Scânteia Tineretului, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 1432-1459)
1953-12-18 / nr. 1448
De la Procuratura MOSCOVA 17 (Agerpres). — TASS transmite: La 26 Iunie 1953, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., examinând comunicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la acţiunile criminale ale lui L. P. Beria, ca agent al capitalului străin, îndreptate spre subminarea Statului Sovietic, a hotărît: să distitue pe L. P. Beria din funcţia de prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi din funcţia de Ministru al afacerilor interne al U.R.S.S. şi să defere pe Beria justiţiei. La 8 August 1953 Sovietul Suprem al U.R.S.S. a ratificat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al ■U.R.S.S. din 26 iunie. In prezent, Procuratura U.R.S.S. a terminat ancheta în cazul trădătorului de patrie L. P. Beria. Ancheta a stabilit că Beria, folosind situaţia sa, a înjghebat un grup trădător de complotişti duşmănos Statului Sovietic, grup care şi-a fixat scopul criminal de a folosi organele Ministerului afacerilor interne, atât la centru cât şi în ţară, împotriva Partidului Comunist şi a Guvernului U.R.S.S. în interesul capitalului străin, şi care în uneltirile pare perfide urmărea să pună Ministerul afacerilor interne deasupra Partidului şi Guvernului pentru a acapara puterea şi a lichida orânduirea muncitorească-ţărănească sovietică în scopul restaurării capitalismului şi restabilirii dominaţiei burgheziei. Legat de Beria printr-o activitate criminală comună de mulţi ani în organele Comisariatului poporului pentru afacerile interne şi Ministerul afacerilor interne, membrii activiai acestui grup trădător de complotişti erau acuzaţii • V. N Merculov, fost ministru al Securităţii de stat al U.R.S.S. şi în ultimul timp ministru al Controlului de stat al U.R.S.S.; V. G. Decanozov, fost şef al uneia din direcţiile Comisariatului poporului pentru afacerile interne al U.R.S.S. şi în ultimul timp ministru al afacerilor interne al R.S.S. Gruzine; B. Z Cobulov, fost comisar adjunct al poporului pentru afacerile interne al R.S.S. Gruzine, ulterior ministru adjunct al securităţii de stat al U.R.S.S., iar în ultimul timp ministru adjunct al afacerilor Interne al U.R.S.S.; S. A. Goglidze, fost comisar al poporului pentru afacerile Interne al R.S.S Gruzine şi în ultimul timp şeful uneia din direcţiile Ministerului afacerilor interne al U.R.S.S. ; P. I. Meşic, fost şef al uneia din direcţiile Comisariatului poporului pentru afacerile Interne al U.R.S.S şi în ultimul timp ministrul afacerilor interne al R.S.S. Ucrainiene şi L. E. Vlodzimirschi, fost şef al serviciului de anchetă pentru cazuri deosebit de importante al Ministerului afacerilor interne al U.R.S.S. Timp de mulţi ani, Beria şi complicii săi au camuflat şi ascuns cu grijă activitatea lor duşmănoasă trădătoare După încetarea din viaţă a lui I V. Stalin, când forţele imperialiste reliţionare şi-au înteţit activitatea de subminare împotriva Statului sovietic, Beria a trecut la intensificarea activităţii în vederea atingerii scopurilor sale criminale, în primul rând prin folosirea organelor Ministerului afacerilor interne pentru acapararea puterii, ceeace a permis ca într’un timp scurt să fie demascat adevăntul chip al trădătorului de Patrie şi să se ia măsuri hotărîte în vederea curmării activităţii lui duşmănoase. După ce in Martie 1953 a devenit ministru al afacerilor interne, al U.R.S.S, Beria a început intens să promoveze într’un şir de posturi de conducere din Ministerul afacerilor Interne pe membrii grupului complotist. Complotiştii au supus persecuţiilor şi prigonirilor pe funcţionarii cinstiţi ai Ministerului afacerilor interne care refuzau să execute directivele,criminale ale lui Beria. In scopul subminării orânduirii colhoznice şi creării de dificultăţi în domeniul alimentaţiei în ţara noastră, Beria a sabotat prin toate mijloacele posibile şi a împiedicat înfăptuirea celor mai importante măsuri ale Partidului şi Guvernului menite să ducă la avântul economiei colhozurilor şi sovhozurilor, la ridicarea continuă a bunei stări a poporului sovietic. S-a stabilit deasemenea că Beria şi complicii săi au luat măsuri criminale pentru a reînvia rămăşiţele elementelor burgheze naţionaliste din republicile unionale, pentru a semăna vrajbă şi discordie între popoarele U.R.S.S. şi în primul rând pentru a submina prietenia dintre popoarele U.R.S S. şi marele popor rus. Fiind lipsiţi de orice bază socială înlăuntrul U.R.S.S., Beria şi complicii lui şi-au întemeiat calculele lor criminale pe sprijinirea complotului de către forţele imperialiste reacţionare de peste hotare. După cum a stabilit acum ancheta, Beria a intrat în legătură cu serviciile de spionaj străine încă în perioada războiului civil. In 1919, aflându-se la Bacu, Beria a săvârşit un act de trădare, devenind agent secret serviciului de spionaj, care acţiona sub controlul organelor de spionaj engleze, al guvernului contrarevoluţionar mussavatist din Azerbaidjan. In 1920, fiind in Gruzia, Beria a săvârşit din nou un act de trădare stabilind o legătură secretă cu siguranţa menşevică din Gruzia care era o filială a spionajului englez. Ancheta a stabilit că Beria a menţinut şi lărgit şi în anii următori legăturile sale criminale secrete cu serviciile de spionaj străine, prin intermediul spionilor strecuraţi de aceştia şi pe care el reuşea, uneori să-i scape de demascare şi pedeapsa meritată. Acţionând ca trădător de Patrie şi spion care s-a vândut serviciilor de spionaj străine, Beria, cu ajutorul complicilor lui, a menţinut în tot decursul activităţii sale criminale legături secrete şi cu emigranţii menşevici contrarevoluţionari gruzini — agenţi ai unei serii de servicii de spionaj străine. Ascunzând şi camuflând cu grijă trecuturi său criminal şi legăturile sale de duşman cu serviciile de spionaj ale statelor străine, Beria a ales ca metodă principală calomnia, Intrigile şi tot felul de provocări împotriva activiştilor cinstiţi de partid şi din soviete, care stăteau în calea uneltirilor sale duşmănoase Statului sovietic şi care îl împiedicau să-şi croiască drum spre putere. Strecurându-se cu ajutorul acestor metode criminale în funcţii de răspundere în Transcaucazia şi Gruzia şi apoi în Ministerul afacerilor interne al U.R.S.S., urzind în scopuri trădătoare planuri de acaparare a puterii. Beria şi complicii lui s-au dedat la represiuni împotriva oamenilor care nu le erau pe plac, nedându-se în lături de la acte arbitrare şi ilegale şi au înşelat în mod mârşav Partidul şi Statul. Ancheta a stabilit o serie întreagă de maşinaţiuni criminale ale lui Beria îndreptate spre realizarea ţelurilor lui carieriste şi preîntâmpinarea demascării chipului său de duşman. Astfel, ancheta a stabilit că pentru a-şi atinge ţelurile criminale, Beria, ajutat de complicii lui, a dus în decursul unui şir de ani o luptă criminală de Intrigi împotriva eminentului fruntaş al Partidului Comunist şi Statului sovietic, Sergo Ordjonichidze, văzând în el pe omul care însemna un obsta- U. R. S. S. cel în calea înaintării sale mai departe şi a înfăptuirii uneltirilor sale duşmănoase. După cum s’a stabilit acum, Sergo Ordjonichidze nutrise o neîncredere politică faţă de Berta. După moartea lui Sergo Ordjonichidze complotiştii au continuat să se răzbune cu cruzime pe membrii familiei acestuia. Ancheta a stabilit asasinate comise de complotiști împotriva unor persoane de care le era teamă că îi vor demasca. Astfel, Beria și complicii lui l-au ucis pe M. S. Chedrov, membru al Partidului Comunist din 1902, fost membru în Prezidiul Comisiei extraordinare pe întreaga Rusie pentru lupta împotriva contrarevoluţiei şi a sabotajului şi în colegiul Direcţiei politice reunite de stat în timpul lui F. E. Dzerjinschi. Complotiştii aveau motive să bănuiască că Chedrov deţinea materiale cu privire la trecutul criminal all lui Beria. S-au stabilit deasemenea şi alte fapte de asasinate teroriste săvârşite de complotişti în scopul criminal de a nimici cadre cinstite, devotate cauzei Partidului Comunist şi puterii sovietice. După cum a stabilit ancheta, Beria şi complicii lui au săvârşit o serie de acte de trădare, încercând să slăbească capacitatea de apărare a Uniunii Sovietice. Materialele anchetei au dovedit că, fiind legaţi de Beria printr-o activitate criminală comună de mulţi ani, executând orice directivă criminală a lui Beria, ajutându-l să-şi ascundă şi să camufleze trecutul lui criminal, membrii grupului de complotişti, acuzaţii Merculov, Decanozov, Cobulov, Goglidze, Meşic şi Vlodzimirschi au comis oserie de crime de stat din cele mai grave, menţionate mai sus Astfel, s-a stabilit că acuzaţii Beria, Merculov, Decanozov, Cobulov, Goglidze, Meşic şi Vlodzimirschi, trădându-şi Patria au acţionat ca agentură a imperialismului internaţional, ca cei mai răi duşmani ai poporului sovietic. Ancheta a stabilit deasemenea fapte dovedind alte crime comise de Beria care arată adânca lui decădere morală şi, în afară de aceasta, fapte criminale săvârşite de Beria in scopuri personale şi abuzuri de putere. Fiind demascaţi în cursul anchetei prin depoziţiile a numeroşi martori şi prin probe scrise autentice, acuzaţii şi-au recunoscut vina de a fi săvârşit un şir întreg de crime de stat din cele mai grave , Beria a fost trimis în judecată sub acuzarea de trădare de Patrie, de organizare a unui complot antisovietic, săvârşire de acte teroriste şi luptă activă împotriva clasei muncitoare şi a mişcării muncitoreşti revoluţionare, desfăşurată de el ca agent secret în slujba organelor serviciului de spionaj al guvernului contrarevoluţionar mussavatist în perioada războiului civil, adică de crimele prevăzute în articolele 58—1 „b“, 58-8, 58-13, 58-11 din Codul Penal al R.S.F.S.R. Merculov, Decanozov, Cobulov, Goguidze, Meşic şi Vlodzimirschi au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de trădare de Patrie, săvârşire de acte teroriste şi participare la grupulcomplotist trădător contrarevoluţionar adică de crimele prevăzute de articolele 58—1 „b“, 58—8, 58—11 din Codul Penal al R.S.F.S.R. In conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., procesul în care sunt acuzaţi Beria, Merculov, Decanozov, Cobulov,, Goglidze, Meşic şi Vlodzimirschi urmează să fie judecat de Tribunalul Suprem al U.R.S.S în complet special de judecată, potrivit procedurii stabilite de legea din 1 Decembrie 1934. Noi acţiuni democratice ale studenţilor din Teheran TEHERAN 17 (Agerpres). — TASS Iranaiite : Ziarul iranian „Kar-Zrr" anunţă că din şcoala de ofiţeri din Teheran au fost excluşi câţiva cădeţi cu vederi „de stânga". In ultimele zile, arată în continuare ziarul, la şcoala de ofiţeri au fost difuzate „manifeste antiamericane’’. După cum anunţă ziarele de seară din Iran, la 15 decembrie în câteva raioane ale Teheranului au avut loc meetinguri fulger. Autorităţile militare au arestat o serie de participant la aceste meetinguri, printre care câţiva studenţi. La Universitatea din Teheran, scriu ziarele, cursurile nu au fost reluate nici până in momentul de faţă, deoarece studenţii nu vin la prelegeri. — TEHERAN 17 (Agerpres). — Guvernul Zahedi ia noi măsuri represive menite să înăbuşe lupta elementelor democratice din Iran. Intr’un comunicat transmis prin postul de radio Teheran, guvernatorul militar al capitalei a interzis orice adunire pe străzile Teheranului între orele 9—12 şi 17 — 19. Agenţia France Presse anunţă în legătură cu aceasta că, prin această măsură, guvernul iranian a încercat să împiedice ţinerea unor manifestaţii organizate de studenţii din Teheran şi de elemente care se opun politicii duse de guvernul Zahedi. Mişcarea grevistă din Irak Greva studenţilor din Bagdad BASSORAH 17 (Agerpres). Muncitorii companiei petrolifere „Bastra Petroleum“ din Irak continuă greva pe care au început-o la 5 decembrie. Producţia petroliferă este asigurată numai de personal străin. Agenţia France Presse anunţă că la 13 decembrie, la cererea guvernatorului din Basra, conducerea companiei petrolifere a primit o delegaţie a muncitorilor pentru a discuta cererile acestora. Hotărîrea muncitorilor de a continua greva a silit compania „Irak Petroleum” să satisfacă revendicările lor. La 15 decembrie s-a produs la Basra o ciocnire între muncitorii grevişti şi poliţie. Un muncitor a fost ucis, alţi şase răniţi. La 15 decembrie autorităţile irakiene au introdus starea de asediu la Basra. După cum anunţă postul de radio Beirut, studenţii din Bagdad au declarat o grevă de solidaritate cu muncitorii grevişti de la societatea petroliferă engleză „Basra Petroleum Company“ din Irak. Potrivit relatărilor ziarului irakian „Saul Al Ahali“, muncitorii de la cele zece tipografii din Bagdad au organizat o grevă de solidaritate cu petroliştii grevişti din Basra. Ziarul relatează de asemenea că la redacţia sa sosesc numeroase scrisori din partea muncitorilor şi funcţionarilor prin care aceştia îşi exprimă solidaritatea cu muncitorii grevişti de la Societatea petroliferă engleză „Basra Petroleum Company“ şi insistă ca toate revendicările greviștilor să fie satisfăcute. Succese ale partidelor democratice în alegeri municipale în Italia ROMA 16 (Agerpres). Ziarul „Unita“ relatează că rezultatele alegerilor municipale parţiale care au avut loc la 14 Decembrie la Molfetta (provincia Bari), dovedesc creşterea influenţei partidelor comunist şi socialist în Ralia. Partidul comunist a întrunit 6.286 de voturi (la alegerile parlamentare din 7 Iunie, el a întrunit 5.359 de voturi) ; patidul socialist a întrunit 2.999 de voturi (faţă de 1.657 la 7 Iunie); democrat-creştinii au întrunit 9.910 voturi (faţă de 11.245 la 7 Iunie); partidul naţional-monarhist a întrunit 3.419 voturi (faţă de 5.913 la 7 Iunie). Intr’o perioadă de şase luni partidele comunist şi socialist au câştigat 2.269 de voturi la care trebue adăugate cele 692 de voturi întrunite de lista „Unitatea Naţională“, in timp ce partidele de dreapta au pierdut 3 990 de de voturi In oraşul Adelfia (provincia Bari) lista partidelor comunist şi socialist a întrunit 1.413 de voturi (27,4%), iar lista democraţilor independenţi care s’au prezentat în bloc du comuniştii şi socialiştii a întrunit 1.413 voturi (26,1% din voturi). Astfel, administraţia municipală a acestui oraş a trecut pentru prima oară în mâinile forţelor democrate. La Castelraimondo (provincia Macerata), partidele comunist şi socialist au întrunit mai multe voturi decât în alegerile din 7 iunie. ■o----------------------încheierea sesiunii Consiliului blocului nordatlantic PARIS 17 (Agerpres). TASS transmite: In a doua jumătate a zilei de 16 decembrie s'a încheiat sesiunea Consiliului blocului nordatlantic. Comunicatul publicat după conferinţă conţine confirmarea faptului că crearea „comunităţii defensive europene“ cu participarea contigentelor vestgermane „rămâne scopul principal“ al acestui bloc agresiv. Participanţii la sesiune au declarat că sunt hotărţi să continue cursa înarmărilor, căutând să justifice aceasta prin pretextul că Occidentul ar fi chipurile ameninţat din partea U.R.S.S. In comunicat se subliniază că guvernul S.U.A. intenţionează să ceară Congresului permisiunea de a transmite conducătorilor militari ai blocului Atlanticului de Nord informaţii cu privire la arma atomică. In comunicat se aprobă convocarea conferinței reprezentanților celor patru puteri. De la Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA 17 (Agerpres), — TASS transmite : In legătură cu faptul că Procuratura U.RS.S. a descoperit acţiunile criminale, antistatale, săvârşite de V.N. Merculov în perioada activităţii sale în organele Ministerului Securităţii de Stat şi Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S., la propunerea Consiliului de Miniştri al U.R.S S. din 17 septembrie a.c. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S a destituit pe V.N. Merculov din funcţia de ministru al Controlului de Stat al U.R.S.S., def©rindul justiţiei. ★ Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a numit pe Vasilii Gavrilovici Javoroncov ministru al Controlului de Stat al U.R.S.S. Scurte ştiri 11) La 16 decembrie, Paasiklvi, preşedintele Republicii finlandeze, a primit pe I G. Cabanov, ministrul comerţului exterior al U R.S.S., şi pe V. M. Plaşnicov, ministru adjunct al flotei maritime şi Fluviale a U.R.S.S., care au fost însoţiţi de V. Z. Lebedev, trimisul U.R.S.S. în Finlanda. Ziarul „Glasul Poporului“ relatează că, sub auspiciile Comitetului Ligii prieteniei dintre Israel şi R.P.R., în localitatea Ber-Seva s-a deschis expoziţia „Munca şi odihna în R.P.R.“. După cum relatează ziarele tailandeze, pavilionul sovietic de la expoziţia din Bangkok se bucură de mare succes. La 12 decembrie, Comitetul de expoziţie a trimis direcţiei pavilionului sovietic o scrisoare în care aduce la cunoştinţă că „Comisia pentru premierea pavilioanelor care participă la expoziţie a hotărît să acorde pavilionului sovietic premiul I“. Din Djakarta se anunţă că opinia publică indoneziană a primit cu entuziasm vestea încheierii acordului comercial dintre China şi Indonezia. Ziarele „Sulus“ şi „Aterdeca“, au subliniat cu satisfacţie faptul că guvernul indonezian a trecut peste „enbargoul" instituit de guvernul american împotriva R. P. Chineze. După cum anunţă postul de radio Grecia Liberă, elevii I. Ioannidis şi H. Theodoridis de la liceul Nr. 9 din Atena care au adresat un mesaj de salut celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au fost eliminaţi din toate liceele din Grecia. Din Tokio se anunţă că la 8 decembrie a avut loc la Kioto solemnitatea desvelirii unui monument închinat păcii. La această ceremonie la care au participat 2.000 de studenţi japonezi a luat cuvântul Hiroşi Suecava, rectorul universităţii Ritumeiacan. El şi-a exprimat speranţa că toţi studenţii japonezi vor cinsti acest simbol al păcii, şi vor lupta pentru Dace în lumea întreagă. Revista americană „J. F. Stone Weekley" publică în numărul său din 7 decembrie un articol în care scrie că „documentul prezentat de S.U.A. la Organizaţia Naţiunilor Unite în legătură cu atrocităţile pe care le-ar fi săvârşit coreenii şi chinezii împotriva prizonierilor de război nu este de fapt un „raport“ ci o compilare de materiale luate la întâmplare. După cum anunţă agenţia France Presse, muncitorii şi funcţonarii de la societatea de transporturi Air France au declarat la 16 decembrie o grevă de protest în legătură cu scăderea indemnizaţiilor anuale care au fost reduse cu 50—75% faţă de anii trecuţi. Agenţiile de presă occidentale anunţă că primul ministru al Vietnamului baodaist Nguyem Van Tam a demisionat împreună cu întreg guvernul său. Se anunţă deasemeni că Bao Dai a cerut prinţului Buu Loc reprezentantul său în Franţa să preia conducerea noului guvern. „Trebue să salutăm frumosul exemplu pe care ni-l dă poporul polonez“ Un articol al unui deputat francez care a vizitat R. P. Polonă PARIS 17 (Agerpres). — P.A.P. transmite : Ziarul „Le Monde“ a publicat un articol al deputatului Loustaniau-Lacau din partidul ţărănesc care, împreună cu alţi membri ai Adunării Naţionale Franceze, a vizitat de curând Varşovia. In cursul tragicei sale istorii, poporul polonez — scrie deputatul francez — a dat dovadă de o neobişnuită vitalitate. Insă acel care vizitează in prezent Polonia, de la Răsărit la Apus şi de la Nord la Sud, aşa cum am vizitat noi această ţară, pot să-şi dea singuri seama că în această veche ţară s’a petrecut un miracol, miracolul pe care-l poate înfăptui dragostea de patrie. Loustainau-Laeau scrie cu admiraţie că Polonia reface comorile culturale, monumentele istorice şi bisericile distruse. Au fost deasemenea construite, scrie el, mari clădiri moderne, bulevarde largi, care vor transforma Varşovia într-una din cele mai frumoase capitale europene. Autorul subliniază că aceste măreţe realizări nu ar fi putut fi obţinute dacă muncitorii polonezi nu şi-ar fi ridicat într-o măsură atât de mare productivitatea muncii. Poporul care reînvie datorită unor asemenea eforturi merită respectul tuturor popoarelor lumii, adaugă el. Deputatul Loustaniau-Lacau expune apoi problema reconstricţiei şi extinderii industriei poloneze. El vorbeşte cu neţărmurită admiraţie despre combinatul de la Nova-Huta, despre staţiunile electrice şi uzinele constructoare de maşini pe care le-a vizitat. Capacitatea Industrială a Poloniei, scrie el, va egala în curând pe aceea a Franţei. Iată situaţia reală pe care am constatat-o în Prilonia de azi Polonia de astăzi cu frontierele sale pe Cider şi Neisse, cu cei 500 km. de litoral la Marea Baltică este o ţară cu frontiere stabilite în mod just şi cu mari resurse proprii. Politicienii, ale căror calcule sunt deseori iluzorii, trebue să ţină seama de realitatea care este noua Polonie. In încheiere, deputatul Loustaniau-Lacau scrie: poporul polonez a trecut prin prea multe încercări dureroase pentru ca să năzuiască la altceva decât la înfăptuirea, în condiţii paşnice, a măreţei munci de reconstrucţie pe care a întreprins-o. Un lucru este cert şi poate fi văzut de oricine vizitează Polonia : poporul polonez nu va accepta niciodată înarmarea acelora care doresc să-şi satisfacă setea de putere. Poporul polonez nu va accepta niciodată ca drepturile sale istorice să fie puse în discuţie. In ce ne priveşte pe noi francezii, care suntem legaţi de poporul polonez printr-o veche prietenie, trebue să salutăm frumosul exemplu pe care ni-l dă poporul polonez angajat în reconstrucţia ţării sale. Un ziar indian condamnă acţiunile S. U. A. care împiedică rezolvarea paşnică a problemei coreene DELHI, 17 (Agerpres). — Ziarul „National Herald“ publică un articol redacţional intitulat „Criza coreeană” în care condamnă acţiunile lui Dean, reprezentantul american in Coreea Ziarul împărtăşeşte părerea comandamentului nordeoreean că S.U.A. sunt înţelese cu Li Sin Man şi că acesta a eliberat în mod ilegial pe prizonierii de război profitând de sprijinul S.U.A., „fără care însăşi existenţa guvernului sudeoreean ar fi fost imposibilă“. „Impresia generală, scrie ziarul, este că comandamentul O.N.U. împiedică în mod premeditat rezolvarea pașnică a problemei coreene“. Prizonieri de război americani din Coreea refuză să se întoarcă în S. U. A. NEW YORK, 17 (Agerpres). — TASS Ziarele relatează că 22 de prizonieri americani din Coreea care nu au dorit să se întoarcă în S.U.A., au refuzat să asculte explicaţiile reprezentanţilor S.U.A. care au încercat să-i convingă să se repatrieze. După cum a transmis postul de radio Londra, preşedintele comisiei neutre de repatriere, Thimaya, a adresat un apel personal celor 22 de prizonieri de război americani şi unui prizonier englez, propunându-le să participe la şedinţele de lămurire. Prizonierii de război au declarat însă că vor asista la aceste şedinţe numai cu condiţia să li se permită să-şi expună, nelimitându-li-se timpul motivele pentru care refuză să se repatrieze. -3s- Franţa: Argumentul ăsta mă convinge ! Dar... de contrariu Desen de BUGETARU Poltica americană de dictat întâmpină o rezistenţă crescândă în Franţa COMISIA PENTRU AFACERI EXTERNE A PARLAMENTULUI FRANCEZ CONDAANA DECLARAŢIA LUI DULLES PARIS 17 (Agerpres).După cum relatează ziarul „Le Monde“, comisia pentru afaceri externe ,a Adunării Naţionale a Franţei a adoptat in dimineaţa zilei de 16 Decembrie o rezoluţie prin care condamnă declaraţia făcută de Foster Dulles la conferinţa de presă din 14 Decembrie. In rezoluţie se spune printre altele: „Comisia pentru afaceri externe a hotărît ca în conformitate cu metodele şi ritmul stabilit anterior, să continue studierea tehnică a acordului cu privire la constituirea comunităţii defensive europene Ea »«afirmă că asupra hotăririlor sale nu poate influenţa niciun fel de amestec, chiar dacă acesta ar veni din partea celor mai buni prieteni ai Franţei. In deplină independenţă, comisia transmite această hotărîre Adunării, care este exponentul suveranităţii naţionale”. Rezoluţia cuprinde un protest împotriva „expresiilor inadmisibile la care a recurs secretarul de stat american în declaraţiile sale la şedinţa Consiliului Uniunii nordatlantice şi la conferinţa de presă“. Potrivit relatărilor ziarului „France Soir“, această hotărîre a comisiei parlamentare constitue „o nouă demonstraţie împotriva proiectului armatei europene”. Pe Biroul Adunării Naţionale au fost depuse noi interpelări adresate guvernului, căruia i se cere să comunice atitudinea pe care intenţionează să o adopte în legătură cu declaraţiile lui Dulles Deputatul Edouard Bonnefous, fost ministru radical, membru al partidului de dreapta (U.D.S.R.) ridică în interpelarea sa problema „consecinţelor declaraţiei lui Dulles care în mod indirect pune în cauză acordurile în vigoare în cadrul Uniunii nordatlantice, semnate înainte ca proiectul comunităţii defensive europene să fi fost conceput“. „O IEŞIRE GROSOLANA“ PARIS 17 (Agerpres). La 15 Decembrie a avut loc la Paris, sub preşedinţia preşedintelui republicii, Auriol, o şedinţă a Consiliului de miniştri al Franţei. Ministrul afacerilor externe, Bidault, a prezentat o dare de seamă asupra rezultatelor conferinţei din Bermude şi asupra desfăşurării sesiunii Consiliului atlantic. După cum relatează ziarele, Bidault a încercat să ocolească discursul rostit de Dulles la conferinţa de presă prin fraze diplomatice vagi. Ziarul „Franc-Tieur“ scrie că preşedintele Auriol nu s’a sfiit însă să califice discursul lui Dulles drept „ieşire grosolană“. In legătură cu aceasta, Paul Reynaud, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, s-a grăbit să remarce cu amărăciune că nu este o „ieşire“, ci... „adevărul despre actuala stare de spirit în partidul republican din S.U.A.“. Consiliul de miniştri nu a adoptat niciun fel de hotărîre dar, potrivit aceluiaşi „Franc- Tireur“, s-a recunoscut că parlamentul „este îndreptăţit să-şi precizeze poziţia în problema comunităţii defensive europene”. ★ PARIS 17 (Agerpres). — Scandalul politic provocat de discursul lui Dulles a aruncat o lumină vie asupra agravării continue a contradicţiilor lăuntrice in lagărul „atlantic“. Vorbind despre aceste contradicţii, ziarul „Le Monde“ a considerat necesar să sublinieze că cercurile politice engleze nu împărtăşesc poziţia adoptată de Dulles la conferinţa de presă de la Paris. Gravele divergenţe de păreri, care cu greu au putut fi ascunse la conferinţa din Bermude, au ieşit la iveală în prezent după discursul lui Bidault şi ultimatumul lui Dulles, provocând o vie reacţie în opinia publică mondială“, subliniază la rândul său ziarul „Combat“. Comentând situaţia in blocul atlantic, un corespondent al agenţiei engleze Reuter scrie: „La Londra se prevede că in anul viitor in Uniunea atlantică se va produce o fisură gravă“. Metode americane de convingere In declaraţiile brutale făcute la Paris Dulles a ameninţat Franţa în cazul când nu va fi ratificat tratatul aşa-numitei „comunităţi defensive europene“. Cultura fizică şi sport Un bogat sezon sportiv de iarna Mai devreme ca de obicei, iarna a poposit pe neaşteptate pe meleagurile patriei noa-stre. in ultimii ani tot mai mulţi oameni ai muncii, tineri şi vârstnici au cunoscut bucuria clipelor petrecute în excursii pe munţi, pe pârtiile de schi sau pe ghiaţa patinoarelor.Anul acesta, sezonul sportiv de iarnă se anunţă deosebit de bogat. Vor fi organizate numeroase concursuri de schi, competiţii de hochei şi patinaj, întreceri de bob şi săniuţe, încă din vreme unde asociaţii sportive au incanat pregătirile în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare desfăşurării întrecerilor în diferitele ramuri ale aporturilor de iarnă. La Petroşani, important centru muncitoresc, prin grija asociaţiilor Minorul şi Ştiinţa va fi construită o trambulină, cu o putere de aruncare până la 60.„ Tot aici se lucrează la amenajarea unei pârtii de edil pentru probele de fond. In acest oras intra. 7—14 Martie se va desfășura proba de combinată nordică din cadrul campionatului republican de schi pe anul 1954. Muncitorii mineri din Baia Sprie, regiunea Baia Mare, vor putea practica în bune condiţiun: schiul pe noua pârtie în lungime de 2.400 m. care a fost construită de curând. Un alt centru muncitoresc important unde va începe o via activitate sportivă de iarnă este oraşul Rs» şiţa. Până acum, au fost construite o mam bulină de 40 m. şi alta de 15 m., precum şi o pârtie de slalom şi coborîre. Alte trambu-» line de schi se construiesc la Vatra Dornei şi Băişoara (Cluj), unde se vor amenaja de“ asemeni pârtii de coborîre, îmbunătăţiri şi amenajări speciale se fac pârtiilor din cu-» noscutele staţiuni de sporturi de iarnă, Pre-deal, Sinaia, Buşteni, Poiana Stalin. Hocheiul ne ghiaţă va cunoaşte iarna aceasta o bogată activitate competiţională. Intre 5—15 ianuarie în oraşele Miercurea Ciuc, Cluj şi Oraşul Stalin se va disputa faza de centru din cadrul campionatului republican pe anul 1954. La această competiţie s’au în-» scris 24 echipe din diferite oraşe ale ţării. Finala competiţiei se va disputa intre 21—31 ianuarie. Pentru patinaj, In numeroase centre dir» ţară a început pregătirea patinoarelor. In Capitală, se amenajează in prezent patinoarele de pe terenurile I.T.B., Locomotiva P T.T. şi Dinamo. La Miercurea Ciuc a fost terminata amenajarea unei baze sportive de iarnă, care cuprinde un teren de hochei, pistă pentru patinaj viteză și o cabană în incinta stadio-anului. La Oraşul Stalin, pe terenul Spartac, prin grija colectivului Spartac din localitate, se construeşte o tribună pentru 8.000 spectatori. Aici, între 10—12 Februarie, se va disputa finala campionatului republican de patinaj artistic pe anul 1954. O mare atenţie este acordată înzestrării colectivelor sportive cu materialul şi echipamentul sportiv necesar pentru practicarea sporturilor de iarnă. In fabricile textile şi de confecţii se lucrează treninguri, pulovere, pantaloni de schi, hanorace, etc. La fabrica I.P.R.O..L. Republica din Sibiu a început producţia de schiuri. Muncitorii din Reşiţa construiesc beţe de schi dim aluminiu şi legături pentru schiurile de coborîre şi fond. Faţă de trimestrul IV al anului trecut, in acest trimestru sportivii vor primi cursm 15.000 mai multe hanorace şi alt echipament sportiv de iarnă. Turneul final al campionatului de şah al R. P. R. Turneul final al campionatului de şah al R.P.R. pe anul 1953 a continuat joi după amiază cu disputarea partidelor întrerupte din rundele 15 și 16. In continuarea partidei Bălămel-Voiculescu aşteptată cu un mare interes de spectatori nu s’au mai făcut decât două mutări, după care partenerii, care se convinseseră la analiză că şansele lor sunt absolut egale, au convenit la remiză. O situaţie identică s’a produs în partida T. Popa — Spos în care, ultimul deşi avea un pion mai mult n’a putut să evite şahul etern şi a acceptat re-» miza. Foarte bine a condus tânărul şahist Dri-» mer, student la Institutul de Căi Ferate, finalul partidei sale cu Creţulescu. După schimbul de piese s’a trecut într'un final de turnuri şi figuri uşoare în care prin manevre ingenioase Drimer a câştigat un pion. Acest avantaj s'a dovedit hotărâtor şi Creţulescu s’a văzut nevoit să cedeze. Manevrând cu precizie, Botez a reuşit să înfrângă rezistenţa lui. Szabó şi după o luptă îndelungată a obţinut victoria Tot eri s’a jucat şi partida Erdély — Popa din cadrul ultimei runde, încă din deschidere pe tabla de joc a rezultat o poziţie egală care a dus la remiză la mutarea 26. înaintea ultimei runde clasamentul are ur-» mătoarea înfăţişare : 1-2 Bălănel — Traianescu 11 '/2 puncte, 3 Voiculescu 11 puncte, 4 Drimer 10 puncte, 5. Soos 9'/1 puncte, 6-7. Ciocâltea — Reicher 9 puncte, 8-9 Botez, Radulescu 8/2 puncte, 10 T. Popa 8 puncte. Spectacole VINERI 18 DECEMBRIE 1953 TEATRE : Teatrul Naţional ,I. L. Caragiale" (Sala Comedia): Zori deasupra Moscovei; Naţional „I. L. Caragiale (Sala Studio): Martin Rogers descoperă Vnerica: Teatrul de Stat de Operetă: Aculina; Tineretului: Dela patru n sus. Armatei (B-dul Magheru) Cazul Bennet; Municipal: Oameni de azi, Ansamblul de Estradă: Fără mănuşi, Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Titanic Vals; Teatrul Evreesc de Stat : Cismarul cel isteţ CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti: Zorile deasupra Niemenului, Cum e sfatul aşa e şi satul (film artistic românesc de scurt metraj); Republica Festivalul filmului cu tema: „Teatrul sovietic pe ecran", Cum e sfatul aşa e şi satul (film artistic românesc de scurt metraj); Victoria: Fata că părul cărunt, Cum a sfatul aşa e şi satul (film artistic românesc de scurt metraj) ; I C Frimu : Fgor Bulaciov şi alţii, In plin progres (documentar românesc); înfrăţirea între popoare: Zorile deasupa Niemenului; Anaxim Gorchi, 8 Mai: Centenarii Teatrului Naţional „I. L. Caragiale", Campionatele mondiale de tenis de masă; Elena Pavel: Valea Diavolului, In plin progres, (documentar românesc). Lumina: Magazin de Stat, In plin progres (documentar românesc); Timpuri Noi: Circuitul ciclist al R.P R., Sport sovietic nr. 6, Jurnal românesc nr. 48, Jurnal sovietic nr 56, Zai și Ch. Gh. Doja: Nu-i pace sub măslini; Al Popov: Povestea unui om adevărat In plin progres (documentar românesc); 8 Martie: Neastâmpărata; Vasile Roaita: Toată lumea pe stadion, Cultural: Hoţi de biciclete; Griviţa: Casa mult visată, in plin progres (documentar românesc); C. David: Nepoţii gornistului (seria Ia); Al. Sahia: Aventură la caste]. In plin progres (documentar românesc); Flacăra- Volpone, T. Vladimirescu: Undeva în Rizoma Arta, Donca Simo: Balaurul, Popular- Pe aripile cântului (Rimschi Corsacov). M Eminescu- Elixirul dragostei. In plin progres (documentar românesc); Mioriţa: ţiganii. In plin progres (documentar românesc); Moşilor- Prin lidia. 23 August: Reţeaua morţii, Ilie Pinline: Preludiul gloriei; Volga: Trei povestiri, 1 Mai: Destinul unor femei; Libertăţii: Nu pace sub măslini. In plin progres (documentar românesc): N. Bălcescu Lupii şi oile. In plin progres (documentar românesc): Rahova- Bătălia din golful Canaera (Amiralul Uşacov seria l-a); Olga Bancic: Scutierul şi Cenuşăreasa REDACŢIA! Bucureşti Piata Scânteii TeL Nr. 7.81.00 ADMINISTRAŢIA1 Bucureşti, Str. Academiei 17 TeL 5.79.60. DIFUZAREA: Tel. 5.38.77 — TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scânteii .1. V. Stalin" - Piaţa Scânteii.