânărul şahist Dri-» mer, student la Institutul de Căi Ferate, fi­nalul partidei sale cu Creţulescu. După schimbul de piese s’a trecut într'un final de turnuri şi figuri uşoare în care prin mane­vre ingenioase Drimer a câştigat un pion. Acest avantaj s'a dovedit hotărâtor şi Cre­ţulescu s’a văzut nevoit să cedeze. Mane­vrând cu precizie, Botez a reuşit să înfrân­gă rezistenţa lui­­. Szabó şi după o luptă îndelungată a obţinut victoria Tot eri s’a jucat şi partida Erdély — Popa din cadrul ultimei runde, încă din deschidere pe tabla de joc a rezultat o poziţie egală care a dus la remiză la mutarea 26. înaintea ultimei runde clasamentul are ur-» mătoarea înfăţişare : 1-2 Bălănel — Traia­nescu 11 '/2 puncte, 3 Voiculescu 11 puncte, 4 Drimer 10 puncte, 5. Soos 9'/1 puncte, 6-7. Ciocâltea — Reicher 9 puncte, 8-9 Botez, Radulescu 8­/2 puncte, 10 T. Popa 8 puncte. Spectacole VINERI 18 DECEMBRIE 1953 TEATRE : Teatrul Naţional ,I. L. Caragiale" (Sala Comedia): Zori deasupra Moscovei; Naţional „I. L. Caragiale (Sala Studio): Mar­tin Rogers descoperă Vnerica: Teatrul de Stat de Operetă: Aculina; Tineretului: Dela patru n sus. Armatei (B-dul Magheru) Cazul Bennet; Municipal: Oameni de azi, Ansamblul de Es­tradă: Fără mănuşi, Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Titanic Vals; Teatrul Evreesc de Stat : Cismarul cel isteţ CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti: Zo­rile deasupra Niemenului, Cum­ e sfatul aşa e şi satul (film artistic românesc de­ scurt me­traj); Republica­ Festivalul filmului cu tema: „Teatrul sovietic pe ecran", Cum e sfatul aşa e şi satul (film artistic românesc de scurt me­traj); Victoria: Fata că părul cărunt, Cum a sfatul aşa e şi satul (film artistic românesc de scurt metraj) ; I C Frimu : F­gor Bulaciov şi alţii, In plin progres (documentar româ­nesc); înfrăţirea între popoare: Zorile deasu­­pa Niemenului; Anaxim Gorchi, 8 Mai: Cente­narii­ Teatrului Naţional „I. L. Caragiale", Campionatele mondiale de tenis de masă; Elena Pavel: Valea Diavolului, In plin progres, (documentar românesc). Lumina: Magazin de Stat, In plin progres (documentar românesc); Timpuri Noi: Circuitul ciclist al R.P R., Sport sovietic nr. 6, Jurnal românesc nr. 48, Jurnal sovietic nr 56, Zai și Ch­. Gh. Doja: Nu-i pace sub măslini; Al Popov: Povestea unui om ade­vărat In plin progres (documentar româ­nesc); 8 Martie: Neastâmpăr­ata; Vasile Roai­­ta: Toată lumea pe stadion, Cultural: Hoţi de biciclete; Griviţa: Casa mult visată, in plin progres (documentar românesc); C. David: Nepoţii gornistului (seria Ia); Al. Sahia: Aventură la caste]. In plin progres (documen­tar românesc); Flacăra- Volpone, T. Vladimi­­rescu: Undeva în Rizoma Arta, Donca Simo: Balaurul, Popular- Pe aripile cântului (Rims­­chi Corsacov). M Eminescu- Elixirul dragos­tei. In plin progres (documentar românesc); Mioriţa: ţiganii. In plin progres (documentar românesc); Moşilor- Prin l­idia. 23 August: Reţeaua morţii, Ilie Pinlin­e: Preludiul glo­riei; Volga: Trei povestiri, 1 Mai: Destinul unor femei; Libertăţii: Nu­­ pace sub măslini. In plin progres (documentar românesc): N. Bălcescu Lupii şi oile. In plin progres (docu­mentar românesc): Rahova- Bătălia din gol­ful Can­aera (Amiralul Uşacov seria l-a); Olga Bancic: Scutierul şi Cenuşăreasa REDACŢIA! Bucureşti Piata Scânteii TeL Nr. 7.81.00 ADMINISTRAŢIA1 Bucureşti, Str. Academiei 17 TeL 5.79.60. DIFUZAREA: Tel. 5.38.77 — TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scânteii .1. V. Stalin" - Piaţa Scânteii.

Next